DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anapuda

anapuda (a-ná-pu-dha) adv – di-alantã (nu di buna) parti a unui lucru; alantã soi di cum lipseashti s-hibã un lucru; napudishalui, anaschila, anaschilea, strãmbu, tersi, tersine, tersene
{ro: anapoda, pe dos, deandoaselea}
{fr: à l’envers, de l’autre côté; tout de travers}
{en: wrong side, upside-down, wrong-headed}
ex: nviscu sarica anapuda (cu-astalea nafoarã); sh-bãgã cãmeasha anapuda; tsãnea cartea anapuda (di-alantã parti, cu nsuslu nghios); loclu anapuda-l (di-alantã parti-l) turna; ãnj njardzi lucrul anapuda (strãmbu, arãu); tut anapuda (anaschila) va s-greshti; itsi acãtsa s-adarã, tut anapuda (strãmbu) lj-isha; s-nu-nj turnats zborlu anapuda

§ napudishalui (na-pu-dí-shĭa-lui) adv – (unã cu anapuda)
ex: voi imnats napudishalui (anapuda, cu cãlcãnjli ninti)

§ anapud (a-ná-pudhŭ) adg anapudã (a-ná-pu-dhã), anapudz (a-ná-pudzĭ), anapudi/anapude (a-ná-pu-dhi) – tsi easti strãmbu la minti shi nu li fatsi lucrili ndreapti ca-alantã dunjai; tsi fatsi ma multu dupã caplu a lui shi nu va s-ascultã di pãrerli-a altor; tsi nu-ari purtari shi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã; tsi fatsi multu shimãtã; nãpudearic, cãvgãgi, strãmbu, tersu, sirsen, sirsem, zarzara, dzardzar; cap gros, cap di grij, cap di tãgari
{ro: turbulent, îndărătnic, încăpăţânat}
{fr: qui est de travers; turbu-lent; endiablé}
{en: reckless, obstinate, stubborn, with awkward temper}
ex: aestu ficior easti anapud (strãmbu); featã arauã sh-anapudã (strãmbã) di sh-cu cãmeasha di pri nãsã si ncãcea

§ anapudearic (a-na-pu-dhĭá-ricŭ) adg anapudearicã (a-na-pu-dhĭá-ri-cã), anapudearits (a-na-pu-dhĭá-ritsĭ), anapudearitsi/ana-pudearitse (a-na-pu-dhĭá-ri-tsi) – (unã cu anapud)
ex: nu-am vidzutã ahtari om anapudearic (anapud, strãmbu)

§ nãpudearic (nã-pu-dhĭá-ricŭ) adg nãpudearicã (nã-pu-dhĭá-ricã), nãpudearits (nã-pu-dhĭá-ritsĭ), nãpudearitsi/nãpudearitse (nã-pu-dhĭá-ri-tsi) – (unã cu anapud)
ex: ahtãri nãpudearits sots; muljarea-aestã easti nãpudearicã (anapudã); nu-am vidzutã ahtari nãpudearic

§ anãpudilji/anãpudilje (a-nã-pu-dhí-lji) sf anãpudilj (a-nã-pu-dhílj) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anaschilea

anaschilea (a-nás-chi-lea) adv – di-alantã (nu di buna) parti a unui lucru; alantã soi di cum lipseashti s-hibã un lucru; anaschila, anapuda, napudishalui, strãmbu, tersi, tersine, tersene
{ro: anapoda, pe dos, deandoaselea}
{fr: à l’envers, de l’autre côté; tout de travers}
{en: wrong side, upside-down}
ex: s-tindi anaschilea (anapuda, di-alantã parti) mpadi

§ anaschila (a-nás-chi-la) adv – (unã cu anaschilea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

schilã

schilã (schí-lã) sf schili/schile (schí-li) – agru-prici di pãduri (mari cãt un cãni, cu ghuna ca aroshi, alicã, cu urecljili chipitoasi, cu mutsa ngustã) cunuscutã trã hãrli shireti tsi li ari; vulpi
{ro: vulpe}
{fr: renard}
{en: fox}
ex: nviscu bidenea cu cheali di schilã (vulpi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tersu

tersu (tér-su) adg (shi adv) tersã (tér-sã), tershi (tér-shi), tersi/terse (tér-si) – tsi easti strãmbu la minti shi nu li fatsi lucrili ndreapti ca-alantã dunjai; tsi fatsi ma multu dupã caplu a lui shi nu va s-ascultã di pãrerli-a altor; tsi nu-ari purtarea shi nu mindueashti ca oaminjlji di-aradã; tsi fatsi multu shimãtã; tsi nu-ari tihi; tsi-lj yini ergu cã va patã unã mari taxirati; cãvgãgi, strãmbu, anapud, sirsen, sirsem, nãpudearic
{ro: anapoda, turbulent}
{fr: qui est de travers; de mauvais présage}
{en: reckless, obstinate, with awkward temper}
ex: chirolu-i tersu (anapud); fu shi anlu ahtari tersu (strãmbu); pãzarea njarsi tersã (anapuda); nãs nã fu tersu (semnu-arãu), di-anda s-nãscu, tersã (anapuda) nã si dusirã lucrili; ari doi anj tsi-lj njardzi tersã (anapuda)

§ tersene (ter-se-né) adv – di-alantã (nu di buna) parti a unui lucru; alantã soi di cum lipseashti s-hibã un lucru; tersi, tersine, anapuda, napudishalui, anaschila, anaschilea, strãmbu
{ro: anapoda, pe dos, deandoaselea}
{fr: à l’envers, de l’autre côté; tout de travers}
{en: wrong side, upside-down, wrong-headed}
ex: pri amalamã s-bãga mãna, cheatrã-lj si fãtsea, ahãntu tersene (anapuda) lji si dutsea

§ tersine (ter-si-né) adv – (unã cu tersene)

§ tersi/terse (tér-si) adv – (unã cu tersene)

§ tersãnã (ter-sã-nắ) adv – semnu (tihisiri, faptã, hiintsã, cucuvai, etc.) tsi-l fatsi omlu s-pistipseascã (sã-lj yinã ergu) cã va patã unã mari taxirati; semnu-arãu, gramarauã, cubilichi, cubilji, cubãiri
{ro: piază rea}
{fr: mauvais présage}
{en: bad omen}
ex: tersãnã easti cara s-tsã easã preftul n cali

§ tirsilãchi/tirsilãche (tir-si-lắ-chi) sf tirsilãchi (tir-si-lắchĭ) – tihi lai sh-oarbã; atihii, anãpudzãlji, strimturã, taxirati, etc.
{ro: nenoroc}
{fr: malchance, contrariété}
{en: bad luck, annoyance}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vulpi/vulpe

vulpi/vulpe (vúl-pi) sf, adg vulchi (vúl-chi) – agru-prici di pãduri (mari cãt un cãni, cu ghuna ca aroshi, alicã, cu urecljili chipitoasi, cu mutsa ngustã) cunuscutã trã hãrli shireti tsi li ari; guna loatã sh-lucratã (ca palto, etc.) di la aestã agru-prici; schilã (fig:
1: bishinã di vulpi = popurdã, unã soi di bureati tsi s-mãcã;
2: vulpi = cheali, gunã di vulpi; stranj di cheali di vulpi;
3: vulpi (adg invar) = shiret, cumalindru, hitru, pispu, ponir, mãlãgar, puniro, tirtipci; expr:
4: vulpi veaclji (om multu shiret, cumalindru, pispu, etc.;
5: tsi vulpi tãcutã-i! = tsi om ipucrit easti, tsi nu dzãtsi atseali tsi mindueashti;
6: ari noauã sufliti ca vulpea, cãtusha sh-muljarea = easti greu s-lu fats s-moarã;
7: ca vulpea cu coaljili a tsaplui = ashteaptã tsiva ncot; [adutsem aminti cã pãrmitlu dzãtsi cã vulpea, vidzãndalui cã s-minã coaljili-a tsaplui, pistipsea cã va-lj cadã sh-tr-atsea ashtipta tra s-li mãcã];
8: vulpea, cari nu-agiundzea auãli, dzãtsea cã-s acri = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui cari, cãndu nu poati s-aibã (s-facã) un lucru, dzãtsi taha cã nu l-ari-ananghi)
{ro: vulpe, şiret}
{fr: renard, fourbe}
{en: fox}
ex: dusi mãrata di vulpi; ne gãljinj avem, ne di vulpi n-avigljem; vulpea, cãt easti di shireatã, cadi tu stãpitsã; shi vulpea s-acatsã di patruli cicioari; vulpea, cãndu s-vidzu fãr coadã, vru s-li facã tuti coluvi; nãs tsi nu vrea, na! iu astalji nã vulpi; vulpea, cu drãcuriili a ljei, arsari nãoarã; nu tricu-unã dzuã shi na-ts-u cumbara vulpi; cari dusi vulpea, nu ts-alãsã njari tu oalã; njarea tutã u-avea glãpuitã mastorsa di vulpi; dupã putsãnã oarã agiundzi la vulpi; vulpea-lj deadi nã cali; loai nã cheatrã, lj-aminai unã pri cãpuljili ali vulpi; tsi vulpi (fig: shiret, shireatã) tãcutã hii!; si nviscu di vulchi (fig: guni di cheali di vulpi)

§ vulponj (vul-pónjĭŭ) sm, sf, adg vulpoanji/vulpoanje (vul-pŭá-nji), vulponj (vul-pónjĭ), vulpoa-nji/vulpoanje (vul-pŭá-nji) – (unã cu vulpi)
ex: nu ti lja cu vulponjlu atsel (fig: omlu atsel shiret, cumalindru), cã va s-ti-arãdã

§ vulpilji/vulpilje (vul-pí-lji) sf vulpilj (vul-píljĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret ca unã vulpi; pispeatsã, shiritlãchi, punirlichi, tirtipi
{ro: şiretenie}
{fr: fourberie, finauderie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn