DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anghidã1

anghidã1 (an-ghí-dhã) sm, sf invar –
1: lucru tsi easti njic ca mãrimi; tsi easti dip putsãn; tsi suntu putsãnj tu numir;
2: cumatã njicã shi suptsãri tsi easi (cadi i armãni) di la un lucru (un lemnu tsi s-disicã); anghiudã, nghidã, nãnghidã, putsãn, nãheamã, niheamã, nãfeamã, theamã, heamã, niheamãzã, thimizicã, himizicã, ashclji, schizari, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, surtsel, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, gãgi, spitsã, etc.; (fig: anghidã = atsea tsi fatsi cariva tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti cu bãgari di zizanji, schinj, angrãnji, etc.; zizanj, angrãnji, muzavirlãchi, schinãturã, ntsãpãturã, munãfic, munãficlichi)
{ro: aşchie, un pic, puţintel, in-trigă}
{fr: échardes, éclats de bois; un peu de, un brin, intrigues}
{en: splinters, a little, a bit; intrigues, schemes}
ex: dats-lã unã anghidã di (himizicã) cash; dã-lj nã anghidã di (putsãnã) pãni sh-di sari; cãt bãnã, bãgã multi anghidz (fig: zizanji, schinãturi, muzavirlãchi); s-bagã anghidz (fig: schinj, zizanji) shi s-facã tiranj a muljari-sai; cãti zboari, cãti anghidz (fig: zizanj, muzavirlãchi) nu bãga la frati-su

§ anghiudã (an-ghĭú-dhã) sm, sf invar – (unã cu anghidã1)
ex: un anghiudã (njicuzot) di drãcush ishit dzua-atsea dupã anghidz (fig: muzavirlãchi) shi ntsãpãturi; shicadzlji tsi-aspunea aestu anghiudã (aestu om shcurtu, njic)

§ nghidã1 (nghí-dhã) invar – (unã cu anghidã1)

§ nãnghidã (nãn-ghí-dhã) invar – (unã cu anghidã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ashclji/ashclje

ashclji/ashclje (ásh-clji) sf ashclji (ásh-clji) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca yilia, lemnul, etc.); surtsel, schizari, tsandzãrã, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, anghidã, spitsã, gãgi
{ro: aşchie}
{fr: éclat de bois, copeau}
{en: splint}
ex: mi-agudi unã ashclji cãndu disicam leamni; unã ashclji di geami nj-intrã tu cicior

§ ashcljedz (ash-cljĭédzŭ) vb I ashcljai (ash-cljĭáĭ), ashcljam (ash-cljĭámŭ), ashcljatã (ash-cljĭá-tã), ashcljari/ashcljare (ash-cljĭá-ri) – disic leamni (tsi s-fac ashclji cu disicarea); disic
{ro: aşchia}
{fr: fendre, couper du bois en éclats}
{en: split wood into small splinters}
ex: ashcljai (disicai sh-li feci ashclji) dauã-trei leamni; ai cãshtigã s-nu ts-ashcljedz caplu

§ ashcljat (ash-cljĭátŭ) adg ashcljatã (ash-cljĭá-tã), ashcljats (ash-cljĭátsĭ), ashcljati/ashcljate (ash-cljĭá-ti) – (lemnu) tsi easti disicat (sh-cu tãljarea cad ashclji); disicat
{ro: aşchiat}
{fr: (bois) fendu}
{en: (wood) split into small splinters}
ex: avea leamni ashcljati (disicati) tu ubor; vinji cu caplu ashcljat (disicat) tu dauã-trei locuri

§ ashcljari/ashcljare (ash-cljĭá-ri) sf ashcljeri (ash-cljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ash-cljadzã; disicari
{ro: acţiunea de a aşchia; aşchiare}
{fr: action de fendre, de couper du bois en morceaux}
{en: action of splitting wood into small splinters}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãrtsiri/bãrtsire

bãrtsiri/bãrtsire (bãr-tsí-ri) sf bãrtsiri (bãr-tsírĭ) – cheatrã mari; bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr: mãcã bãrtsiri, arucuteashti bãrtsiri = zburashti glãrinj; scoati zboarã goali din gurã, fãrã nitsiunã simasii; talji papardeli (curnufexali, chirturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc); etc.)
{ro: pietroi, bolovan, stâncă}
{fr: pierre, bloc, rocher}
{en: large stone, large piece of rock}
ex: muntili atsel mash cheatrã sh-bãrtsiri eara; di zori, sh-bãrtsirli s-disicã; lu-agudii cu bãrtsirea; s-arupsi nã bãrtsiri dit munti shi apitrusi nã casã; lj-ded cali a oului hima nghios pri chetri sh-pri bãrtsiri

§ bizbilji/bizbilje (biz-bí-lji) sf bizbilji/bizbilje (biz-bí-lji) – (unã cu bãrtsiri)
ex: ursa arucutea bizbilji strã cãshari; s-arucuti (s-arupsi sh-cãdzu) dit munti unã bizbilji; arucuteashti mash bizbilji
(expr: zburashti mash glãrinj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cheatrã

cheatrã (chĭá-trã) sf chetri (chĭé-tri) shi chetsrã (chĭé-tsrã) shi chetsãri (chĭé-tsãrĭ) shi chetsuri (chĭé-tsurĭ) – lucru tsi s-aflã tu loc shi nu s-aspardzi lishor cã easti multu vãrtos shi apa nu poati s-intrã tu el tra s-lu moalji; bãrtsiri, bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr:
1: cheatrã albã; cheatrã acrã = stipsi;
2: cheatrã aroshi = cãrbuni multu curat (tsi easti ca crustalu);
3: cheatra-a calui = cheatrã vinitã;
4: cheatrã miracuni = cheatrã cu cari si sturyisescu cutsutili;
5: cheatrã di moarã = aroatã mari di cheatrã cu cari s-matsinã grãnili la moarã;
6: cheatrã di mirminti (cheatrã) = ploaci di mirminti;
7: cheatrã scumpã = chetsrã njits scoasi dit loc (tsi suntu ca-ageamea di multi hromi) cari suntu lucrati di masturi giuvairgeadz shi ufilisiti la adrarea giuvaricadzlor;
8: (ari cap, easti) ca cheatra = (ari cap, easti) vãrtos, sãnãtos ca cheatra;
9: (om cu) inimã di cheatrã = (om cu) inimã di her, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (om cu) inimã di her;
10: sh-chetsrã! = sh-altu tsi; sh-altu tsi vrei!; sh-tsiva dip (zburãri cãndu nu vrei s-dai i s-fats tsiva);
11: aruc chetri = (i) bag zizanji (ntsãpãturi, muzavirlãchi, anghidã, ngrãnji, etc.); (ii) aruc stepsu, cãtigurii pri cariva;
12: bag nã cheatrã n gurã = nu-am tsi s-dzãc, nu scot un zbor dit gurã, ncljid gura, amutsãscu;
13: mãc chetsrã = zburãscu glãrinj, zburãscu-arãu di cariva, dzãc minciunj, cacuzburãscu;
14: yin ca di cheatrã = nu yin dip, nu va yin;
15: ca di cheatrã = (i) tsi easti mash tu (tsi easi mash dit) mintea-a omlui, calpu, minciunos; (ii) vãrnãoarã, mash atumtsea cãndu va mi fac cheatrã;
16: canda li dzãc la chetri zboarãli, canda zburãscu cu chetsrãli; ca di pri cheatrã canda dau = geaba zburãscu cã nu va si s-facã tsi dzãc mini, zburãscu mash ca sã zburãscu cã vãrnu nu mi avdi sh-nu mi-ascultã, etc.;
17: fug sh-va s-aruc cheatra dupã mini; aruc cheatra nãpoi = fug sh-nu va mi tornu nãpoi vãrnã-oarã;
18: nu-armãni cheatrã pristi cheatrã = tuti suntu fapti padi, suntu-azvãrnuiti, nu-armãni dip tsiva dit-un lucru (casã, agru, hoarã, etc.);
19: cheatrã n casã = featã nimãrtatã;
20: am unã cheatrã pi inimã (tu suflit) = am unã mari cripari, hiu multu nvirnat;
21: nj-si lo cheatra di pi inimã = isihãsii, ascãpai di criparea tsi nj-u-aveam tu inimã;
22: fug di-ascapirã chetrili = fug multu-agonja, tra s-nu mi-acatsã atsel tsi mi-avinã;
23: creapã che-tsrãli di-arcoari = easti multã-arcoari;
24: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã, mi fac pishman;
25: pãnã sh-chetrili l-plãngu = s-dzãtsi trã un om tsi s-plãndzi tut chirolu, di nai ma njiclu lucru, cã pãnã sh-chetrili-l plãngu!;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

daltã

daltã (dál-tã) sf dalti/dalte (dál-ti) – hãlati di cilichi, ca unã soi di sfinã (scãrpã) tãljitoasã, cu (i fãrã) mãnar, cu cari marangadzlji pilichisescu (hãrãxescu, talji, etc.) lemnul; hãlati di cilichi cu cari s-pilichiseashti cheatra; zmilarã;
(expr: escu bun daltã = escu mastur bun tu pilichisirea di cheatrã cu dalta)
{ro: daltă}
{fr: ciseau}
{en: chisel}
ex: ficiorlu-a tãu easti unã bunã daltã
(expr: easti bun lucrãtor cu dalta, tu pilichisirea di cheatrã)

§ dãltuescu (dãl-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV dãltuii (dãl-tu-íĭ), dãltueam (dãl-tu-ĭámŭ), dãltuitã (dãl-tu-í-tã), dãltuiri/dãltuire (dãl-tu-í-ri) – pilichisescu lemnu i cheatrã cu dalta
{ro: cu dalta}
{fr: ciseler}
{en: chisel with “dalta”}

§ dãltuit (dãl-tu-ítŭ) adg dãltuitã (dãl-tu-í-tã), dãltuits (dãl-tu-ítsĭ), dãltuiti/dãltuite (dãl-tu-í-ti) – pilichisit cu-unã daltã
{ro: cioplit cu dalta}
{fr: ciselé}
{en: chiseled with “dalta”}

§ dãltuiri/dãltuire (dãl-tu-í-ri) sf dãltuiri (dãl-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dãltueashti
{ro: acţiunea de a ciopli cu dalta}
{fr: action de ciseler}
{en: action of chiseling with “dalta”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dulapi1/dulape

dulapi1/dulape (du-lá-pi) sf dulãchi (du-lắchĭ) – momilã (mobilã) di lemnu i metal, tsi poati si s-mutã dit un loc tu altu icã easti ncljisã tu stizmã, cu ushi sh-cu arãhi (arafturi) pri cari omlu sh-tsãni stranjili; cumarã, cushug, cãrghii, cãryii, hivadã, misandrã; (fig: dulapi = filichii, hapsi, ncljisoari, etc.)
{ro: dulap}
{fr: armoire; placard}
{en: cupboard, wardrobe}
ex: stranjili suntu tu dulapi; bagã-u tu dulapea dit stizmã (hivadã, misandrã); sh-crutsea din cali ari dulapi; ncljidea itsido, tut tsi-avea tu dulapi; u-adunã scãrpa shi u bãgã tu dulapi; shasi mesh shidzui ncljis tu dulapi (fig: ncljisoari, filichii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãlitsã

hãlitsã (hã-lí-tsã) sf hãlitsã (hã-lí-tsã) – cumatã di cheatrã; loc mplin di chetsrã; hãlichi, pishtireauã, pishcireauã, spiljauã, spilj, shcarpã, scarpã, shcãmbã
{ro: piatră, stâncă, stâncărie}
{fr: caillou, rocher}
{en: rock}

§ hãlichi/hãliche (hã-lí-chi) sf hãlichi (hã-líchĭ) – loc tsi easti mplin di chetsrã; cumatã njicã di cheatrã; loc mplin di chetsrã; cheatrã, shombur, hãlitsã, bãrtsiri, bizbilji
{ro: pietricică, pietrărie}
{fr: petite pierre, caillou, contrée rocheuse}
{en: rock, stony land}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

licãturã

licãturã (li-cã-tú-rã) sf licãturi (li-cã-túrĭ) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca lemnul, bunãoarã); ashclji, anghidã, surtsel, schizari, tsandãrã, luschidã, lutseatrã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi
{ro: aşchie}
{fr: éclat de bois, copeau}
{en: splint}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

luschidã

luschidã (lus-chí-dã) sf luschidz (lus-chídzĭ) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) dit un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca lemnul, yilia, etc., bunãoarã); ashclji, anghidã, surtsel, schizari, tsandãrã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi;
(expr: am nã luschidã (n gurã) = am nã parti, unã-armãsãturã dit un dinti aspartu (n gurã))
{ro: aşchie}
{fr: écharde, copeau}
{en: splinter, chip}
ex: nj-intrã nã luschidã (cumatã di lemnu) sum unglji; nu-am tu gurã nã luschidã
(expr: armãsãturã di dinti)?

§ ljuschidã (ljĭus-chí-dã) sf ljuschidz (ljĭus-chídzĭ) – (unã cu luschidã)
ex: nj-intrã nã ljuschidã tu deadzitlu atsel marli di la cicior; adunai ljuschidz

§ lutseatrã (lu-tseá-thrã) sf lutseat-ri/lutseatre (lu-tseá-thri) – (unã cu luschidã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

minut2

minut2 (mi-nútŭ) adg minutã (mi-nú-tã), minuts (mi-nútsĭ), minuti/minute (mi-nú-ti) – tsi easti njic; tsi easti suptsãri; tsi easti apus; tsi nu easti mari (lungu, gros icã analtu); njic, shcurtu, suptsãri, apus, etc. (fig:
1: minut = parã cu njicã tinjii; expr:
2: nj-fac apa-atsea minutã = mi chish, nj-fac apa-atsea suptsãri)
{ro: mărunt, mic, scund, subţire, etc.}
{fr: menu, petit, mince, etc.}
{en: small, fine, little, short, thin, slim, etc.}
ex: ari fumealji minutã (ficiori njits); dinjicã tseapa minutã (u fatsi cumãts njits); nu-am minuts (paradz cu njicã tinjii) cu mini; u-ai minutã (suptsãri) chealea; nã fustani minutã (suptsãri) ca pãndza di pangu; lishoarã-minutã (suptsãri) ca nã fliturã; iu-i cioara ma minutã (suptsãri), aclo s-arupi; easti om minut (suptsãri, has; icã shcurtu, apus di boi); armasi minut (njic, shcurtu, nu para criscut tu boi); arburli aestu easti minut (suptsãri, njic); easti un om minut di boi (shcurtu); s-vã fãtsets apa minutã
(expr: apa suptsãri, chishatlu) di pi punti; ts-acatsã nã ploai minutã (cu chicutli njits), dultsi shi suptsãri; ploaea minutã ti pitrundi; ploaea minutã tsãni multu
(expr: lucrili njits tsi nu lã dai simasii pot s-dãnãseascã multu chiro); nu-am minuts (fig: paradz cu njicã tinjii) trã bisearicã

§ minutedz (mi-nu-tédzŭ) (mi) vb I minutai (mi-nu-táĭ), minutam (mi-nu-támŭ), minutatã (mi-nu-tá-tã), minutari/minutare (mi-nu-tá-ri) – l-fac un lucru s-hibã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); lu mpartu (l-talj) un lucru tu cumãts ma njits, tu sãrmi; zminut, minutsãscu, sãrmu, shcurtedz, suptsãredz, njicshuredz, etc.; (fig: minutedz = ftuhipsescu, urfãnipsescu)
{ro: subţia, micşora}
{fr: amincir, affiner}
{en: thin, fine down}
ex: hirlu s-minuteadzã (s-fatsi ma suptsãri); ved cã minutai (fig: urfãnipsii) ca multu; s-minutã (fig: ftuhipsi, urfãnipsi) mãratlu, arãu bãneadzã

§ minutat (mi-nu-tátŭ) adg minutatã (mi-nu-tá-tã), minutats (mi-nu-tátsĭ), minutati/minutate (mi-nu-tá-ti) – tsi s-ari faptã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); njicshurat, faptu ma suptsãri, shcurtat; zminutat, minutsãt, sãrmat, shcurtat, suptsãrat, njicshurat, etc.
{ro: subţiat, micşorat}
{fr: aminci, affiné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn