DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãm

arãm (a-rắmŭ) (mi) vb I arãmai (a-rã-máĭ), arãmam (a-rã-mámŭ), arãmatã (a-rã-má-tã), arãmari/arãmare (a-rã-má-ri) – zgrãm (loclu), rãm, scãlsescu, rãcãescu; sap
{ro: arâma, scobi}
{fr: creuser, fouiller}
{en: hollow, furrow, dig}
ex: grochi nu-adarã sh-pri iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); bãgai s-arãmã (s-sapã) dauã urghii andãca trã tsilar; s-veadi cã porcul arãmã aoatsi; sh-ma cãt arãmã, tu rãdãtsina…; arãmai (zgrãmai) cu mãnjli; iutsido sh-arãmã narea (si zgrãmã nuntru, cu dzeadzitlu); nu cutidza dintili si sh-arãmã di el; loc sãnãtos, nu s-arãmã (nu sã scãlseashti, nu s-sapã, nu si zgrãmã); ãlj ded nã lituryii shi-l pitricui s-arãmã n cuprii

§ arãmat (a-rã-mátŭ) adg arãmatã (a-rã-má-tã), arãmats (a-rã-mátsĭ), arãmati/arãmate (a-rã-má-ti) – zgrãmat (loclu), rãmat, scãlsit, rãcãit; sãpat
{ro: arâmat, scobit}
{fr: creusé, fouillé}
{en: hollowed, furrowed, dug}
ex: stizmili tuti arãmati (zgrãmati)

§ arãmari/arãmare (a-rã-má-ri) sf arãmãri (a-rã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãmã loclu; zgrãmari (loclu), rãmari, scãlsiri, rãcãiri; sãpari
{ro: acţiunea de a arâma, de a scobi; arâmare, scobire}
{fr: action de creuser, de fouiller}
{en: action of furrowing, of digging}

§ rãm (rắmŭ) (mi) vb I rãmai (rã-máĭ), rãmam (rã-mámŭ), rãmatã (rã-má-tã), rãma-ri/rãmare (rã-má-ri) – (unã cu arãm)
ex: tut rãma cu puljanlu

§ rãmat (rã-mátŭ) adg rãmatã (rã-má-tã), rãmats (rã-mátsĭ), rãmati/rãmate (rã-má-ti) – (unã cu arãmat)

§ rãmari/rãmare (rã-má-ri) sf rãmãri (rã-mắrĭ) – (unã cu arãmari)

§ arãmãtor (a-rã-mã-tórŭ) adg arãmãtoari/arãmãtoare (a-rã-mã-tŭá-ri), arãmãtori (a-rã-mã-tórĭ), arãmãtoari/arãmãtoare (a-rã-mã-tŭá-ri) – (un) tsi arãmã (rãmã, zgrãmã, scãlseashti, rãcãeashti); (fig: arãmãtor sm = porcu, pravdã tsi-arãmã loclu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gurnjescu

gurnjescu (gur-njĭés-cu) vb IV gurnjii (gur-njíĭ), gurnjam (gur-njĭámŭ), gurnjitã (gur-njí-tã), gurnjiri/gurnjire (gur-njí-ri) –
1: caftu s-aflu tsiva cu mutrirea (pusputirea) tu-un loc cu multi lucri (sum eali sh-pristi eali, cu turnarea-a lor di-unã parti sh-di-alantã, cu mintirea-a lor, etc.);
2: scot bots din gurã ashi cum li scoati porcul; gurnjedz, azgurnjescu, zgurnjescu, guzgunipsescu, gurledz, scãlsescu, arãm; gurnjedz, grunjedz
{ro: scotoci, scormoni; grohăi}
{fr: fouiller; grogner}
{en: rummage, search; grunt, growl}
ex: gurnja tu cutruyiomsi

§ gurnjit (gur-njítŭ) adg gurnjitã (gur-njí-tã), gurnjits (gur-njítsĭ), gurnjiti/gurnjite (gur-njí-ti) –
1: (loc) tsi easti mutrit ghini tra si s-aflã tsiva (sum lucrili tsi s-aflã tu-atsel loc, pristi eali, di-unã parti sh-di-alantã, etc.);
2: tsi ari scoasã bots ca porcul; azgurnjit, zgurnjit, guzgunipsit, gurlidzat, scãlsit, arãmat; gurnjat, grunjat
{ro: scotocit, scormonit; grohăit}
{fr: fouillé; grogné}
{en: rummaged, searched; grunted, growled}

