|
|
schetã*
schetã* (schĭé-tã) – fimininlu singular di la adgictivlu “schet”; vedz schet
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãschetã
schetã (schĭé-tã) sf pl(?) – partea di nãinti chindisitã a zãvonlui di nveastã nauã
{ro: partea brodată a voalului de mireasă}
{fr: partie brodé du voile d’une jeune mariée}
{en: embroided part of the veil of a bride}
ex: scheta (partea chindisitã) a zãvonlui a ljei eara ti namã (multu mushatã)
schet
schet (schĭétŭ) adg schetã (schĭé-tã), schets (schĭétsĭ), scheti/schete (schĭé-ti) – aplo, neamisticat cu tsiva altu, curat, munat, sadeu, sade;
(expr: gãljinã (pescu, carni, etc.) schetã = mãcari di gãljinã (pescu, carni, etc.) heartã tu apã nsãratã cu ndauã lucri tra si-lj da niheamã nustimadã)
{ro: simplu, pur}
{fr: simple, pur, non mélangé}
{en: simple, pure, unmixed}
ex: mãcari schetã (aplo, curatã, neamisticatã cu altã mãcari); u vidzui cã purta nã fustani schetã (aplo, sadei); scoasi din gepi nã shimii schetã (sadei, nichindisitã); n-adusi s-tsinãm, nã gãljinã schetã
(expr: gãljinã heartã tu apã nsãratã)
munat
munat (mu-nátŭ) adg munatã (mu-ná-tã), munats (mu-nátsĭ), munati/munate (mu-ná-ti) – lucru curat, aplo, neamisticat cu tsiva altu; sadeu, sade, schet
{ro: simplu, pur}
{fr: simple, pur, non mélangé}
{en: simple, pure, unmixed}
ex: cafe munat (sade, neamisticat cu alti lucri)
sade2
sade2 (sa-dé) adg (shi adv) invar – aplo, neamisticat cu tsiva altu; sadei, curat, munat, schet
{ro: simplu, pur, neamestecat}
{fr: simple, pur, non mélangé}
{en: simple, pure, unmixed}
ex: yiprãchi sade; tuti lucrili armasirã s-hibã adrati sade, dupã mintea a tinirlor
§ sadei/sadee (sa-dé-i) adg (shi adv) invar – (unã cu sade2)
ex: cafe sadei (curat, neamisticat cu altutsiva)
§ sadeu (sa-déŭ) adg sadei (sa-dé-i), sadei (sa-déĭ), sadei (sa-déĭ) – (unã cu sade2)
ex: mi-ariseashti aestã cãmeashi cã easti sadei (aplo, nichindisitã); ari fustãnjli sadei (nichindisiti)
tufã1
tufã1 (tú-fã) sf tufi/tufe (tú-fi) –
1: arburi njic sh-fundutos cu multi frãndzã shi alumãchi (cari, multi ori, es ndreptu dit arãdãtsina-a lui); arburi njits shi fundutosh tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; tufani, tufish;
2: mãnuclju di-alumãchi i lãludz; vãndachi, fãndachi, mãrdar, mãnuclju, dimati
{ro: tufă, buchet} {fr buisson: bouquet}
{en: bush, thicket, bunch (of branches, flowers)}
ex: voi s-adar nã tufã (mãnuclju di lãludz?); cati tufã (tufish) sh-cãpitanlu; casi njits s-ascundea sum tufili di ponj; tufa cu cipet; lã ishirã n cali cãndu yinea, cu tufi (vãndãchi) di flori; bãgã sum cãpitãnj unã tufã (vãndachi) di vãsileac; nj-adusi nã tufã (mãnuclju, ligãturã) di tseapã
§ tuficã (tu-fí-cã) sf tufitsi/tufitse (tu-fí-tsi) shi tufici/tufice (tu-fí-ci) – tufã njicã, tufã (di-alunj); tumbã di lãludz
{ro: tufă mică, buchet (de flori)}
{fr: buisson de coudriers; bouquet (de fleurs)}
{en: thicket (of hazelnut); bunch (of flowers)}
§ tufani2/tufane (tu-fá-ni) sf tufãnj (tu-fắnjĭ) – arburi njic sh-fundutos, cu multi frãndzã shi alumãchi cari es (multi ori) ndreptu dit arãdãtsina-a lui; arburi njits shi fundutosh tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; tufã, tufish, ljanurã
{ro: boschet}
{fr: bosquet}
{en: thicket}
ex: s-ascumsi pit tufãnj shi l-ascãpã dit mãnã
§ tufish (tu-físhĭŭ) sn tufishi/tufishe (tu-fí-shi) – (unã cu tufani2)
ex: tu un tufish (tufã, tufani) vidzui un cap di gumar; suntu pulj tsi fac cuibarili pit tufishi
§ tufos (tu-fósŭ) adg tufoasã (tu-fŭá-sã), tufosh (tu-fóshĭ), tufoasi/tufoase (tu-fŭá-si) – (ponj, arburi) tsi au multi frãndzi shi alumãchi (multi ori apitrusiti unã pristi-alantã); (pãduri) tsi ari multsã arburi (un ningã-alantu) mplinj di frãndzã sh-alumãchi; (peri) tsi suntu spesh shi ndisats; stufos, stufutos, stuputos, fundutos, des, spes, ndisat, picnos
{ro: stufos, des}
{fr: touffu; épais}
{en: bushy, thick, dense}
ex: pãduri tufoasã (stufoasã, fundutoasã); pãduri di chinj tufosh (mplinj di-alumãchi shi atsi); easti tufoasã salata; sum tufoasi (speasi, stufoasi) sufrãntseali