{fr: scandaleux}
{en: scandalous}
ex: scandaloasi (arushinoasi) lucri suntu aesti, mini nu va s-pot s-li astrãxescu

§ scandalizedz (scan-da-li-zédzŭ) (mi) vb I scandalizai (scan-da-li-záĭ), scandalizam (scan-da-li-zámŭ), scandalizatã (scan-da-li-zá-tã), scandalizari/scandalizare (scan-da-li-zá-ri) – scot zboari greali sh-uruti trã un lucru tsi easti multu-arushinos; (lucru arushinos) fatsi s-easã zboarã uruti shi shãmitadz di la lumi
{ro: scandaliza}
{fr: scandaliser}
{en: scandalize, shock}
ex: mi scandalizai (dzãsh zboarã greali sh-uruti) cãndu vidzui tuti arãdzli

§ scandalizat (scan-da-li-zátŭ) adg scandalizatã (scan-da-li-zá-tã), scandalizats (scan-da-li-zátsĭ), scandalizati/scandalizate (scan-da-li-zá-ti) – tsi aducheashti sh-dzãtsi zboarã uruti shi greali trã cariva i trã tsiva tsi s-fatsi; tsi fatsi mari shimãtã trã un lucru arushinos
{ro: scandalizat}
{fr: scandalisé}
{en: scandalized, shocked}

§ scan-dalizari/scandalizare (scan-da-li-zá-ri) sf scandalizãri (scan-da-li-zắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si scandalizeadz; atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru arushinos scandalizeadzã lumea
{ro: acţiunea de a scandaliza; scandalizare}
{fr: action de scandaliser}
{en: action of scandalizing, of shocking}

§ scãntiljedz (scãn-ti-ljĭédzŭ) vb I scãntiljai (scãn-ti-ljĭáĭ), scãntiljam (scãn-ti-ljĭámŭ), scãntiljatã (scãn-ti-ljĭá-tã), scãnti-ljari/scãntiljare (scãn-ti-ljĭá-ri) – (un lucru tsi ardi) scoati sh-arãspãndeashti scãntelj; fac s-easã nã scãntealji dit un lucru tsi ardi; fac unã lunjinã tsi nyiliceashti ca-atsea faptã di-unã scãntealji; shcrãpuescu, sfuldzir, ascapir, anyilicescu, nyilicescu, nyilcescu, nyilici, yilcescu, lãmbrusescu, limbisescu, lutsescu, lãyicescu, liyicescu;
(expr:
1: ocljilj nj-scãntiljadzã = ocljilj ãnj suntu yii, apresh, nyilicescu sh-ascapirã ca neshti scãntealji;
2: lj-dau unã di-lj scãntiljadzã ocljilj = lj-dau unã pliscutã (lu-agudescu pri cap) shi-l fac s-veadã steali verdzã; lj-dau un shcop bun)
{ro: scânteia, străluci}
{fr: étinceler, scintiller, briller}
{en: sparkle, glitter}
ex: tu munti scãntilja (lãmbrusea) focuri tu trei locuri; nã pãlati tsi scãntilja (nyilicea, ascãpira) di-amalamã shi yeamãndzã; pit casi scãntiljadzã; lj-u astradzi di-lj scãntiljadzã ocljilj
(expr: lj-da unã pliscutã sãnãtoasã)

§ scãntelj2 (scãn-téljŭ) vb I scãntiljai (scãn-ti-ljĭáĭ), scãntiljam (scãn-ti-ljĭámŭ), scãntiljatã (scãn-ti-ljĭá-tã), scãntiljari/scãntiljare (scãn-ti-ljĭá-ri) – (unã cu scãntiljedz)
ex: lutseafirlu acãtsã sã scãntealji

§ scãntiljat (scãn-ti-ljĭátŭ) adg scãntiljatã (scãn-ti-ljĭá-tã), scãntiljats (scãn-ti-ljĭátsĭ), scãntilja-ti/scãntiljate (scãn-ti-ljĭá-ti) – tsi fatsi (tsi-ari faptã) unã lunjinã yii sh-multu shcurtã ca unã scãntealji; shcrãpuit, sfuldzirat, ascãpirat, anyilicit, nyilicit, nyilcit, yilcit, lãmbrusit, limbisit, lutsit, lãyicit, liyicit
{ro: scânteiat, strălucit}
{fr: étincelé, scintillé, brillé}
{en: sparkled, glittered}

§ scãntiljari/scãntiljare (scãn-ti-ljĭá-ri) sf scãntiljeri (scãn-ti-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu scãntiljadzã, cãndu easi nã scãntealji; shcrãpuiri, sfuldzirari, ascãpirari, anyiliciri, nyiliciri, nyilciri, yilciri, lãmbrusiri, limbisiri, lutsiri, lãyiciri, liyiciri
{ro: acţiunea de a scânteia, de a străluci; scânteiere, strălucire}
{fr: action d’étinceler, de scintiller, de briller}
{en: action of sparkling, of glittering}
ex: scãntiljarea-a lunjinjlor nã spusi cã him aproapea di hoarã

§ scãntiljos (scãn-ti-ljĭósŭ) adg scãntiljoasã (scãn-ti-ljĭŭá-sã), scãntiljosh (scãn-ti-ljĭóshĭ), scãntiljoasi/scãntiljoase (scãn-ti-ljĭŭá-si) – tsi scãntiljadzã; tsi scoati scãntelj; tsi lunjineadzã ca scãntealja; nyilicios, yilcios, lunjinos, scãntiljos, lunjinat, lutsitor, lutsit, cãrtãtirat, shcãlichiceat
{ro: scânteios}
{fr: étincelant, brillant}
{en: sparkling, brilliant}
ex: tserlu scãntiljos cu steali; mutream nã steauã scãntiljoasã (tsi scãntiljadzã)

§ scãndãlitrã (scãn-dã-lí-trã) sf scãndãlitri/scãn-dãlitre (scãn-dã-lí-tri) (unã cu scãntealji)

§ scãndzãlitrã (scãn-dzã-lí-trã) sf scãndzãlitri/scãndzãlitre (scãn-dzã-lí-tri) – (unã cu scãntealji)

ex: s-da tu shteari (hãbari), ca s-agiungã pãgana

§ shtiut2 (shti-útŭ) sm, sf, adg shtiutã (shti-ú-tã), shtiuts (shti-útsĭ), shtiuti/shtiute (shti-ú-ti) – atsel (om) tsi shtii (cunoashti) multi lucri; atsel (om) tsi easti cunuscut trã lucrili tsi shtii; om multu dishteptu sh-mintimen; om tsi easti multu nvitsat (cã s-ari dusã la sculii anj cu-arada icã ari dghivãsitã multi cãrtsã); cunuscut, mintimen, nvitsat
{ro: savant, înţelept, inteligent, cunoscut pentru ceeace ştie}
{fr: savant, sage, intelligent, instruit}
{en: scientist, sage, highly educated and knowledgeable person}
ex: easti un om shtiut (nvitsat, mintimen); njica fu cama shtiuta (ma dishtiptata); acãtsã nica cu grai dultsi sh-cu zboarã shtiuti (mintimeni); avdzã-l tsi greashti shtiutlu (nvitsatlu); eara multu mintios shi multu shtiut; acljamã amirãlu shtiuts (oaminj avdzãts tr-atseali multi lucri tsi cunoscu), filózuhi, yeatsrã; cãndu shtiutslji-l vidzurã pri chirutlu aestu, acãtsarã s-arãdã; s-mi-alash s-lã bag cãti nã petalã la cur a tutlor shtiutslor tsi sh-arãd di mini; sta nãs atumtsea di lji ncaltsã tuts shtiutslji cu cãti nã petalã la cur

§ nishtiut1 (nish-ti-útŭ) adg nishtiutã (nish-ti-ú-tã), nishtiuts (nish-ti-útsĭ), nishtiuti/nishtiute (nish-ti-ú-ti) – tsi nu si shtii; (lucru) tsi nu easti shtiut; (om) tsi nu easti sigur cã atseali tsi mindueashti (veadi, avdi, nveatsã, etc.) suntu dealihea; nicunuscut
{ro: (lucru) neştiut, necunoscut; ignorant, fără experienţă}
{fr: qui n’est pas connu; ignorant, inexpérimenté}
{en: unknown; ignorant, inexperienced}
ex: muri nishtiut (fãrã s-hibã shtiut) di farã, di fisi; tini, cucoate, nishtiute (tsi nu shtii); feata-aistã sh-eara nã glarã, nã chirutã sh-nishtiutã (tsi nu para shtia multi di banã)

§ nishtiri/nishtire (nish-tí-ri) sf nishtiri (nish-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu shtii; nishteari, nicunushteari;
(expr: pi nishtiri = l-fac un lucru pristi misurã, ma multu dicãt s-cadi, l-parafac)
{ro: acţiunea de a nu şti; neştire}
{fr: action de ne pas savoir}
{en: action of not knowing}
ex: di nishtiri (cã nu shtea di) li featsi tuti; durnjii pi nishtiri
(expr: durnjii multu, paradurnjii); el mãca pi nishtiri
(expr: mãca multu, si ndupa, paramãca); hãrgeashti pi nishtiri; cheari shtirea (cunushtearea) prit nishtirea

§ nishteari/nishteare (nish-teá-ri) sf nishteri (nish-térĭ) – (unã cu nishtiri)

§ nishtiut2 (nish-ti-útŭ) sm, sf, adg nishtiutã (nish-ti-ú-tã), nishtiuts (nish-ti-útsĭ), nishtiuti/nishtiute (nish-ti-ú-ti) – atsel tsi nu shtii (cunoashti) multi lucri; atsel tsi nu para easti dishteptu sh-mintimen; atsel tsi nu easti multu nvitsat (cã nu s-ari dusã la sculii anj cu-arada icã nu ari dghivãsitã multi cãrtsã); nimintimen, ninvitsat
{ro: care nu este savant, care nu este înţelept}
{fr: qui n’est pas savant, qui n’est pas sage, qui n’est pas instruit}
{en: who is not a scientist, who is not a sage, who is not well educated and knowledgeable man}
ex: cum va s-mi ljau mini dupã zborlu a nishtiutlui aestu (a aishtui tsi nu shtii tsiva; a ninvitsatlui aestu)

§ shtiri2/shtire (shtí-ri) sf shtiri (shtírĭ) – faptã tsi s-adutsi (tsi agiundzi) la cunushtearea-a unui om (a lumiljei); hãbari, haberi, shtiri, noauã, nauã, zbor, mãndatã, halat, glas, idisi
{ro: ştiinţă, ştire, informaţie}
{fr: savoir, connaissance, nouvelle, information}
{en: knowledge, information, news}
ex: lj-adusirã uruta shtiri (hãbari); lã pitricu shtiri, cã s-nu-lj dãdeari feata nveastã, tuts prit dinti va-lj treacã; vinj s-tsã dau tu shtiri, cã ascheri greauã yini s-ti-astingã; nj-adusi shtiri di la arsul shi friptul a meu frati; cãndu vinji shtirea aestã, s-pãli dinãcali; lj-aduc shtiri buni dit loclu a lui; s-da cãrari a lucrului shi s-aducã vãrã shtiri; pãnã s-ducã s-da ti shtiri a tatã-sui; nvitsã shtirea-atsea uruta, cã-lj muri nveasta