§ gurnji-ri/gurnjire (gur-njí-ri) sf gurnjiri (gur-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gurnjashti; azgurnjiri, zgurnjiri, guzgunipsiri, gurlidzari, scãlsiri, arãmari; gurnjari, grunjari
{ro: acţiunea de a scotoci, de a scormoni; scotocire, scormonire}
{fr: action de fouiller; fouille}
{en: action of rummaging, of searching; of grunting, of growling; search}

§ gurnjedz (gur-njĭédzŭ) vb I gurnjai (gur-njĭáĭ), gurnjam (gur-njĭámŭ), gurnjatã (gur-njĭá-tã), gurnjari/gurnjare (gur-njĭá-ri) – (unã cu gurnjescu)
ex: gurnjadzã ca porcu; cum gurnja (guzgunipsea) tu cutrughiomsi, da di armatli a tatã-sui

§ gurnjat (gur-njĭátŭ) adg gurnjatã (gur-njĭá-tã), gurnjats (gur-njĭátsĭ), gurnjati/gurnjate (gur-njĭá-ti) – (unã cu gurnjit)

§ gurnjari/gurnjare (gur-njĭá-ri) sf gurnjeri (gur-njĭérĭ) – (unã cu gurnjiri)

§ grunjedz (gru-njĭédzŭ) vb I grunjai (gru-njĭáĭ), grunjam (gru-njĭámŭ), grunjatã (gru-njĭá-tã), grunja-ri/grunjare (gru-njĭá-ri) – (unã cu gurnjescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

guzgun

guzgun (guz-gúnŭ) adg guzgunã (guz-gú-nã), guzgunj (guz-gúnjĭ), guzguni/guzgune (guz-gú-ni) – un tsi alagã tu tuti locurli tra s-aflã un lucru (tsi nu s-para shtii ghini cãtã iu easti shi nu s-veadi lishor); zgrunjaric, azgunjaric
{ro: scormonitor}
{fr: fouilleur}
{en: rummager}
ex: guzgun s-veadã tsi vai curã aoatsi, sh-lo inima tu dintsã shi dipusi

§ guzgunipsescu (guz-gu-nip-sés-cu) vb IV guzgunipsii (guz-gu-nip-síĭ), guzgunipseam (guz-gu-nip-seámŭ), guzgunipsitã (guz-gu-nip-sí-tã), guzgunipsiri/guzgunipsire (guz-gu-nip-sí-ri) – caftu s-aflu tsiva cu mutrirea (pusputirea) tu-un loc cu multi lucri (sum eali sh-pristi eali, cu turnarea-a lor di-unã parti sh-di-alantã, cu mintirea-a lor, etc.); azgurnjescu, zgurnjescu, gurnjescu, gurnjedz, scãlsescu, arãm
{ro: scotoci, scormoni}
{fr: fouiller}
{en: rummage, search}
ex: guzgunipsea aoa, guzgunipsea aclo, lj-u-aflã chealea tu dulapi; nã dzuã, cum guzgunipsea prit casã, da sh-di-unã sinduchi; mutreashti, guzgunipseashti shi aflã chealea

§ guzgunipsit (guz-gu-nip-sítŭ) adg guzgunipsitã (guz-gu-nip-sí-tã), guzgunipsits (guz-gu-nip-sítsĭ), guzgunipsiti/guz-gunipsite (guz-gu-nip-sí-ti) – (loc) tsi easti mutrit ghini tra si s-aflã tsiva (sum lucrili tsi s-aflã tu-atsel loc, pristi eali, di-unã parti sh-di-alantã, etc.); azgurnjit, zgurnjit, gurnjit, gurnjat, scãlsit, arãmat
{ro: scotocit, scormonit}
{fr: fouillé}
{en: rummaged, searched}

§ guzgunipsiri/guzgunipsire (guz-gu-nip-sí-ri) sf guzgunipsiri (guz-gu-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva guzgunipseashti; azgurnjiri, zgurnjiri, gurnjiri, gurnjari, scãlsiri, arãmari
{ro: acţiunea de a scotoci, de a scormoni; scotocire, scormonire}
{fr: action de fouiller}
{en: action of rummaging, of searching}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

icoanã

icoanã (i-cŭá-nã) sf iconj (i-cónjĭ) shi icoani/icoane (i-cŭá-ni) – cadru zugrãfsit di-aradã pi lemnu (cãtivãrãoarã scãlsit), tsi-aspuni fatsã di ayi i fapti dit bana crishtineascã, tsi s-aflã di-aradã tu bisearicã (shi n casili-a oaminjlor), la cari crishtinjlji sã ncljinã al Dumnidzã; (fig: icoanã = vidzutã tsi sh-u-adutsi multu cu cariva, unjizi, prep)
{ro: icoană}
{fr: icône, image (sainte)}
{en: icon}
ex: n pãduri mi-amintai, n pãduri mi tãljai, n-bisearicã cum nj-intrai, mari-gros (om mari sh-tinjisit) mi-adrai (angucitoari: icoana); nã bisearicã veardi cu icoani-aroshi (angucitoari: hiumuniclu); avea n casã pi stizmã, icoana-ali Stã-Mãrii; sh-featsi nã crutsi la icoanã; nã ncljinãm la icoana-al Ayiu-Nicola; shidea ca nãshti icoani di la bisearicã

§ icunar (i-cu-nárŭ) sm icunari (i-cu-nárĭ) – atsel tsi zugrãfseashti, fatsi i vindi icoani
{ro: iconar}
{fr: fabricant ou marchand des icônes}
{en: maker or merchant of icons}
ex: vidzui la icunar nã icoanã multu mushatã

§ icunustas (i-cu-nus-tásŭ) sn icunustasuri (i-cu-nus-tá-surĭ) – loclu i stizma iu s-bagã icoanili tu bisearicã i acasã; partea (stizma, di-aradã scãlsitã shi zugrãfsitã cu ayi) tsi disparti ayiudima (altarlu) di restul a bisearicãljei; templu
{ro: iconostas}
{fr: iconostase}
{en: iconostasis}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

rãcãescu

rãcãescu (rã-cã-ĭés-cu) vb IV rãcãii (rã-cã-íĭ), rãcãeam (rã-cã-ĭámŭ), rãcãitã (rã-cã-í-tã), rãcãiri/rãcãire (rã-cã-í-ri) – arãm loclu cu cicioarili; rãm, arãm, zgrãm, scãlsescu
{ro: scormoni pământul cu piciorul}
{fr: fouiller avec les pattes dans la terre}
{en: rake (search) the earth with the feet (paws)}

§ rãcãit (rã-cã-ítŭ) adg rãcãitã (rã-cã-í-tã), rãcãits (rã-cã-ítsĭ), rãcãiti/rãcãite (rã-cã-í-ti) – (loc) tsi easti arãmat cu ciciorlu; rãmat, arãmat, zgrãmat, scãlsit
{ro: (pământ) scormonit cu piciorul}
{fr: fouillé avec les pattes (dans la terre)}
{en: earth raked (searched) with the feet (paws)}

§ rãcãiri/rãcãire (rã-cã-í-ri) sf rãcãiri (rã-cã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva rãcãeashti; rãmari, arãmari, zgrãmari, scãlsiri
{ro: acţiunea de a scormoni pământul cu piciorul}
{fr: action de fouiller avec les pattes (dans la terre)}
{en: action of raking (of searching) the earth with the feet (paws)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scãlsescu

scãlsescu (scãl-sés-cu) vb IV scãlsii (scãl-síĭ), scãlseam (scãl-seámŭ), scãlsitã (scãl-sí-tã), scãlsiri/scãlsire (scãl-sí-ri) –
1: zgrãm sh-u-ameastic tsara di pri fatsa-a loclui (cu mãnjli, ungljili, dintana, zurnãlu, etc.); arãm; sap sh-u scot earba dit grãdinã; sãrcljedz, plivescu, prãshescu;
2: lucredz lemnul (cheatra, gljatsa, etc.) tra s-adar agalmi di oaminj (prãvdzã, lucri, etc.); pilichisescu, plichisescu;
(expr: gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã = omlu sh-fatsi lucrili tsi shtii sh-atumtsea cãndu nu mata ari ananghi; yiftul, sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea; yiftul sh-vãsilje, amonea sh-cãfta)
{ro: scurma; pråşi; curăţa; sculpta}
{fr: fouiller; gratter; nettoyer; sarcler; sculpter}
{en: dig; search; scrape; clean; hoe (weeds); carve}
ex: u ved gãljina tsi scãlseashti loclu dit ubor; cucotlu, scãlsindalui (arãmãndalui), scãlsindalui aflã nã flurii; multi-nj scãlsi; scãlsescu (cur) erghili dit grãdinã; scãlseashti templul

§ scãlsit (scãl-sítŭ) adg scãlsitã (scãl-sí-tã), scãlsits (scãl-sítsĭ), scãlsiti/scãlsite (scãl-sí-ti) –
1: (loclu) tsi easti arãmat; arãmat; (grãdina) tsi easti curatã di erghi; sãrcljat, plivit, prãshit;
2: lemnul (cheatra, gljatsa, etc.) tsi easti pilichisit; pilichisit, plichisit
{ro: scurmat; pråşit; curăţat; sculptat}
{fr: fouillé; gratté; nettoyé; sarclé; sculpté}
{en: digged; searched; scraped; cleaned; hoed (weeds); carved}
ex: udai cu momili scãlsiti (pilichisiti mushat)

§ scãlsiri/scãlsire (scãl-sí-ri) sf scãlsiri (scãl-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva scãlseashti; arãmari, sãrcljari, pliviri, prãshiri; pilichisiri, plichisiri
{ro: acţiunea de a scurma, de a pråşi; de a curăţa; de a sculpta; scurmare; prăşire; curăţare; sculptare}
{fr: action de fouiller; de gratter; de nettoyer; de sarcler; de sculpter}
{en: action of digging; of searching; of scraping; of cleaning; of hoeing (weeds); of carving}
ex: bumbaclu va scãlsiri (curari di erghi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

templu

templu (tém-plu) sn templi (témpli) – partea (stizma, di-aradã scãlsitã shi zugrãfsitã cu ayi) tsi disparti ayiudima (altarlu) di restul a bisearicãljei; icunustas
{ro: iconostas}
{fr: iconostase}
{en: iconostasis}
ex: iu turnai ocljilj, marmari, genj, templi ca la bisea-ricã; templu mushat scãlsit; templul eara lucrat cu mãsturiilji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zgurnjescu

zgurnjescu (zgur-njĭés-cu) vb IV zgurnjii (zgur-njíĭ), zgurnjam (zgur-njĭámŭ), zgurnjitã (zgur-njí-tã), zgurnjiri/zgurnjire (zgur-njí-ri) – caftu s-aflu tsiva cu mutrirea (pusputirea) tu-un loc cu multi lucri (sum eali sh-pristi eali, cu turnarea-a lor di-unã parti sh-di-alantã, cu mintirea-a lor, etc.); azgurnjescu, gurnjescu, gurnjedz, guzgunipsescu, scãlsescu, arãm
{ro: scotoci, scormoni}
{fr: fouiller}
{en: rummage, search}
ex: cãndu njergu la nãsh, lji zgurnjescu pit tuti chioshili; zgurnji (guzgunipsi) pit sfinduchi

§ zgurnjit (zgur-njítŭ) adg zgurnjitã (zgur-njí-tã), zgurnjits (zgur-njítsĭ), zgurnjiti/zgurnjite (zgur-njí-ti) – (loc) tsi easti mutrit ghini tra si s-aflã tsiva (sum lucrili tsi s-aflã tu-atsel loc, pristi eali, di-unã parti sh-di-alantã, etc.); azgurnjit, gurnjit, gurnjat, guzgunipsit, scãlsit, arãmat
{ro: scotocit, scormonit}
{fr: fouillé}
{en: rummaged, searched}

§ zgurnjiri/zgurnjire (zgur-njí-ri) sf zgurnjiri (zgur-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva zgurnjashti; azgurnjiri, gurnjiri, gurnjari, guzgunipsiri, scãlsiri, arãmari
{ro: acţiunea de a scotoci, de a scormoni; scotocire, scormonire}
{fr: action de fouiller; fouille}
{en: action of rummaging, of searching; search}

§ zgrunjescu (zgru-njĭés-cu) vb IV zgrunjii (zgru-njíĭ), zgrunjam (zgru-njĭámŭ), zgrunjitã (zgru-njí-tã), zgrunjiri/zgrunjire (zgru-njí-ri) – (unã cu zgurnjescu)

§ zgrunjit (zgru-njítŭ) adg zgrunjitã (zgru-njí-tã), zgrunjits (zgru-njítsĭ), zgrunjiti/zgrunjite (zgru-njí-ti) – (unã cu zgurnjit)

§ zgrunjiri/zgrunjire (zgru-njí-ri) sf zgrunjiri (zgru-njírĭ) – (unã cu zgurnjiri)

§ nizgrunjit (niz-gru-njítŭ) adg nizgrunjitã (niz-gru-njí-tã), nizgrunjits (niz-gru-njítsĭ), nizgrunjiti/nizgrunjite (niz-gru-njí-ti) – tsi nu easti zgrunjit
{ro: nescotocit, nescormonit}
{fr: qui n’est pas fouillé}
{en: that has not been rummaged (not searched)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn