DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

calar2

calar2 (cá-larŭ) sm calari (cá-larĭ) – catiun di bãrnili ncrutsiljati tsi fac parti dit citia-a unei casã; stur bãgat amplatea tra s-u tsãnã ghini citia di la unã casã; catiun di leamnili tsi fac unã hãlati (ca unã soi di measã analtã) pri cari s-bagã scãndurli pri cari sta (tra s-poatã s-lucreadzã) atselj tsi analtsã i buisescu (azvistusescu) casi; hãlatea di lemnu cu patru cicioari (ncrutsiljati doauã cãti doauã) pri cari sã ndoapirã lemnul i scãndura tsi va tãljari; cãprior, cãlar, cãvãlar, cãrpulj, cãprulj, cãprulji
{ro: căprior, căprior de acoperiş, acoperiş}
{fr: chevron, poutrelle, chevalet de sciage}
{en: rafter (of roof), saw-jack}
ex: ni calar calar, ni stizmili ca lumea (ni calar bun, ni stizmi buni)

§ cãlar2 (cã-lárŭ) sm cãlari (cã-lárĭ) – (unã cu calar2)
ex: cãlarlu acupirãmintului

§ cãvãlar2 (cã-vã-lárŭ) sm cãvãlari (cã-vã-lárĭ) – (unã cu calar2)
ex: pristi cãvãlar (cãprior, calar) yini citia

§ calãr (cá-lãrŭ) sm calãri (cá-lãrĭ) shi sn calãri/calãre (cá-lã-ri) – lemnul tsi sta pri dauã furtsi sh-pristi cari s-ashtearni unã sazmã tra si s-facã unã cidãri (tendã); temblã, vig
{ro: lemn aşezat pe două furci pe care se ntinde o pătură de lână de capră ca să se facă un cort}
{fr: perche, traverse de bois posée sur deux fourches, au-dessus de laquelle on étend une couverture de laine de chèvre pour en faire une tente}
{en: pole standing on two forks to support a blanket making up a tent}

§ cãprior2 (cã-pri-órŭ) sm cãpriori (cã-pri-órĭ) – (unã cu calar2)

§ cãprulj (cã-prúljĭŭ) sn cãprulji/cãprulje – (unã cu calar2)

§ cãprulji/cãprulje (cã-prú-lji) sf cãprulji/cãprulje – (unã cu calar2)
ex: cãpruljili putridzãrã

§ cãrpulj (cãr-púljĭŭ) sn cãrpu-lji/cãrpulje – (unã cu calar2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

caprã

caprã (cá-prã) sf capri/capre (cá-pri) shi cãpri/cãpre (cắ-pri) shi cãpãri (cắ-pãrĭ) – pravdã (feamina-a tsaplui) tsi sh-u-adutsi cu oaea, cu coarni, cari u-arãseashti ma multu frãndza dicãt earba, sh-cari easti cricutã trã laptili, carnea shi perlu lungu tsi-l da; (fig:
1: caprã = arbines; expr:
2: caprã di lapti = caprã tsi s-tsãni piningã casã tutã veara, tra s-aibã nicuchirlu lapti cati dzuã;
3: caprã shutã = caprã fãrã coarni;
4: ãnj vinjirã cãprili = (i) isihãsii, hiu tu bunili, am bunili; (ii) aduchii tora tsi s-fatsi;
5: lj-fitarã cãprili = easti hãrãcop; lj-si dusirã lucrili-ambar; ari hãrãcupilji n casã;
6: lj-fudzirã cãprili = lj-fudzi (u chiru) mintea, glãri di minti;
7: canda va tsã ljau cãprili = canda va ti-arãd;
8: ca capra tu oi = nu easti ca-alantsã, easti-ahoryea di-alantsã;
9: mpartu oili di capri = mpartu atselj bunj di-atselj arãi;
10: capra beasi shi oaea s-arushneadzã = cariva easti cãtigursit ti-un lucru tsi-l featsi altu;
11: sh-capra poati s-dzãcã a luplui “lja-nj coada!” ma di pri pishtireauã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-arucã zboarã slabi-a unui, mash cãndu s-aflã tu-apanghiu, iu nu poati s-hibã agudit)
{ro: capră}
{fr: chèvre}
{en: goat}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); pashti cãpãrli; capra i lutseafirli; shtii capra tsi easti earba!; si mpartã oili di capri; lj-vinjirã cãpãrli
(expr: isihãsi) sh-tora s-bãgã s-doarmã; tsi va capra aestã (fig: arbineslu aestu)?; l-ved cum ansari ca capra; vidzu unã caprã shutã
(expr: caprã fãrã coarni) cari avea unã crutsi tu frãmti; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; shtii capra s-mãcã earbã!; capra arãnjoasã sh-coada tut ãmproastã; sh-arãnja s-da pri caprã, coada nu u-apleacã; va ti-arãd, canda va-ts ljau cãprili; pri iu ansari capra, ma nsus ansari edlu

§ cãpritsã (cã-prí-tsã) sf cãpritsã (cã-prí-tsã) – caprã ma njicã
{ro: căpriţă}
{fr: chevrette}
{en: little goat}

§ cãprinã (cã-prí-nã) sf cãprinj (cã-prínjĭ) shi cãprinuri (cã-prí-nurĭ) – perlu di caprã dit cari s-fac stranji (tendzã, disãdz, sats, sazmi, tastri, tãmbãri, etc.)
{ro: păr de capră}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cergã

cergã (cér-gã) sf cerdzi (cér-dzi) –
1: vilendzã di lãnã (amisticatã cãtivãrãoarã cu per di caprã) cu cari s-anvileashti omlu, cari s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi;
2: apanghiu anãltsat tu pãduri i loc dishcljis, di-aradã faptu di-unã i ma multi frãndzã di vilendzã i pãndzã sãnãtoasã di per di caprã (tra s-nu treacã apa di ploai) arcati pristi pari hiptsã tu loc (iu omlu poati si sta dzua icã s-doarmã noaptea afirit di ploai, neauã, soari, etc.); ciorgã, doagã, yeambulã, sazmã, vilendzã, ciftã, cuvertã, cuverti, flucatã, virdicã, mutafi, bãtãnii, hreami; tentã, tendã, ceadãri, ceadrã, cidãri, puravã; (fig:
1: cergã = acupirãmintu multu suptsãri di-unã lugurii muljitoasã (ca bueauã, apa, neauã, sinjac, etc.) tsi acoapirã un lucru; petur, aradã; expr:
2: ca atselj dit cergã = ca ghiftsãlj tsi nu-au casã, tsi bãneadzã prit cãljuri, tu tenti;
3: tri un puric ardu cerga = tri un lucru njic, fãrã simasii aspargu un lucru mari tsi-axizeashti multu;
4: cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi; tindi-ts cicioarli, cãt ts-u cerga = s-nu fats ma multu dicãt tsã easti putearea; tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga; s-nu-acumpri tsiva tsi custuseashti ma multu di paradzlji tsi-ai; etc.)
{ro: cergă, cort}
{fr: gros tapis de laine sans flocon; couverture, tente}
{en: blanket-carpet made of wool or goat hair; tent}
ex: unã cergã mari, mari, mplinã tsi-i cu chitritseali (angucitoari: tserlu cu steali); unã cergã mari, mari: tut loclu lu-acoapirã sh-amarea nu u-acoapirã (angucitoari: neaua); per di per s-fatsi cergã; ashtearni cerga (yeambula) pri crivati; eu mi-anvãleam cu cerga (doaga) a ta; deapoea s-arucutirã s-doarmã tu cergã (tentã, cidãri) afirits di ploai; unã cergã (fig: petur, aradã) di sinjac; acatsã cerga cu cãrliglu sh-u tradzi cãtrã nsus; cum s-furã calu sh-cerga di la lamnji

§ ciorgã (cĭór-gã) sf ciordzi (cĭór-dzi) shi ciorgi (cĭór-gi) – (unã cu cergã)
ex: udadzlj-atselj cu ciordzi ncljigats (ashtirnuts cu dodz, yeambuli)

§ cirigar (ci-ri-gárŭ) sm cirigari (ci-ri-gárĭ) – om tsi bãneadzã (sta sh-doarmi) tu cergã (cidãri); ghiftul tsi nu-ari un loc sh-unã casã iu si sta, ma s-minã dit un loc tu altu shi doarmi tu cerga (tenta) tsi sh-u-analtsã catioarã aclo iu astãmãtseashti; ghiftu
{ro: nomad, ţigan}
{fr: nomade, qui vit sous des tentes; tsigane}
{en: nomad; gipsy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuvertã1

cuvertã1 (cu-vér-tã) sf cuvertsã (cu-vér-tsã) – vilendzã cu cari s-ashtearni di-aradã crivatea shi s-anvileashti omlu cãndu doarmi; mãndzali, vilendzã tsi s-bagã pri cal; cuverti, doagã, yeambulã, sazmã, vilendzã, virdicã, flucatã, cergã, ciorgã, mutafi, bãtãnii, hreami, cãperdã
{ro: cuvertură, ibâncă}
{fr: couverture de lit, couverture; chabraque}
{en: bedspread; blanket covering the back of a horse}
ex: ashtirnui crivatea cu-unã cuvertã (vilendzã) veaclji; arcai cuverta pri schinãratlu-a calui

§ cuverti1/cuverte (cu-vér-ti) sf cuvertsã (cu-vér-tsã) – (unã cu cuvertã1)

§ cãperdã (cã-pér-dhã) sf cãperdi/cãperde (cã-pér-dhi) shi cãperdzã (cã-pér-dzã) – cuvertã tsi s-bagã cu shaua sh-acoapirã schinãratlu-a calui (di-aradã partea di dinãpoi); cuvertã, cuverti
{ro: cuvertură, ibâncă}
{fr: housse attachée au bât et qui couvre la croupe du mulet ou du cheval}
{en: blanket covering the back or rump of a mule or a horse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

doagã1

doagã1 (dŭá-gã) sf dodz (dódzĭ) shi doadzi/doadze (dŭá-dzi) – vilendzã di lãnã di oai i per di caprã, cu cari s-anvileashti omlu cãndu doarmi (cari s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi, etc.); cergã, ciorgã, cuvertã, cuverti, yeambulã, sazmã, vilendzã, flucatã, virdicã, mutafi, bãtãnii, hreami
{ro: pătură mare de lână}
{fr: grande couverture de lit en laine}
{en: large woollen blanket}
ex: s-tindu doadzi, s-tindi measã; trag dodzli nclo, tsi s-veadã?; n-acupirim noaptea cu doaga adusã di-acasã; sh-lo doaga n cap shi s-bãgã tu ashtirnut

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

drashtolinã

drashtolinã (drash-tó-li-nã) sf drashtolinuri (drash-tó-li-nurĭ) – atsea (armãsãtura) tsi-armãni dupã tsi s-lucreadzã (s-curã, s-cheaptinã) lãna sh-cu cari, multi ori, s-umplu cãpitãnjili, dushecurli, etc.; perlu tsi easi dit lucrili adrati di lãnã i cãprinã (ca, bunãoarã, sazma, vilendza, etc.); tsãsãtura tsi easti datã la drãshtealã; drashtomal, shilji, shtim, tãlaci, tãlmaci, scamã, canã, frumã
{ro: deşeu de lână, scamă}
{fr: les poils qui se détache des différents tissus (de laine ou de poils de chèvres) et qui servent a bourrer des coussins ou des matelas; tissus qu’on plonge dans le moulins à foulon}
{en: wool waste; hair detached from wool tissues}

§ drashtomal (drash-tó-malŭ) sn drashtomali/drash-tomale (drash-tó-ma-li) – (unã cu drashtolinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

floc

floc (flócŭ) sn floatsi/floatse (flŭá-tsi) – mãnuclju njic di hiri di lãnã; (fig: floc = fulgu di neauã)
{ro: floc}
{fr: flocon de laine}
{en: flock, tuft of wool}
ex: vilendzã cu floc; tendã fãrã floc; sãrits cu floc; tu pirmiti, dit-un floc di lãnã acãtsat di arug s-featsi vilendzã; floatsi di neauã (fig: fulguri di neauã) ahiurhirã s-cadã

§ flucat (flu-cátŭ) adg flucatã (flu-cá-tã), flucats (flu-cátsĭ), flucati/flucate (flu-cá-ti) – tsi easti cu (tsi ari) floatsi; nflucat, flucos
{ro: cu floc, miţos}
{fr: à long poils}
{en: tufty, with flocks}
ex: s-acumpãrã vilendzã flucatã (cu floatsi); vilendzã albi shi flucati (sh-cu floatsi); dinãuntru, sarica easti flucatã; lãna dã-nj-u s-u tsas tu-arãzboi doauã vilendzã flucati; s-nj-adari nã vilendzã flucatã di nã flurii; acumpãrã vilendzã flucatã shi birbec

§ flucatã (flu-cá-tã) sf flucati/flucate (flu-cá-ti) – vilendzã (doagã) cu floatsi
{ro: pătură miţoasă}
{fr: couverture à long poils}
{en: blanket with flocks}

§ nflucat (nflu-cátŭ) adg nflucatã (nflu-cá-tã), nflucats (nflu-cátsĭ), nflucati/nflucate (nflu-cá-ti) – (unã cu flucat)
ex: cãpitãnj nflucat (cu floatsi)

§ flucos (flu-cósŭ) adg flucoasã (flu-cŭá-sã), flucosh (flu-cóshĭ), flucoasi/flucoase (flu-cŭá-si) – (unã cu flucat)
ex: gravano flucos; vilendzã flucoasã; sazmã flucoasã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã