DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apulsescu1

apulsescu1 (a-pul-sés-cu) (mi) vb IV apulsii (a-pul-síĭ), apulseam (a-pul-seámŭ), apulsitã (a-pul-sí-tã), apulsiri/apulsire (a-pul-sí-ri) – duc un lucru pãnã la capit; astãmãtsescu un lucru cã nu-armasi altu tsiva trã fãtseari; bitisescu, bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, mburescu, burescu, scãrchescu
{ro: termina}
{fr: achever}
{en: finish}

§ apulsit1 (a-pul-sítŭ) adg apulsitã (a-pul-sí-tã), apulsits (a-pul-sítsĭ), apulsiti/apulsite (a-pul-sí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; bitisit; bitsit, sculusit, susit, tilit, mburit, burit, scãrchit
{ro: terminat}
{fr: achevé}
{en: finished}

§ apulsi-ri1/apulsire (a-pul-sí-ri) sf apulsiri (a-pul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva astãmãtseashti un lucru; bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, mburiri, buriri, scãrchiri
{ro: acţiunea de a termina}
{fr: action d’achever}
{en: action of finishing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bitisescu

bitisescu (bi-ti-sés-cu) (mi) vb IV bitisii (bi-ti-síĭ), bitiseam (bi-ti-seámŭ), bitisitã (bi-ti-sí-tã), bitisiri/bitisire (bi-ti-sí-ri) – l-duc un lucru pãnã la capit; astãmãtsescu un lucru cã nu-armasi altu tsiva trã fãtseari; astãmãtsescu lucrul aclo iu-agiumsi shi nu lu-alas si s-facã ma diparti; l-fac un lucru s-hibã etim tr-atseali tsi am tu minti; bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, mburescu, burescu, scãrchescu;
(expr:
1: nu bitisescu (nibitisit) zborlu… = unãshunã…, cum bitisescu zborlu…;
2: mi bitisii la fatsã = slãghii multu)
{ro: termina, isprăvi, sfârşi}
{fr: achever, terminer, finir}
{en: finish, terminate}
ex: bitisi pãndza; bitisi moarea; bitisii (astãmãtsii) lucrul aclo iu earam c-aveam lãndzidzãtã; bitisii aestu lucru shi mi-acats di altu; nu bitisi ghini zborlu
(expr: unãshunã, cum bitisi zborlu) sh-lu-agudi gugoshlu; nu avea seamni s-bitiseascã; ti bitisish
(expr: slãghisi, ti trapsish) la fatsã

§ bitisit (bi-ti-sítŭ) adg bitisitã (bi-ti-sí-tã), bitisits (bi-ti-sítsĭ), bitisi-ti/bitisite (bi-ti-sí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; tsi easti astãmãtsit cã nu-armasi altu tsiva ti-adrari; tsi s-ari faptã etim; bitsit, sculusit, susit, tilit, apulsit, mburit, burit, scãrchit
{ro: terminat, isprăvit, sfârşit}
{fr: achevé, terminé, fini}
{en: finished, terminated}
ex: feata mutã sh-bitisitã
(expr: slãghitã)

§ bitisi-ri/bitisire (bi-ti-sí-ri) sf bitisiri (bi-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bitiseashti un lucru; bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, mburiri, buriri, scãrchiri
{ro: acţiunea de a termina, de a isprăvi; terminare, isprăvire, sfârşire}
{fr: action d’achever, de terminer, de finir}
{en: action of finishing, of terminating}

§ nibitisit (ni-bi-ti-sítŭ) adg nibitisitã (ni-bi-ti-sí-tã), nibitisits (ni-bi-ti-sítsĭ), nibitisiti/nibitisite (ni-bi-ti-sí-ti) – tsi nu easti bitisit; tsi nu easti dus pãnã la capit; tsi nu easti etim; nibitsit, nimburit, niburit;
(expr: nibitisit ghini un lucru = ninti ca s-lu bitiseascã ghini lucrul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn vedz: bitisescu

dyearã

dyearã (dhyĭá-rã) sf dyeri (dhyĭérĭ) – parã dit chirolu veclju (di doi mitilits); duear;
(expr: lj-u scãrchescu dyeara = l-scãrchescu, l-dau nafoarã di la lucru, lj-dau tsãruhili (trastul, poarca), lj-usuc lingura)
{ro: doi gologani}
{fr: pièce de deux “centimes”}
{en: two “cents” old coin}

§ duear (du-ĭárŭ) sm dueari (du-ĭárĭ) – (unã cu dyearã)
ex: va-nj ljau un duear (di doi mitilits) afrat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lingurã

lingurã (lín-gu-rã) sf linguri (lín-gurĭ) – hãlati di metal (plasticã i lemnu) tsi ari di-unã parti unã coadã trã tsãneari cu mãna sh-di-alantã parti unã soi di vas njic cu cari omlu poati s-lja unã muljiturã (apã, ghelã, etc.) dit unã oalã tra s-u ducã la gurã shi s-u mãcã; lingurici, pishteanã;
(expr:
1: lja (nveatsã) cu lingura = lja (nveatsã carti) agonja sh-multu;
2: mãc cu lingurã di-asimi = escu avut (di pot s-am linguri di-asimi trã mãcari);
3: (aspargu, dau) cu lingura-atsea marea = (aspargu, dau) multu;
4: cu lingura-lj da s-mãcã sh-cu coada-lj scoati ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-lj fatsi un bun a unui (lj-da tsiva, mãcari cu lingura, etc.) sh-deapoea lj-u scoati (cu coada di lingurã) prit nãri, lj-adutsi aminti tut chirolu bunlu lj-ari faptã;
5: lj-usuc lingura = l-scãrchescu, lj-u scãrchescu dyeara, lj-dau tsãruhili (trastul, poarca), l-dau nafoarã di la lucru;
6: lji s-uscã lingura = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un, cari mãca (bãna) pi isapea-a unui sh-a altui, s-veadi diunãoarã cã nu mata ari iu s-mãcã)
{ro: lingură}
{fr: cuillère}
{en: spoon}
ex: cuciubã uscatã, u scolj ãncãrcatã, sh-u-alash discãrcatã (angucitoari: lingura); luplu tu moarã cu coada nafoarã (angucitoari: lingura); singuri vinjirã mãcãrli pri measã, singuri lingurli, singuri tuti; dit lingurã nji-l loash; ficiorlu li nvitsã gramatili cu lingura
(expr: agonja sh-multu); avem sh-linguri di lemnu, sh-linguri di her; n-adusi linguri pi sofrã; cara si shteai aestã zãnati, va mãcai cu lingurã di-asimi
(expr: va ti fãtseai om avut); lj-intrã cu lingura-atsea marea
(expr: ahiursi s-hãrgiueascã multu); lj-mãcã paradzlji cu lingura-atsea marea
(expr: lj-asparsi, lj-tuchi paradzlji multu-agonja)

§ lingurici/lingurice (lin-gu-rí-ci) sf lingurici (lin-gu-rícĭ) – lingurã njicã (di-aradã ti cafei, ceai, etc.); (fig:
1: lingurici = lingura-a cheptului (clavicula); un di dauãli oasi (niheamã shutsãti) di-unã parti sh-di-alantã, di la umir cãtrã mesea-a cheptului; expr:
2: mi doari la lingurici = nj-pari multu-arãu; mi doari “lingura di la cheptu”)
{ro: linguriţă}
{fr: petite cuillère}
{en: tea spoon}
ex: bãgai zahãri tu ceai cu linguricea; cãndu vindu caljlji mi duru la lingurici

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mirindi/mirinde

mirindi/mirinde (mi-rín-di) sf fãrã pl –
1: mãcarea tsi u lja omlu trã cali i cãndu s-dutsi la lucru; hranã, mãcari;
2: chirolu di dupã prãndzu sh-ninti di-amurdzitã (cãtã tu sãhatea 4-5); chindii
(expr: va-lj curmu mirindea = va-l scot (dau nafoarã) di la lucru, va-l scãrchescu)
{ro: merinde, chindie}
{fr: provision de bouche; partie de la journée d’entre 4 et 5 heures de l’après-midi}
{en: food (snack, lunch) taken for the road; late afternoon, between 4 and 5 o’clock}
ex: lj-dush mirindi (mãcari) la-ayinji; durnji di la anjadzã pãnã tu mirindi (niheamã ninti di-amurdzitã); mãcãm mirindi pãni cu cash; mirindi (mãcari) ts-ai culac di grãn; va-nj curnji mirindea?
(expr: va-nj curnji pãnea?; va mi scãrcheshti?; va mi fats sã-nj cher lucrul?); cãtrã mirindi oara (dupã prãndzu amãnat); dupã prãndzu, cãtrã mirindi (dupã prãndzu, cãtrã tu oara 4-5); vinji mirindea (oara 4-5 dupã prãndzu)

§ mirindedz (mi-rin-dédzŭ) vb I mirindai (mi-rin-dáĭ), mirindam (mi-rin-dámŭ), mirindatã (mi-rin-dá-tã), mirindari/mirindare (mi-rin-dá-ri) – mãc trã mirindi; mirindu
{ro: mânca pe la ora chindiei}
{fr: manger quelque chose vers l’heure 4-5 de l’après-midi}
{en: have a snack around 4-5 o’clock in the late afternoon}
ex: sh-mirindã fumealja (lã deadi s-mãcã trã mirindi); mirindats (mãcats, trã mirindi) sh-tradzits calea; mirindãm tu livadi; pute nu mirindeadzã, cã nu lj-easti foami

§ mirindu (mi-rín-du) vb I mirindai (mi-rin-dáĭ), mirindam (mi-rin-dámŭ), mirindatã (mi-rin-dá-tã), mirinda-ri/mirindare (mi-rin-dá-ri) – (unã cu mirindedz)
ex: cãndu vrea shadã s-mirindã (s-mãcã tsiva trã mirindi)

§ mirindat (mi-rin-dátŭ) adg mirindatã (mi-rin-dá-tã), mirindats (mi-rin-dátsĭ), mirindati/mirindate (mi-rin-dá-ti) – cari ari mãcatã (tsi easti mãcat) trã mirindi; tsi ari mirindatã
{ro: care a luat masa de după amiază}
{fr: qui a pris le repas de l’après-midi}
{en: who had the late afternoon snack}
ex: vinjim mirindats (mãcats trã mirindi); nica nu eara mirindat (mãcat trã mirindi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãni/pãne

pãni/pãne (pắ-ni) sf pãnj (pắnjĭ) – cãrvealji di-aloat adrat dit fãrinã di grãn (sicarã, misur, etc.) amisticatã sh-frimintatã cu apã (sari, maeauã, etc.) cari, dupã tsi creashti, s-bagã tu cireap tra si s-coacã; (fig:
1: pãni = (i) measã; (ii) cãrvealji di pãni; (iii) potisi, tesi, lucru; (iv) njedz (di-alunã, nucã, etc.); (v) dip tsiva trã mãcari; expr:
2: pãni di mpãrtsãri = pãni tsi s-da trã suflitlu-a mortsãlor;
3: mãc pãni = stau la measã sh-mãc;
4: (vindu) ca pãnea caldã = (vindu) lishor, agonja;
5: (easti bun) ca pãnea caldã = (easti om) multu bun, ari unã inimã di-amalamã, multu bunã;
6: alagã cu pãnea tu tastru = bãneadzã fãrã scupo tu banã sh-alagã ca un vagabondu dit un loc tu altu;
7: bag (intru) tu mari pãni, tu pãni vãsilcheascã = intru tu (acats) un lucru bun (unã potisi, thesi bunã), iu hiu ghini pãltit sh-am multã puteari;
8: iu-nj ljau (scot) pãnea = iu bãnedz, iu-nj trec bana;
9: nu-ari pãni = nu-ari lucru cu cari si sh-amintã bana;
10: nj-scot pãnea; am pãni; hiu tu pãni = lucredz sh-amintu pãradz tra s-pot s-bãnedz;
11: mãcã pãni xeanã = lucreadzã ca huzmichear; treatsi unã banã grea, mãrãnatã;
12: sh-pãnea tsi u mãcã, nu u mãcã cu-arihati = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti niisih tut chirolu, cu tuti cã easti avut;
13: l-scot dit pãni = l-scãrchescu, l-dau nafoarã (lu-avin) di la lucru, lj-dau tastrul;
14: (muljari) tsi da pãni a furlor = (muljari) nitinjisitã cari, tri pãradz, s-bagã tu-ashtirnut cu itsi bãrbat; curvã, putanã;
15: s-nu caltsã pãnea-a unui = s-lji pricunoshti bunlu tsi tsã-l featsi cã ti tsãni pri lucru;
16: nu-nj si dutsi pãnea la gurã, la inimã; nu-nj si bagã pãni n gurã = hiu ahãntu nvirinat cã nu pot s-mãc, mãc fãrã orixi, nu ved hãiri di mãcarea tsi-u fac;
17: giur pri pãni = soi di giurat: giur pri tsi am ma scumpu tu lumi;
18: va vãtãmari cu pãnea n gurã = zbor tsi-aspuni ta s-nu-ai dip njilã di cariva;
19: nu u calcã pãnea, cã ti-acatsã di oclji = easti mari-amãrtii s-ti portsã arãu shi s-nu pricunoshti bunlu tsi tsã si featsi)
{ro: pâine}
{fr: pain}
{en: bread}
ex: pãnea caldã nu easti sãnãtoasã; pãnea tsi u mãts cu-angrãnji, nu s-acatsã di tini; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; mãcãm pãni sh-sari deadun; s-vindu ca pãnea caldã
(expr: lishor, agonja); pãni di bubotã (pãni di fãrinã di misur); lj-aflai pri pãni (fig: pri measã, iu mãca); si sculã di pi pãni (fig: di pri measã); alunili tsi-adusesh nu-au pãni (fig: njedz); nu-avea pãni (fig: dip tsiva) s-mãcã; pãni, grãn di mpãrtsãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

porcu

porcu (pór-cu) sm portsi (pór-tsi) – pravdã criscutã di om piningã casã, trã carnea shi untura tsi lj-u da trã mãcari shi chealea trã tsãruhi, cu caplu mari shi mutslu (zurnãlu) lungu, cu truplu acupirit di peri ascuri shi shcurtsã; arãmãtor, deri;
(expr:
1: porcu areati = porcu mascur niciucutit;
2: agru-porcu; porcu agru = zulapi di pãduri, agrã, di fumealja-a porcului (cu cari sh-u-adutsi multu), cu ocljilj njits shi doi dintsã mãri tsi es cãtrã nafoarã dit gurã;
3: giuratlu-a porcului = s-dzãtsi trã un tsi giurã cã va facã tsiva cu tuti cã shtii ghini cã nu va u facã (nu va sh-tsãnã giuratlu);
4: easti porcu = easti om fãrã arshini, om murdar, etc.;
5: di la porcu, sh-un per, bun easti = dicãt tsiva dip, sh-un njic lucru bun easti;
6: di cheali di porcu, utri nu s-fatsi; cãshari di portsi s-nu fats = zbor tsi s-dzãtsi cãndu nu pots s-lu fats un lucru, cãndu atseali tsi ai trã fãtsearea-a lui nu s-uidisescu, nu suntu buni;
7: tsi u-ai, cã pascu portsi? = (i) tsi mi-ai, cã hiu glar?; (ii) tsi ti mealã, cã atseali tsi fac mini nu ti-arisescu?;
8: trã pãshteari portsilj fats; hii trã la portsã = nu eshti bun trã tsiva, trã altu lucru;
9: l-pitrec s-pascã portsilj = l-dau nafoarã di la lucru; lj-dzãc s-fugã;
10: cari s-ameasticã tu tãrtsã, ãl mãcã portsilj = atselj tsi s-ameasticã tu lucri nibuni, va s-u patã; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts va mãcã;
11: tuts portsilj nã mutsã au = tuts unã soi suntu;
12: gortsãli atseali bunili, portsilj li mãcã = s-dzãtsi trã atselj tsi nu-ahãrzescu s-li aibã ma mãrli bunets)
{ro: porc}
{fr: porc, cochon}
{en: pig}
ex: tãljem porcul aeri; lu-arucuti ca pri-un porcu; tatsi, ca porcu surdu; hoarã di portsi
(expr: di oaminj nearushinats); ficiorlu ts-easti trã la portsã
(expr: nu easti bun trã tsiva); porcul, cãndu lu-ascuchi, dzãtsi cã da ploai; tsi tsã u-ai, cã pascu portsi?
(expr: cã hiu glar?)

§ poarcã1 (pŭár-cã) sf poartsi/poartse (pŭár-tsi) – feamina-a porcului;
(expr:
1: lj-dau poarca; l-pitrec s-pascã poarca = lu-agunescu, l-dau nafoarã di la lucru, lj-u scãrchescu dyeara, lj-dau tastrul (tsãruhili), lj-usuc lingura;
2: alagã poarca trã purtselj = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi alagã dupã lucri tsi nu s-aflã lishor)
{ro: poarcă, scroafă}
{fr: truie}
{en: sow}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãrchescu

scãrchescu (scãr-chĭés-cu) vb IV scãrchii (scãr-chíĭ), scãrcheam (scãr-chĭámŭ), scãrchitã (scãr-chí-tã), scãrchiri/scãrchire (scãr-chí-ri) – l-duc un lucru pãnã la capit; astãmãtsescu un lucru; astãmãtsescu lucrul aclo iu-agiumsi shi nu lu-alas si s-facã ma diparti; l-dau nafoarã di la lucru pri cariva; l-dipãrtedz di tsiva; bitisescu, bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, mburescu, burescu
{ro: termina; suprima, concedia, depărta}
{fr: achever, terminer (le tissage); supprimer, congédier, écarter}
{en: finish; stop, suppress, dismiss, discard}
ex: scãrchii pãndza (bitisii di tsãseari); scãrchi arãzboilu (bitisi, astãmãtsi) lucrul di la arãzboi), sã s-ducã la drãshtealã ncãrcatã sh-di la drãshtealã la bãtanji; polimlu avea scãrchitã (s-avea bitisitã, astãmãtsitã); lj-u scãrchi (astãmãtsi, sculã) dhyeara; lji scãrchi lufelu (astãmãtsi tra s-lji-l da); lu scãrchii (l-ded nafoarã) di la lucru; nj-u fricã s-nu mi scãrcheascã (s-nu mi da nafoarã di la lucru); nã scãrchi soea (nã dipãrtã di soi), nã dispãrtsã di lumi

§ scãrchit (scãr-chítŭ) adg scãrchitã (scãr-chí-tã), scãrchits (scãr-chítsĭ), scãrchiti/scãrchite (scãr-chí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; tsi easti astãmãtsit; tsi easti dat nafoarã di la lucru; tsi easti ndipãrtat di tsiva; bitisit, bitsit, sculusit, susit, tilit, apulsit, mburit, burit
{ro: terminat; suprimat, concediat, depărtat}
{fr: achevé, terminé; supprimé, congédié, écarté}
{en: finished; stopped, suppressed, dismissed, discarded}

§ scãrchiri/scãrchire (scãr-chí-ri) sf scãrchiri (scãr-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bitiseashti un lucru; bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, mburiri, buriri
{ro: acţiunea de a termina, de a isprăvi; terminare, isprăvire, sfârşire}
{fr: action d’achever, de terminer, de finir}
{en: action of finishing, of terminating}
ex: dauã-arãzboai trã scãrchiri (trã bitisiri) nu-i njic lucru; di frica-a scãrchiriljei (dariljei noafoarã di la lucru), mi dush

§ scãrchiturã (scãr-chi-tú-rã) sf scãrchituri (scãr-chi-túrĭ) – scãrchiri, bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, mburiri, buriri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn