DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascaldu

ascaldu (as-cál-du) (mi) vb I ascãldai (as-cãl-dáĭ), ascãldam (as-cãl-dámŭ), ascãldatã (as-cãl-dá-tã), ascãldari/ascãldare (as-cãl-dá-ri) – (mi) bag tu apã (s-fac unã banji, s-mi lau ghini, s-dizvur-sescu, etc.); scaldu, lau, culimbisescu
{ro: scălda}
{fr: (se) baigner}
{en: (take or give a) bath}
ex: n-ascãldãm tu baltã; lu-ascãldai ficiorlu (lj-feci banji a ficiorlui) tu cupanji; tu fãntãnã s-ascãlda trei dzãni

§ ascãldat (as-cãl-dátŭ) adg ascãldatã (as-cãl-dá-tã), ascãldats (as-cãl-dátsĭ), ascãldati/ascãldate (as-cãl-dá-ti) – tsi ari faptã banji; tsi s-ari latã (cu bãgarea tu apã); scãldat, culimbisit
{ro: scăldat}
{fr: qui s’est baigné}
{en: (taken or given a) bath}
ex: nu-l dizvilea cã easti ascãldat (c-ari faptã banji)

§ ascãldari/ascãldare (as-cãl-dá-ri) sf ascãldãri (as-cãl-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ascaldã; scãldari, culimbisiri
{ro: acţiunea de a (se) scălda; scăldare}
{fr: action de (se) baigner}
{en: action of bathing}
ex: veara i bunã ascãldarea

§ scaldu (scál-du) (mi) vb I scãldai (scãl-dáĭ), scãldam (scãl-dámŭ), scãldatã (scãl-dá-tã), scãldari/scãldare (scãl-dá-ri) – (unã cu ascaldu)
ex: si scãldarã dzãnili gulishani, arãsirã, s-agiucarã; mi scãldai (mi lai, feci nã banji) tu-arãu; u scãldai (lai) ghini lãna

§ scãldat (scãl-dátŭ) adg scãldatã (scãl-dá-tã), scãldats (scãl-dátsĭ), scãldati/scãldate (scãl-dá-ti) – (unã cu ascãldat)

§ scãlda-ri/scãldare (scãl-dá-ri) sf scãldãri (scãl-dắrĭ) – (unã cu ascãldari)

§ ascãldãtoari/ascãldãtoare (as-cãl-dã-tŭá-ri) sf ascãldãtori (as-cãl-dã-tórĭ) – loc putsãn ahãndos cu apã (dit baltã, arãu) iu s-ascaldã dunjaea
{ro: scăldătoare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

banji/banje

banji/banje (bá-nji) sf bãnj (bắnjĭ) –
1: aspilarea-a truplu ntreg; intrarea (a omlui) cu truplu ntreg tu apã tra si s-la (si s-ascaldã, s-anoatã, etc.);
2: cupanja (cãzanea) tu cari omlu intrã tra si-sh la ntreglu trup;
3: loclu ningã apã (amari, arãuri, izvuri di munti cu apã tsi-azvoami dit loc, etc.) iu s-dutsi dunjaea si sã scaldã, s-facã banji, s-bea apã acrã dit loc, etc.;
4: udãlu din casã iu omlu poati si s-ducã si s-la, si-sh facã apa (si s-chishi) icã s-easã nafoarã (si s-cacã)
{ro: baie}
{fr: bain, baignoire}
{en: bath, bath-tub}
ex: feci nã banji aeri (nj-lai ntreglu trup); adu banja (cupanja, cãzanea) s-n-ascãldãm; mi dush la bãnj (locuri di ningã apã iu lumea fatsi banji)

§ mbãnjedz (mbã-njĭédzŭ) (mi) vb I mbãnjai (mbã-njĭáĭ), mbãnjam (mbã-njĭámŭ), mbãnjatã (mbãnjĭá-tã), mbãnja-ri/mbãnjare (mbã-njĭá-ri) – intru tu apã (cupanji, arãu, etc.) tra s-mi lau (s-mi-ascaldu, s-anot, etc.); fac banji; mi-ascaldu, mi lau, mi-aspel; anot, mplãtescu
{ro: (se) îmbăia; scălda, înota}
{fr: (se) baigner; nager}
{en: take a bath; swim}
ex: cara mi mbãnjai (feci unã banji), nj-si ljishurã truplu

§ mbãnjat (mbã-njĭátŭ) adg mbãnjatã (mbã-njĭá-tã), mbãnjats (mbã-njĭátsĭ), mbãnjati/mbãnjate (mbã-njĭá-ti) – tsi ari faptã banji; tsi ari intratã ntreg tu apã (di s-featsi muceali, tra si s-la, si s-ascaldã, s-anoatã, etc.); aspilat, lat, ascãldat, anutat, mplãtit
{ro: îmbăiat; scăldat, înotat}
{fr: baigné; nagé}
{en: who has taken a bath, a swim}
ex: nu lu-alas s-easã tu vimtu mbãnjat (dupã tsi featsi nã banji)

§ mbãnjari/mbãnjare (mbã-njĭá-ri) sf mbãnjeri (mbã-njĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sã mbãnjadzã; fãtseari banji; aspilari, ascãldari, anutari, mplãtiri
{ro: acţiunea de a (se) îmbăia; de a (se) scălda, de a înota; îmbăiare, scăldare, înotare}
{fr: action de (se) baigner; de nager}
{en: action of taking a bath; of swimming}
ex: di-ahãtã mbãnjari (fãtseari banji, ascãldari) va ti doarã caplu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culimbitrã

culimbitrã (cu-lim-bí-thrã) sf culimbitri/culimbitre (cu-lim-bí-thri) – vaslu tu cari s-bagã natlu tu apã cãndu-l pãteadzã preftul
{ro: colimvitră}
{fr: fonts baptismaux}
{en: vessel with water in which babies are baptized}

§ culimbisescu (cu-lim-bi-sés-cu) (mi) vb IV culimbisii (cu-lim-bi-síĭ), culimbiseam (cu-lim-bi-seámŭ), culimbisitã (cu-lim-bi-sí-tã), culimbisiri/culimbisire (cu-lim-bi-sí-ri) – bag cariva tu apã (tra si s-pãteadzã, s-facã unã banji, si s-la, s-dizvurseascã, etc.); ascaldu, scaldu;
(expr: culimbisescu = aurlu, cãtigursescu multu, bag dinãpoi)
{ro: scălda}
{fr: (se) baigner}
{en: (take or give a) bath}
ex: nã culimbisim tu-arãu; va ti culimbisescu
(expr: va ti cãtigursim multu, va ti bãgãm dinãpoi, va ti aurlãm tr-atseali tsi-ai faptã)

§ culimbisit (cu-lim-bi-sítŭ) adg culimbisitã (cu-lim-bi-sí-tã), culimbisits (cu-lim-bi-sítsĭ), culimbisiti/culimbisite (cu-lim-bi-sí-ti) – tsi ari faptã banji; tsi s-ari latã (cu intrarea tu apã); ascãldat, scãldat
{ro: scăldat}
{fr: baigné}
{en: (taken or given a) bath}

§ culimbisiri/culimbisire (cu-lim-bi-sí-ri) sf culimbisiri (cu-lim-bi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ascaldã; ascãldari, scãldari
{ro: acţiunea de a scălda; scăldare}
{fr: action de (se) baigner}
{en: action of bathing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cupanji/cupanje

cupanji/cupanje (cu-pá-nji) sf cupãnj (cu-pắnjĭ) – unã soi di cuvã putsãn apus ma lungu shi largu tu cari s-bagã apã tra si s-aspealã stranji; unã soi di cuvã mari sh-lungu adrat cãtivãrãoarã di cheatrã, ma multili ori di lemnu (i) tu cari s-bagã apã tra s-adapã prãvdzãli, (ii) tu cari cadi shi s-adunã apa di la shoput i izvur, multi ori trã beari; cãpistearea tu cari si s-frimintã pãnea; cupanã, copan, cupãnjitsã, cãpisteari;
(expr:
1: intru tu cupanji = nchisescu s-lau stranjili;
2: l-bag tu cupanji = lu scaldu, lu-aspel)
{ro: albie}
{fr: auge de bois}
{en: wood trough}
ex: cupanji trã lari stranji; cupanja u bãgã pri dintsã shi cãfta s-bagã apã nãuntru; shoputlu cu cupãnjli; biu trei cupãnj di apã; mprumutai cupanja (cãpistearea) di la vitsinã tra s-fac pãni; bagã caplu tu cupanji calu, shi s-tradzi nãpoi; apa totna va s-toarnã, iu lj-eara cupanja veaclji

§ cupanã (cu-pá-nã) sf cupãnj (cu-pắnjĭ) – (unã cu cupanji)

§ cupãnjitsã (cu-pã-njí-tsã) sf cupãnjitsã (cu-pã-njí-tsã) – cupanji njicã, copan
{ro: albie mică}
{fr: petite auge}
{en: small trough}

§ copan2 (có-panŭ) sm copanj (có-panjĭ) shi sn copani/copane (có-pa-ni) – cupanji njicã, cupãnjitsã, cãpisteari
{ro: albie mică}
{fr: petite auge}
{en: small trough}
ex: frimintã tu copan (cãpisteari); tu copan apreasi aloatlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

puvonj

puvonj (pu-vónjĭŭ) sm puvonj (pu-vónjĭ) shi sn puvoanji/pu-voanje (pu-vŭá-nji) –
1: apã multã tsi curã multu-agonja pi-unã cali multu ncljinatã (dupã unã ploai mari, dupã tuchirea agonja a neauãljei, etc.); muljiturã (sãndzi, lãcrinj, etc.) tsi curã multã sh-agonja; proi, shuruinã;
2: arãu njic, di-aradã di munti tsi curã agonja; pivonj, rãchei, trap, trãpulici; (fig: puvonj = apã murdarã, tulburi, murdãrilji, lãvushiturã)
{ro: torent; râuleţ}
{fr: torrent; ruisseau}
{en: torrent; brook}
ex: di ploi shi di puvoanji (proai); apã mintitã di puvoanji (proai); puvonjlji s-nu ti neacã; cãndu trec piningã casa-a lor, nj-astup nãrli di puvonj (fig: apa murdarã, lãvushiturã); nu mi scaldu tu puvonjlu-aestu (fig: apa aestã murdarã)

§ puvunjos (pu-vu-njĭósŭ) adg puvunjoasã (pu-vu-njĭŭá-sã), puvunjosh (pu-vu-njĭóshĭ), puvunjoasã/puvunjoasi (pu-vu-njĭŭá-si) – tsi easti turburi ca apa adusã di puvonj; murdar, turburi
{ro: murdar, tulbure}
{fr: sale, trouble}
{en: dirty, turbid, muddy}
ex: puvunjoasã (murdarã) apã n-adusi proilu

§ pivonj (pi-vónjĭŭ) sn pivoanji/pivoanje (pi-vŭá-nji) – arãu njic, di-aradã di munti tsi curã agonja; puvonj, rãchei, trap, trãpulici
{ro: râuleţ}
{fr: ruisseau}
{en: brook}
ex: zghicutli a pivonjlui (arãului)

§ proi (próĭŭ) sn proai/proae (prŭá-i) – apã multã tsi curã multu-agonja pi-unã cali multu ncljinatã (dupã unã ploai mari, dupã tuchirea agonja a neauãljei, etc.); muljiturã (sãndzi, lacrinj, etc.) tsi curã multã sh-agonja; puvonj, shuruinã
{ro: şuvoi, puhoi}
{fr: torrent}
{en: torrent}
ex: sãndzili curã di mini proi (shuruinã, puvonj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã