DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bumbac

bumbac (bum-bácŭ) sn bumbatsi/bumbatse (bum-bá-tsi) shi bumbacuri (bum-bá-curĭ) – plantã criscutã trã hirili tsi nvilescu (ca unã soi di lãnã albã) simintsãli a ljei tsi s-aflã ncljisi tu-unã soi di fructu-cutii cãt unã nucã, cu frãndzã tsi au unã videari ca palma di om (palmati), sh-lilici galbini icã aroshi; lãna adunatã di pi-aesti simintsã; hirili fapti dit aestã lãnã ufilisiti la tsãsearea di pãndzã, sindonj, cãmesh, etc.; vata faptã dit aesti hiri, shcurti shi suptsãri, bunã tr-aspilarea-a plãyiilor sh-a arãnjlor mplini di sãndzi i pronj; bãmbac, scãmanghi, cãmangu, scãmangu, cãmãnchi;
(expr: criscut (nvitsat) tu/prit bumbatsi = tsi-ari criscutã mutrit ghini sh-hãidipsit, tsi-ari dusã unã banã lishoarã, fãrã ghideri sh-cripãri)
{ro: bumbac, vată}
{fr: coton, ouate}
{en: cotton, wadding}
ex: ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac; pãndza easti-adratã di bumbac; sh-featsi unã giupã cu bumbac; nolgicana turtsea bumbac; cu bumbaclu tsi torcu, va lji nvishteam tutã oastea; nvitsatã di pri bumbacuri shi di pri mãtãsuri
(expr: nvitsatã s-bãneadzã ghini, ca omlu avut)

§ bãmbac (bãm-bácŭ) sn bãmbatsi/bãmbatse (bãm-bá-tsi) shi bãmbacuri (bãm-bá-curĭ) – (unã cu bumbac)

§ bumbãcos (bum-bã-cósŭ) adg bumbãcoasã (bum-bã-cŭá-sã), bumbãcosh (bum-bã-cóshĭ), bumbãcoasi/bum-bãcoase (bum-bã-cŭá-si) – tsi easti (moali, albu, etc.) ca bumbaclu; tsi easti faptu di bumbac
{ro: bumbăcos}
{fr: cotonneux}
{en: of cotton}

§ bãmbãcos (bãm-bã-cósŭ) adg bãm-bãcoasã (bãm-bã-cŭá-sã), bãmbãcosh (bãm-bã-cóshĭ), bãmbãcoa-si/bãmbãcoase (bãm-bã-cŭá-si) – (unã cu bumbãcos)

§ bum-bãcãrii/bumbãcãrie (bum-bã-cã-rí-i) sf bumbãcãrii (bum-bã-cã-ríĭ) – loclu iu s-creashti bumbaclu; loc siminat cu bumbac; ducheani icã emburlichi cu lucri di bumbac; bumbãchii
{ro: bumbăcărie}
{fr: endroit où on cultive ou on vend le coton}
{en: area cultivated with cotton; cotton business}
ex: intrai tu bumbãcãrii (ducheanea iu s-vindu lucri di bumbac, icã emburlichea di bumbac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

canã1

canã1 (cá-nã) sf cãnj (cắnjĭ) – lãnã dit cari s-ari scoasã lãna lungã shi ascurã; hir suptsãri shi shcurtu tsi easi dit unã tsãsãturã; soi di lãnã cu cari, multi ori, s-umplu cãpitãnjili, dushecurli, etc.; scamã, shilji, frumã, drashtolinã, drashtomal, shtim, tãlaci, tãlmaci; (fig: canã = pãndzinã adratã di pangu)
{ro: scamă}
{fr: charpie (provenant, par example, de la laine sérancée); sorte de duvet}
{en: lint}
ex: ti umplush di cãnj (shilji); di tãvani aspindzurã unã canã (pãndzinã)

§ scamã (scá-mã) sf scami/scame (scá-mi) shi scãnj (scắnjĭ) – shilja di per tsi easi dit lucrili adrati di lãnã i cãprinã; hir njic shi suptsãri, tsi s-dizbairã i s-acatsã di stranji; shilji, salmã, frumã, drashtolinã, drashtomal, tãlaci, tãlmaci, canã, shtim, etc.
{ro: scamă}
{fr: charpie}
{en: lint}
ex: ti umplush di scãnj

§ salmã (sál-mã) sf sãlnj (sắlnjĭ) – cumatã njicã di cuprii (earbã, per, palji, plevã, peanã, puh, etc.); sãlmã, shilji, shulji, shulj, scamã, cuprii, etc.
{ro: fulg, bagatelă, firicel (de păr, iarbă, paie, etc.)}
{fr: brin, vétilles; bagatelle}
{en: trifle; fragment (hair, grass, etc.)}

§ sãlmã (sắl-mã) sf sãlnj (sắlnjĭ) – (unã cu salmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

drashtolinã

drashtolinã (drash-tó-li-nã) sf drashtolinuri (drash-tó-li-nurĭ) – atsea (armãsãtura) tsi-armãni dupã tsi s-lucreadzã (s-curã, s-cheaptinã) lãna sh-cu cari, multi ori, s-umplu cãpitãnjili, dushecurli, etc.; perlu tsi easi dit lucrili adrati di lãnã i cãprinã (ca, bunãoarã, sazma, vilendza, etc.); tsãsãtura tsi easti datã la drãshtealã; drashtomal, shilji, shtim, tãlaci, tãlmaci, scamã, canã, frumã
{ro: deşeu de lână, scamă}
{fr: les poils qui se détache des différents tissus (de laine ou de poils de chèvres) et qui servent a bourrer des coussins ou des matelas; tissus qu’on plonge dans le moulins à foulon}
{en: wool waste; hair detached from wool tissues}

§ drashtomal (drash-tó-malŭ) sn drashtomali/drash-tomale (drash-tó-ma-li) – (unã cu drashtolinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frumã1

frumã1 (frú-mã) sf frumi/frume (frú-mi) – shilji (per) tsi easi dit unã vilendzã i chilimi (di-aradã di lãnã i cãprinã); shilji (per) tsi easi dit tsãsãturi di lãnã i cãprinã dupã tsi suntu tricuti prit drãshtealã; drashtolinã, drashtomal, shtim, tãlaci, tãlmaci, scamã, canã
{ro: puf, scamă ce iese din pături sau covoare; scamă ce iese din ţesături de lână trecuti pri piuă}
{fr: duvet d’un tapis; duvet qui se détache des différents tissus de laine après les avoir plongés dans les moulins a foulon}
{en: hair detached from wool tissues after passing through pressing and beating; nap, fluff (of cloth)}
ex: aestã vilendzã scoati multã frumã (scamã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghioz-boeagi

ghioz-boeagi (ghĭóz-bo-ĭa-gí) sm ghioz-boeageadz (ghĭóz-bo-ĭa-gĭádzĭ) – atsel tsi poati s-facã lucri trã thamã tsi omlu di-aradã nu poati s-li facã i s-aducheascã cum s-fac (cã eali suntu minciunoasi shi nu s-fac dealihea ca, bunãoarã, (i) sã scoatã ljepuri dit unã capelã goalã, (ii) s-li facã afani lucrili tsi s-ved bãgati tu-unã cutii ncljisã, (iii) sã scoatã purunghi tsi-azboairã dit gepea tsi s-avea vidzutã goalã ninti, etc., etc.); mãyistru
{ro: scamator}
{fr: prestidigitateur}
{en: conjurer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãndii/mãndie

mãndii/mãndie (mãn-dí-i) sf mãndii (mãn-díĭ) – atsea tsi-l fatsi omlu (i lucrul) s-aibã puteari (ca trã ciudii) tsi easi nafoarã di nomurli a fisiljei ashi cum li shtii shi li aducheashti lumea; atsea tsi fac mandisili di s-ciudiseashti dunjaea; mayi, amayi, mãyii, mãghii, vãscãnii, ncãntu
{ro: farmece, vrajă}
{fr: charme, sortilège}
{en: spell, charm}
ex: dupã multi hãri sh-mãndii (amãyi), mizii pots si zburãshti

§ mandu (mán-du) sm, sf mandisã (man-dí-sã), mandzã (mán-dzã), mandisi/mandise (man-dí-si) – bãrbatlu (muljarea, moasha) tsi fatsi mãyi i arucã tu cãrtsã (pãlnjili, cafelu, etc.) tra s-anguceascã trãnintili a oaminjlor; mag, palonghear; mãyistru, mãyistrã
{ro: ghicitor, vrăjitor, scamator}
{fr: devin, sorcier, magicien}
{en: fortune-teller, wizard, magicien}
ex: mandisã shi alti lucri-arali; s-lutsescu strã mandisili tuti

§ mãndipsescu (mãn-dip-sés-cu) (mi) vb IV mãndipsii (mãn-dip-síĭ), mãndipseam (mãn-dip-seámŭ), mãndipsitã (mãn-dip-sí-tã), mãndipsiri/mãndipsire (mãn-dip-sí-ri) – ãlj fac mãyi (tra (i) s-patã tsiva icã (ii) s-adarã lucri tsi nu poati s-li facã i nu vrea li-adra di-aradã sh-multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã); fac lucri (ca trã ciudii) tsi nu urmeadzã nomurli a fisiljei; mãyipsescu, amã-yipsescu, mãghipsescu, nãmãtisescu, numãtsescu, ncãntu, cãntu; (fig: mi mãndipseashti = mi fatsi s-mi-aduchescu multu ghini, ca n yis, dip canda-nj s-ari faptã mãyi)
{ro: fermeca, vrăji}
{fr: charmer, ensorceler}
{en: bewitch, put a spell on, charm}
ex: bãtearea-a fluearãljei nã mãndipsi (fig: nã mãyipsi)

§ mãndipsit (mãn-dip-sítŭ) adg mãndipsitã (mãn-dip-sí-tã), mãndipsits (mãn-dip-sítsĭ), mãndipsiti/mãndipsite (mãn-dip-sí-ti) – tsi easti faptu s-aibã puteari tsi easi nafoarã di nomurli a fisiljei; mãyipsit, amãyip-sit, mãghipsit, nãmãtisit, numãtsit, ncãntat, cãntat, grãmãticã (fiminin)
{ro: fermecat, vrăjit}
{fr: ensorcelé, enchanté, fasciné}
{en: bewitched, who is under a spell, charmed, enchanted}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãyii/mãyie

mãyii/mãyie (mã-yí-i) sf mãyii (mã-yíĭ) – atsea tsi-l fatsi omlu (i lucrul) s-aibã puteari (trã ciudii) tsi easi nafoarã di nomurli a fisiljei ashi cum li shtii shi li aducheashti lumea; atsea tsi fac mandisili di s-ciudiseashti dunjaea; mãghii, amayi, amai, mayi, mãndii, vãscãnii; (fig: mãyii = mãsturilji)
{ro: farmece, vrajă}
{fr: charme, sortilège}
{en: spell, charm}
ex: cama multu agiutã mãyia dicãt lituryia; un paradis di mãyii

§ amayi/amaye (a-má-yi) sf amãyi (a-mắyĭ) – (unã cu mãyii)
ex: lji s-asparsirã amãyili; va-nj fac, laea, nã amayi; lji feci amãyi

§ amai/amae (a-má-i) sf amãi (a-mắĭ) – (unã cu mãyii)

§ mãyipsescu (mã-yip-sés-cu) vb IV mãyipsii (mã-yip-síĭ), mãyipseam (mã-yip-seámŭ), mãyipsitã (mã-yip-sí-tã), mãyipsiri/mãyipsire (mã-yip-sí-ri) – ãlj fac mãyi (tra s-patã tsiva icã s-adarã lucri tsi (i) nu poati s-li facã altã soi, i (ii) nu vrea li-adra di-aradã shi (iii) multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã); fac lucri (ca trã ciudii) tsi nu urmeadzã nomurli a fisiljei; amãyipsescu, mãghipsescu, mãndipsescu, nãmãtisescu, numãtsescu, ncãntu, cãntu; cãrmuescu
{ro: fermeca, vrăji}
{fr: charmer, ensorceler; jeter des sorts}
{en: bewitch, put a spell on, charm}

§ mãyipsit (mã-yip-sítŭ) adg mãyipsitã (mã-yip-sí-tã), mãyipsits (mã-yip-síts), mãyipsiti/mãyipsite (mã-yip-sí-ti) – tsi easti faptu s-aibã puteari tsi easi nafoarã di nomurli a fisiljei; tsi easti faptu s-adarã lucri fãrã vrearea-a lui (tsi nu vrea li-adra di-aradã sh-multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã); amãyipsit, mãghipsit, mãndipsit, nãmãtisit, numãtsit, ncãntat, cãntat; cãrmuit
{ro: fermecat, vrăjit}
{fr: ensorcelé, enchanté}
{en: bewitched, who is under a spell, charmed, enchanted}
ex: loclu aestu va hibã mãyipsit, va hibã loc nicurat sh-cãntat

§ mãyipsiri/mãyipsire (mã-yip-sí-ri) sf mãyipsiri (mã-yip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucã amãyi; amãyipsiri, mãghipsiri, mãndipsiri, nãmãtisiri, numã-tsiri, ncãntari, cãntari; cãrmuiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãmanghi/scãmanghe

scãmanghi/scãmanghe (scã-mán-ghi) sf scãmãnghi (scã-mắn-ghi) – plantã criscutã trã hirili tsi nvilescu (ca unã soi di lãnã albã) simintsãli a ljei tsi s-aflã ncljisi tu-unã soi di fructu-cutii cãt unã nucã, cu frãndzã tsi au unã videari ca palma di om (palmati), sh-lilici galbini icã aroshi; lãna adunatã di pi-aesti simintsã; hirili fapti dit aestã lãnã ufilisiti la tsãsearea di pãndzã, sindonj, cãmesh, etc.; vata faptã dit aesti hiri, shcurti shi suptsãri, bunã tr-aspilarea-a plãyiilor sh-a arãnjlor mplini di sãndzi i pronj; cãmangu, scãmangu, cãmãnchi, bumbac, bãmbac
{ro: bumbac, vată}
{fr: coton, ouate}
{en: cotton, wadding}
ex: albã, albã ca scãmanghea (bumbaclu)

§ scãmangu (scã-mán-gu) sn scãmãndzi (scã-mắn-dzi) – (unã cu scãmanghi)

§ cãmangu (cã-mán-gu) sn cãmãndzi (cã-mắn-dzi) – (unã cu scãmanghi)

§ cãmãnchi/cãmãnche (cã-mắn-chi) sf cãmãnchi (cã-mắn-chi) – (unã cu scãmanghi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã