§ chicã1 (chí-cã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – (unã cu chicutã1)
ex: dã-nj truoarã nã chicã (chicutã) di apã; s-moarã sti nã chicã di (fig: niheamã) apã; nã drãshcljauã pasa chicã (cati chicutã)

§ chic (chícŭ) (mi) vb I chicai (chi-cáĭ), chicam (chi-cámŭ), chicatã (chi-cá-tã), chicari/chicare (chi-cá-ri) –
1: fac tsiva (ca apa) s-curã chicutã cu chicutã; chicur, chicutedz;
2: fac s-cadã unã chicutã shi lãvushescu un lucru (chicusescu, ncarcu, dãmcusescu, lichisescu, lirusescu, mãryescu, etc.); (fig:
1: nj-u chic = nj-u bag, nj-u hig, u ljau s-u portu, u-aruc deanumirea; expr:
2: lj-u chic = (i) lj-u dau, lj-u-aruc; (ii) lj-u dau/vindu cu minciunj;
3: ãnj chicã = ãnj cadi greu la inimã, mi cãrteashti, ãnj pari arãu, mi nvirineadzã;
4: l-chic (tu hapsi) = lu ncljid, lu-aruc (l-bag, l-hig, etc., tu hapsi);
5: canda chicã dit steali = easti multu mushat, dip canda-i chicat dit steali!)
{ro: picura; păta; aşeza, pune}
{fr: couler goutte à goutte, bruiner; (se) tacher; mettre, fourrer, poser}
{en: leak drop by drop, drizzle; stain, spot; put}
ex: acãtsã s-chicã (s-curã chicutã cu chicutã); casa chicã (curã chicuti cãndu da ploai); ficiorlu chicã di mushuteatsã
(expr: easti multu mushat); diparti asunã toaca, canda chicã (cadi ca chicuti) din tser; chicã-nj nã chicutã di (fig: dã-nj niheamã) yin; ti chicash (tsã cãdzu unã chicutã sh-ti lãvusish) pri cãmeashi; tsã chicash (tsã lirusish) stranjili atseali nalili; shi sh-li chicã (fig: bãgã) di gushi; ãlj chicã (fig: bãgã) apala di gushi; ficiorlu li chicã (fig: li arcã, li bãgã) dinanumirea; u chicã (u bãgã) n cap; chicã (bãgã) njelu dinanumirea; chicãm (fig: bãgãm) nã stearpã tu sulã; cu mintea s-u chicã (cu mintea s-lu-arãdã shi s-lj-u vindã) a vãrnui furtia di bãlidz tri sirmã; ali Viroani ãlj chicã
(expr: ãl cãrti, ãlj pãru arãu) ahãntu multu cã s-u-agudeai cu curshumea, sãndzi nu-lj chica; lj-chicã (fig: lj-bãgã) tuts nãuntru; avdzãi cã-l chicarã nuntru (fig: l-bãgarã tu filichii)

§ chicat (chi-cátŭ) adg chicatã (chi-cá-tã), chicats (chi-cátsĭ), chicati/chicate (chi-cá-ti) –
1: tsi ari curatã chicutã cu chicutã; pri cari au cãdzutã chicuti;
2: tsi s-ari dãmcusitã (chicusitã, ncãrcatã, lichisitã, lãvushitã, lirusitã, mãryitã, etc.) di chicuti murdari
{ro: picurat, pătat, pus, aşezat}
{fr: coulé goutte à goutte, bruiné; taché}
{en: leaked drop by drop, drizzled; stained, spoted; put}
ex: ca chicat din steali
(expr: multu mushat); ma chicat dit steali
(expr: cama mushat) nu vrea s-aflã; udãlu easti chicat (dãmcusit)

§ chica-ri/chicare (chi-cá-ri) sf chicãri (chi-cắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu apa curã chicutã cu chicutã; chicurari, chicutari;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu cad chicuti shi ncarcã (dãmcuseashti, lichiseashti, lãvãshashti, lãvushashti, liruseashti, putuseashti, mãryeashti, smãryeashti, murdãripseashti) un lucru
{ro: acţiunea de a picura, de a păta; picurare, pătare; aşezare}
{fr: action de couler goutte à goutte (de (se) tacher; de mettre}
{en: action of leaking drop by drop (of staining; of putting}
ex: chicarea nuntru (fig: bãgarea, arcarea tu-ahapsi) easti greauã

§ pic2 (pícŭ) (mi) vb I picai (pi-cáĭ), picam (pi-cámŭ), picatã (pi-cá-tã), picari/picare (pi-cá-ri) – (unã cu chic)
ex: sula-a mea picã (chicã di grãsimi), a ta nu picã

§ picat2 (pi-cátŭ) adg picatã (pi-cá-tã), picats (pi-cátsĭ), picati/picate (pi-cá-ti) – (unã cu chicat)

§ picari/picare (pi-cá-ri) sf picãri (pi-cắrĭ) – (unã cu chicari)

§ pic3! (pícŭ) inter – zbor tsi caftã s-aspunã cum s-avdi unã chicutã tsi cadi shi s-agudeashti di tsiva
{ro: interjection care caută să imite sunetul unei picături}
{fr: interjection qui imite l’action de couler goutte à goutte}
{en: interjection trying to imitate the sound made by a falling drop}
ex: cadi ploaea, pic! pic! pic!

§ chicutedz1 (chi-cu-tédzŭ) vb I chicutai (chi-cu-táĭ), chicutam (chi-cu-támŭ), chicutatã (chi-cu-tá-tã), chicutari/chicutare (chi-cu-tá-ri) – fac s-curã tsiva (ca apa), chicutã cu chicutã; nchicutedz, chicur, chicuredz, chic, cur
{ro: picura}
{fr: couler goutte à goutte}
{en: leak drop by drop}

§ chicutat1 (chi-cu-tátŭ) adg chicutatã (chi-cu-tá-tã), chicutats (chi-cu-tátsĭ), chicutati/chicutate (chi-cu-tá-ti) – tsi (pristi cari) ari curatã chicutã cu chicutã; nchicutat, chicurat, chicat, curat
{ro: picurat}
{fr: coulé goutte à goutte}
{en: leaked drop by drop}

§ chicutari1/chicutare (chi-cu-tá-ri) sf chicutãri (chi-cu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apa curã chicutã cu chicutã; nchicutari, chicurari, chicari, curari
{ro: acţiunea de a picura; picurare}
{fr: action de couler goutte à goutte}
{en: action of leaking drop by drop}

§ chicuredz (chi-cu-rédzŭ) vb I chicurai (chi-cu-ráĭ), chicuram (chi-cu-rámŭ), chicuratã (chi-cu-rá-tã), chicurari/chi-curare (chi-cu-rá-ri) – (unã cu chicutedz1)
ex: nu curã ma chicureadzã (cadi chicutã cu chicutã)

§ chicur (chí-curŭ) vb I chicurai (chi-cu-ráĭ), chicuram (chi-cu-rámŭ), chicuratã (chi-cu-rá-tã), chicurari/chicurare (chi-cu-rá-ri) – (unã cu chicutedz1)

§ chicurat (chi-cu-rátŭ) adg chicuratã (chi-cu-rá-tã), chicurats (chi-cu-rátsĭ), chicurati/chicurate (chi-cu-rá-ti) – (unã cu chicutat1)

§ chicurari/chicurare (chi-cu-rá-ri) sf chicurãri (chi-cu-rắrĭ) – (unã cu chicutari1)

§ chicusescu2 (chi-cu-sés-cu) (mi) vb IV chicusii (chi-cu-síĭ), chicuseam (chi-cu-seámŭ), chicusitã (chi-cu-sí-tã), chicusiri/chicusire (chi-cu-sí-ri) – ncarcu (murdãripsescu) un lucru cu chicutli tsi cad; chic, dãmcusescu, ncarcu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, lirusescu, putusescu, mãryescu, smãryescu, murdãripsescu
{ro: păta}
{fr: tacher}
{en: stain, spot}
ex: s-mãryi, s-chicusi tru ugeac

§ chicusit2 (chi-cu-sítŭ) adg chicusitã (chi-cu-sí-tã), chicusits (chi-cu-sítsĭ), chicusiti/chicusite (chi-cu-sí-ti) – tsi easti ncãrcat di cãdearea-a unãljei chicutã; chicat, dãmcusit, lichisit, lãvãshit, lãvushit, lirusit, putusit, mãryit, smãryit, murdãripsit
{ro: pătat}
{fr: taché}
{en: stained}

§ chicusiri2/chicusire (chi-cu-sí-ri) sf chicusiri (chi-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cad chicuti sh-un lucru sã ncarcã; chicari, dãmcusiri, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, lirusiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri
{ro: acţiunea de a păta; pătare}
{fr: action de (se) tacher}
{en: action of staining}

§ dãscãlipsescu (dãs-cã-lip-sés-cu) (mi) vb IV dãscã-lipsii (dãs-cã-lip-síĭ), dãscãlipseam (dãs-cã-lip-seámŭ), dãscã-lipsitã (dãs-cã-lip-sí-tã), dãscãlipsiri/dãscãlipsire (dãs-cã-lip-sí-ri) – (caftu s-lu) nvets pri cariva carti, sã scrii shi sã dghivãseascã; dãscãlisescu, dãscãlescu, nvets, anvets; (fig: dãscãlipsescu = dau urnimii, urnipsescu)
{ro: dăscăli, învăţa}
{fr: enseigner, apprendre}
{en: teach, learn}

§ dãscãlipsit (dãs-cã-lip-sítŭ) adg dãscãlipsitã (dãs-cã-lip-sí-tã), dãscãlipsits (dãs-cã-lip-sítsĭ), dãs-cãlipsiti/dãscãlipsite (dãs-cã-lip-sí-ti) – tsi easti nvitsat di cariva s-facã un lucru (sã scrii shi sã dghivãseascã); dãscãlisit, dãscãlit, nvitsat, anvitsat
{ro: dăscălit, învăţat}
{fr: enseigné, appris}
{en: taught, learned}

§ dãscãlipsiri/dãscãlipsire (dãs-cã-lip-sí-ri) sf dãscãlipsiri (dãs-cã-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dãscãlipseashti; dãscãlisiri, dãscãliri, nvitsari, anvitsari
{ro: acţiunea de a dăscăli, de a învăţa; dăscălire, învăţare}
{fr: action d’enseigner, d’apprendre}
{en: action of teaching, of learning}

§ dãscãlisescu (dãs-cã-li-sés-cu) (mi) vb IV dãscãlisii (dãs-cã-li-síĭ), dãscãliseam (dãs-cã-li-seámŭ), dãscãlisitã (dãs-cã-li-sí-tã), dãscãlisiri/dãscãlisire (dãs-cã-li-sí-ri) – (unã cu dãscãlipsescu)

§ dãscãlisit (dãs-cã-li-sítŭ) adg dãscãlisitã (dãs-cã-li-sí-tã), dãscãlisits (dãs-cã-li-sítsĭ), dãscãlisiti/dãscãlisite (dãs-cã-li-sí-ti) – (unã cu dãscãlipsit)

§ dãscãlisiri/dãscãlisire (dãs-cã-li-sí-ri) sf dãscãlisiri (dãs-cã-li-sírĭ) – (unã cu dãscãlipsiri)

§ dãscã-lescu1 (dãs-cã-lés-cu) (mi) vb IV dãscãlii (dãs-cã-líĭ), dãscãleam (dãs-cã-leámŭ), dãscãlitã (dãs-cã-lí-tã), dãscãliri/dãscãlire (dãs-cã-lí-ri) – (unã cu dãscãlipsescu)
ex: lu dãscãli dauã sãhãts; ghini lu-ari dãscãlitã, ma nu lj-intrã tu cornu

§ dãscãlit (dãs-cã-lítŭ) adg dãscãlitã (dãs-cã-lí-tã), dãscãlits (dãs-cã-lítsĭ), dãscãliti/dãs-cãlite (dãs-cã-lí-ti) – (unã cu dãscãlipsit)

§ dãscãliri/dãs-cãlire (dãs-cã-lí-ri) sf dãscãliri (dãs-cã-lírĭ) – (unã cu dãscãlipsiri)

§ dãscãlescu2 (dãs-cã-lés-cu) adg dãscãleascã (dãs-cã-leás-cã), dãscãleshtsã (dãs-cã-lésh-tsã), dãscãleshti/dãs-cãleshte (dãs-cã-lésh-ti) – tsi ari s-facã cu dascaljlji; di dascal
{ro: de dascal}
{fr: d’instituteur}
{en: of teacher}

§ purdascal (pur-dás-calŭ) sm purdascalj (pur-dás-caljĭ) – paranumã tr-arãdeari datã-a unui dascal
{ro: dascăl belfer}
{fr: terme de dérision à l’addresse d’un instituteur}
{en: name given in mockery to a teacher}

{ro: musculiţă}
{fr: petite mouche}
{en: little fly}

§ mushitsã (mu-shí-tsã) sf mushitsã (mu-shí-tsã) –
1: muscã njicã;
2: prunã yirminoasã
{ro: musculiţă; prună viermănoasă}
{fr: petite mouche, moucheron; prune véreuse}
{en: little fly; maggoty plum}

§ mushconj (mush-cónjĭŭ) sm mushconj (mush-cónjĭ) – ma multi turlii di insecti njits (yetsuri, rimi) tsi sh-u-aduc cu musca ma au truplu shi cicioarili lundzi shi suptsãri, cu dauã areapiti strimti, sh-cari bãneadzã cu sãndzi suptu di la oaminj i prãvdzã; misconj, cunupi, tsãntsar;
(expr: mi mãcã mushconjlji = mi ntsapã, mi mãshcã mushconjlji)
{ro: ţânţar}
{fr: moustique}
{en: mosquito}
ex: cãt nã peanã di mushconj; mushconjlji aduc hevri; un mushconj, nu mi-alãsã s-dormu; trã minduitlu, sh-mushconjlu i trumbetã, trã neachicãsitlu, sh-tãmpãna i ncot

§ misconj (mis-cónjĭŭ) sm misconj (mis-cónjĭ) – (unã cu mushconj)
ex: piningã api suntu multsã misconj

(expr: easti om bun, dobru, moali);

§ uitsã (u-í-tsã) sf uitsi/uitse (u-í-tsi) – oai njicã
{ro: oaie mică}
{fr: petite brebis}
{en: small sheep}

§ uimi/uime (u-í-mi) sf uinj (u-ínjĭ) – multimi di oi; uinã, uiriu
{ro: oime}
{fr: nombre de moutons}
{en: number of sheep}
ex: multã uimi s-ari vindutã cã nu s-featsi pãshunea; yin maratili uinj

§ uinã (u-í-nã) sf uinj (u-ínjĭ) – (unã cu uimi)
ex: multã uinã avea hoara-a noastrã

§ uiriu (u-i-ríŭ) sn uiriuri (u-i-rí-urĭ)
{ro: mare număr de oi}
{fr: grand nombre de moutons}
{en: large number of sheep}
ex: trãdzeam uiriu multu (tsãneam, crishteam mãri cupii di oi)

§ uirescu (u-i-rés-cu) adg uireascã (u-i-reás-cã), uireshtsã (u-i-résh-tsã), uireshti (u-i-résh-ti) – tsi ari s-facã cu oaea; trã oai; di oai; uin
{ro: oiesc, ovin}
{fr: de brebis; qui va à coté ou parmi les brebis}
{en: sheepish}
ex: bidelj uirescu (trã oi); gumar uirescu (trã oi, tsi pashti shi sta cu oili); cãprili nã suntu uireshti (sta amisticati cu oili)

§ uin (u-ínŭ) adg uinã (u-í-nã), uinj (u-ínjĭ), uini/uine (u-í-ni) – (unã cu uirescu)
ex: lapti uin (di oi); lãnã uinã (di oi)

§ uear (u-ĭárŭ) sm ueari (u-ĭárĭ) – nicuchir di oi; un tsi ari sh-bãneadzã di oi; un tsi pashti oili; picurar
{ro: oiar}
{fr: berger; propriétaire de moutons}
{en: shepherd; sheep owner}
ex: ca oaminj ueari (tsi bãneadzã di oi, picurari), vai aibã cãnj; uearlji suntu casã (acasã) pri par