DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agunescu

agunescu (a-gu-nés-cu) vb IV agunii (a-gu-níĭ), aguneam (a-gu-neámŭ), agunitã (a-gu-ní-tã), aguniri/agunire (a-gu-ní-ri) – ãlj dzãc a unui (fac un) tra s-fugã di iuva (shi si s-ducã tu-un loc, la lucru, etc., cã va i cã nu va); bag zori a unui s-fugã surghiuni; azgunescu, azunjescu, aznjescu, avin, dipãrtedz, xinumsescu, surghiunip-sescu, xipundisescu; ãlj dau pãrtãljli (palmili, tsãruhili), lj-aspun poarta, etc.; (fig: fac pri cariva (lj-caftu) s-fugã ma-agonja tra s-facã tsiva; agunjisescu, alag, viisescu)
{ro: goni, alunga, depărta, exila}
{fr: chasser, pourchasser, éloigner, bannir, exiler}
{en: chase, banish, exile}
ex: mi-agunirã di acasã; s-lu-aguneascã (s-lu-avinã, s-lu da nafoarã) ficiorlu din casã; agunea (dutsea) oili tu livadi; neguri yin ca s-ti-aguneascã (avinã); cu chetrili agunea-mi; agunits (alãgats, vdzits agonja) dupã un yeatru

§ agunit (a-gu-nítŭ) adg agunitã (a-gu-ní-tã), agunits (a-gu-nítsĭ), aguniti/agunite (a-gu-ní-ti) – tsi-lj si dzãtsi tra s-fugã di iuva; azgunit, azunjit, aznjit, avinat, dipãrtat, xinumsit, surghiunipsit, xipundisit
{ro: gonit, alungat, depărtat, exilat}
{fr: chassé, pourchassé, éloigné, banni, exilé}
{en: chased, banished, exiled}

§ aguniri/agunire (a-gu-ní-ri) sf aguniri (a-gu-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-agun-eashti cariva; azguniri, azunjiri, aznjiri, avinari, dipãrtari, xinumsiri, surghiunipsiri, xipundisiri
{ro: acţiunea de a goni, de a alunga, de a depărta, de a exila; gonire, alungare, depărtare}
{fr: action de chasser, de pourchasser, d’éloigner, de bannir, d’exiler}
{en: action of chasing, of banishing, of exiling}
ex: u-azguni di la pãlati

§ agunitã (a-gu-ní-tã) sf fãrã pl – avinari
{ro: goană}
{fr: chasse}
{en: chase}

§ azgunescu (az-gu-nés-cu) vb IV azgunii (az-gu-níĭ), azguneam (az-gu-neámŭ), azgunitã (az-gu-ní-tã), azguniri/azgunire (az-gu-ní-ri) – (unã cu agunescu)
ex: azgunii ghifta dit ubor; mi azguni din casã; azgunirã dit pãlati amiroanja cu tut ficior; lj-azguni tuts amiradzlji alantsã di pi scamnu cu giunaticlu a lui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amvoni/amvone

amvoni/amvone (am-vó-ni) sf amvonj (am-vónjĭ) – unã soi di scamnu-balconi tu bisearicã di iu s-cãntã vãngheljlu; amvun, amvunã
{ro: amvon}
{fr: chaire}
{en: chair}
ex: ear dispoti di nsus, pri-amvoni; pri amvoni ma s-alinã

§ amvun (ám-vunŭ) sn amvunj(?) (ám-vunjĭ) – (unã cu amvoni)

§ amvunã (ám-vu-nã) sf amvuni/amvune(?) (ám-vu-ni) (unã cu amvoni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

apun2

apun2 (a-púnŭ) (mi) vb III shi II apush (a-púshĭŭ), apuneam (a-pu-neámŭ), apusã (a-pú-sã), apuniri/apunire (a-pú-ni-ri) shi apuneari/apuneare (a-pu-neá-ri) – bag un lucru sã sta tu-un loc; mi bag sã stau tu-un loc; mi-ashternu tu-un loc (la measã, pi-un scamnu, etc.); mi bag (mi-arucutescu) s-dormu; nj-bag un stranj s-lu portu; pun, bag, arucutescu, culcu; ashternu, curdusescu, etc.
{ro: pune, (se) aşeza, (se) culca}
{fr: mettre; s’asseoir, se coucher}
{en: put; seat down, lie down}
ex: apunits (bãgats, ntindets) misalea; tru murmintu tra s-ti-apunã (bagã); mutreashti tra s-ts-apunã (s-tsã bagã) trã castori nã mishini; nj-apush (nj-bãgai) caplu pri cãpitãnj; lale Teja, ca apus, apus, di iu eara tes, greashti; hãrli tsi lj-apusi (tsi-lj bãgã, tsi-lj durusi); puljlu s-apunea (s-bãga s-shadã, si sta); s-apusirã (shidzurã, s-bãgarã s-shadã) tu-aumbratã; divarliga-nj s-apusirã (s-ashtirnurã, s-curdusirã); nveasta… cãt, cãt s-apusi (s-bãgã s-doarmã, s-culcã); tru un fag u-apunea somnul (u-acãtsa somnul); nu vor ocljilj tra s-apunã, s-u facã ca s-u-acatsã somnul)

§ apus2 (a-púsŭ) adg apusã (a-pú-sã), apush (a-púshĭ), apusi/apuse (a-pú-si) – (lucru) tsi easti bãgat si sta tu-un loc; (om) tsi s-ari bãgatã (arucutitã) s-doarmã; tsi s-ari ashtirnutã si sta tu-un loc (measã, scamnu, etc.); pus, bãgat (s-doarmã), arucutit (s-doarmã), culcat, ashtirnut, curdusit, etc.;
(expr: cu nãrli apusi = cu nãrli aplicati; tsi s-fatsi (tsi s-aducheashti) ma njic dicãt easti dealihea; tãpinusit, cãtãdixit)
{ro: pus, aşezat, culcat, umil}
{fr: mis; assis, couché, humble}
{en: put; seated down, lied down, humble}
ex: easti apus (bãgat s-doarmã, culcat); oclji apush (oclji tãpinusits, aplicats, alãsats ma nghios) shi cur apres

§ apuniri2/apunire (a-pú-ni-ri) sf apuniri (a-pú-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti bãgat (tu-un loc); atsea tsi s-fatsi cãndu omlu s-bagã (s-doarmã); apuneari, puniri, puneari, bãgari, arucutiri, culcari, ashtirneari, curdusiri, etc.
{ro: acţiunea de a pune, de a se aşeza, de a se culca; punere, aşezare, culcare}
{fr: action de mettre; de s’asseoir, de se coucher}
{en: action of putting; of seating down, of lying down}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascheri/aschere

ascheri/aschere (as-chĭé-ri) sf ascheri (as-chĭérĭ) shi ascheruri (as-chĭérurĭ) – ceatã di oaminj (di-a statlui), ghini armãtusits, a curi lucru easti apãrarea-a laolui (a statlui); oasti, strato
{ro: armată}
{fr: armée}
{en: army}
ex: tu a Sãrunãljei cãdzu ascheri multã; nã mari ascheri s-avea adunatã tu padea di Ohrida; tsã dau tu shtiri, cã ascheri greauã yini s-ti-astingã; divãrliga di-amari aviglja ascheri

§ ascherli (as-chĭer-lí) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – tinir armãtusit tsi fatsi parti dit ascheri; aschirlã, suldat, stratiot, ustash, nizam
{ro: soldat}
{fr: soldat}
{en: soldier}
ex: un ascherli dzãsi

§ aschirlã (as-chir-lắ) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – (unã cu ascherli)

§ aschirlãchi/aschirlãche (as-chir-lắ-chi) sf aschirlãchi (as-chir-lắchĭ) – bana shi tehnea-a oaminjlor dit ascheri; nizami
{ro: militărie}
{fr: militaire, service militaire}
{en: military}

§ serascher (se-ras-chĭérŭ) sm serascheri (se-ras-chĭérĭ) – atsel ma marli pristi tuti ascherli a unui stat
{ro: generalisim}
{fr: généralissime; comandant en chef de l’armée}
{en: generalissimo, commander in chief}
ex: multsã serascheri cu namã avu Turchia; filunichisea cai easti nai cama marlu serascher

§ serascherat (se-ras-chĭe-rátŭ) sm pl(?) – loclu (scamnul) di iu urseashti serascherlu; cumãndãrsiri di serascher
{ro: cartierul general; comanda supremă a unui generalisim}
{fr: le cartier général du généralissime; comandant en chef de l’armée; commande suprème}
{en: headquarters of a generalissimo, of a commander in chief; command of generalissimo}
ex: lu dusirã la serascherat (scamnul a serascerlui) cu ocljilj ligats; sum seras-cheratlu (cumãndãrsirea) al Edem Pasha, gretslji furã bãtuts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astãsidã

astãsidã (as-tã-sí-dã) sf astãsidz (as-tã-sídzĭ) – unã soi di scamnu dit bisearicã (astãsit di-unã parti sh-di-alantã ningã stizmã) iu sta mpistimenjlji (di-arada ndrupãts shi mprostsã) di lu-ascultã preftul cãndu dghivãseashti; loclu (scamnul) iu shadi di cãntã psaltul (di-arada mprostu) tu bisearicã
{ro: strană}
{fr: stalle d’église}
{en: stall (in church)}
ex: stai tu astãsidã

§ stisidã (sti-sí-dã) sf stisidz (sti-sídzĭ) – (unã cu astãsidã)
ex: lutsescu shi stisidzli (stalili)

§ stalã (stá-lã) sf stali/stale (stá-li) – (unã cu astãsidã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bancu

bancu (bán-cu) sn bãntsi (bắn-tsi) –
1: unã soi di scamnu lungu (di lemnu, cheatrã, etc.) pri cari pot s-shadã doi i ma multsã oaminj sh-cari, cãtivãrãoarã, nu-ari tsiva dinãpoi tra s-poatã omlu si sã ndrupascã; unã soi di scamnu pri cari shadi njiclu la sculii, cu-unã soi di measã-dulapi njicã n fatsã pri cari poati sã ngrãpseascã shi s-tsãnã cãrtsãli; bancã;
2: unã soi di measã lungã shi strim-tã pri cari lumea sh-bagã tu-aradã lucrili tsi va s-li vindã, icã omlu tsi-acumpãrã tsiva va s-plãteascã, etc.; measã di lucru; tizghireauã, tizgheafi, tijachi, tizahi
{ro: bancă; tejghea}
{fr: banc; établi; comptoir}
{en: bench; work-bench; counter}
ex: bagã coatili pi bancu (bancã, tizgheauã); stãi pi bancu s-dizvurseshti

§ bancã2 (bán-cã) sf bãntsi (bắn-tsi) – unã soi di scamnu lungu (di lemnu, cheatrã, etc.) pri cari pot s-shadã doi i ma multsã oaminj sh-cari, cãtivãrãoarã nu-ari tsiva dinãpoi tra s-poatã omlu si sã ndrupascã; unã soi di scamnu pri cari shadi njiclu la sculii, cu-unã soi di measã-dulapi njicã n fatsã pri cari poati sã ngrãpseascã shi s-tsãnã cãrtsãli; bancu
{ro: bancă}
{fr: banc}
{en: bench}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bis1

bis1 (bísŭ) sn bisuri (bí-surĭ) – partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoarã omlu cãndu s-dutsi la hale (shi sh-fatsi apa-atsea groasa); cur, cãrtelj, cuci, fãndãc, fãndec, ghes, primichir, shidzut;
(expr: mi tsãni bislu = am curai; nj-u tsãni; mi tsãni curlu, curaua, curdeaua, etc.)
{ro: cur}
{fr: cul, derrière}
{en: arse}
ex: sh-dizvileashti bislu (curlu); l-doari bislu, ari sãhãts; lj-easi bislu (curlu) nafoarã; ti tsãni bislu?
(expr: ts-u tsãni?, ai curai?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

brilantu

brilantu (bri-lán-tu) sn brilanti/brilante (bri-lán-ti) – nai ma scumpa cheatrã dit lumi (cari, dupã tsi easti scoasã dit loc, lucratã sh-tãljatã mushat, s-aspuni ca un crustal) tsi nyiliceashti ca soarli shi easti ufilisitã la fãtsearea di neali shi di-alti giuvairi; yeamandã, yeamandu, yeamandi, dyeamandi, diamandu, diamandã, diamantu
{ro: diamant}
{fr: diamant}
{en: diamond}
ex: lutsea ca brilantul (yeamanda); pri scamnul di brilanti, chitrarlu tora shadi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãimãcan

cãimãcan (cãĭ-mã-cánŭ) sm caimãcanj (cãĭ-mã-canjĭ) – om mari dit chivernisea turtseascã di-altãoarã, cari tsãnea (loa) loclu-a vizirlui cãndu aestu lipsea s-fugã iuva; omlu cari ursea, tu chirolu-a turtsãlor un cãzã; caimacam
{ro: caimacan}
{fr: sous-préfet}
{en: lieutenant governor (vizier) from the old Turkish empire}
ex: cãimãcanlu lja sh-alasã, ma pãshelu-ts vindi sh-casã

§ caimacam (caĭ-ma-cámŭ) sm caimacanj (caĭ-ma-canjĭ) – (unã cu cãimãcan)
ex: treatsi caimacamlu

§ cãimãcãmilji/cãimãcã-milje (cãĭ-mã-cã-mí-lji) sf cãimãcãmilj (cãĭ-mã-cã-míljĭ) – tesea di cãimãcan
{ro: meseria de caimacan}
{fr: fonction de sous-préfet}
{en: function of “cãimãcan”}
ex: cãimãcãmilja tricu pri mãnj buni; unã pãshãlãchi ari ma multi cãimãcãmilj

§ cãimãcãnlichi/cãi-mãcãnliche (cãĭ-mã-cãn-lí-chi) sf cãimãcãnlichi (cãĭ-mã-cãn-líchĭ) – sãraea dit un cãzã, iu sh-ari scamnul sh-di iu sh-fatsi lucrul (icã iu bãneadzã) cãimãcanlu
{ro: căimăcănie}
{fr: résidence du sous-préfet}
{en: residence of the lieutenant governor }

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

canape

canape (ca-na-pé) sm canapedz (ca-na-pédzĭ) – soi di scamnu largu, cu bratsã sh-cu-aradzim dinãpoi (di cari poati si sh-andrupascã omlu pãltãrli, cãndu shadi pi el); scamnu lungu sh-cu cãpitãnji tra (i) s-poatã s-shadã ma multsã oaminj, un ningã-alantu, icã (ii) s-poatã s-doarmã omlu, ma s-va; canapei
{ro: canapea}
{fr: canapé}
{en: couch, sofa}

§ canapei (ca-na-pé-i) sf canapei (ca-na-péĭ) – (unã cu canape)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã