DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

savan

savan (sá-vanŭ) sn savani/savane (sá-va-ni) – pãndzã suptsãri cari s-ashtearni pristi tsiva i cariva; pãndzã cu cari s-acoapirã mortul; savun, giulgiu, ghiulgiu, sindonã, sindoni;
(expr: s-ti ved cu savanlu = s-ti ved mortu)
{ro: linţoliu, giulgiu}
{fr: linceul, suaire}
{en: shroud}
ex: pãndza a lui, aratsi ca savan; ãlj bagã stranji, savan; tu savanlu ncljigat di lus; ayiu Costa imna, acupirit cu savan (giulgiu); l-dipusirã tu groapã cu savanili atseali di mitasi; un mortu, acupirit cu savan shi pri savan nã carti

§ savun (sá-vunŭ) sn savuni/savune (sá-vu-ni) – (unã cu savan)

§ nsãvã-nedz (nsã-vã-nédzŭ) (mi) vb I nsãvãnai (nsã-vã-náĭ), nsãvãnam (nsã-vã-námŭ), nsãvãnatã (nsã-vã-ná-tã), nsãvãnari/nsãvãnare (nsã-vã-ná-ri) – ashternu savanlu pri crivati; anvilescu tsiva (un mortu) cu savan
{ro: acoperi (patul) cu cearşaf ori (mortul) cu giulgiu}
{fr: couvrir avec un drap (de lit) ou un linceul}
{en: cover with a bed sheet or a shroud}
ex: nsãvãnã (bãgã savanlu pi) ashtirnutlu; lu nsãvãnarã (lu-anvãrtirã mortul cu savanlu)

§ nsã-vãnat (nsã-vã-nátŭ) adg nsãvãnatã (nsã-vã-ná-tã), nsãvãnats (nsã-vã-nátsĭ), nsãvãnati/nsãvãnate (nsã-vã-ná-ti) – tsi easti ashtirnut cu-un savan; tsi easti-acupirit cu savan
{ro: acoperit cu cearşaf ori giulgiu}
{fr: couvert avec un drap (de lit) ou un linceul}
{en: covered with a bed sheet or a shroud}

§ nsãvãnari/nsã-vãnare (nsã-vã-ná-ri) sf nsãvãnãri (nsã-vã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva si nsãvãneadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

carti/carte

carti/carte (cár-ti) sf cãrtsã (cắr-tsã) –
1: luguria (acoala) faptã dit mãtsinarea-a leamnilor sh-alichirea cumãtslor tsi es dit aestã mãtsinari, ufilisitã la scriari; acoalã, coalã, hãrtii, frãndzã;
2: zboarã scriati pi-unã acoalã pitricutã cu om (cu poshta) la cariva tra sã-lj si da hãbãri; acoala pri cari suntu scriati aesti zboarã; pistulii, scriitoari, scriturã;
3: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã puizii, spuneri, nvitsãturi, etc.; vivlii, chitachi;
4: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã arãdz di numi, di isãchi, etc.; tifteri, catastih, catalog, condicã, aradã, chitapi;
5: acoalã datã di chivernisi ca mãrtirilji cã un lucru easti dealihea ashi cum easti scriat tu-acoalã (tu cari s-aspuni, bunãoarã, iu shi cãndu s-ari amintatã, nsuratã i moartã omlu, etc.);
6: carti dit gioclu di cãrtsã; hãrtachi;
7: parã adrat dit unã acoalã di carti (tu loc tra s-hibã adrat dit un metal ca bãcãri, asimi i malãmã); (fig:
1: carti = nvitsãturã, culturã, sculii; expr:
2: om cu carti; om tsi nvitsã carti = om ãnvitsat, tsi ari faptã sculii multã;
3: l-tricui tu cartea-a mortsãlor = pistipsescu cã muri, cã ari moartã; l-tricui tu psihuharti;
4: u leg cartea di cãrnicocilu di par = mi-alas di carti, di nvitsãturã)
{ro: hârtie; scrisoare; carte, registru, act, carte de joc, monedă de hârtie}
{fr: papier; lettre; livre, régistre, acte (d’état civile), carte de jeu, monnaie}
{en: paper; letter; book, register, legal document, playing card, paper money}
ex: boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); carti (acoalã) trã scriari; caftã carti (acoalã) sh-cundilj; slãghi feata ca cartea (acoala, hãrtia); firidzli alãchiti cu cãrtsã (acoali); loai doauã coali di carti (hãrtii) albã, di carti vinitã; cãmeasha easti albã ca cartea (ca unã acoalã); di tr-atsea vã scrisim carti (pistulii); pitricui carti (pistulii) tu xeani; lo Budash nã carti (scriitoari) lai; adar nã carti (scriu nã pistulii, scriturã) tra s-lj-u pitrec; cãti frãndzã ari cartea (vivlia) aestã?; mi dush n pãzari di-acumpãrai nã carti (vivlii); cãftarã cãrtsã (vivlii) armãneshti di bisearicã cari s-hibã scriati cu gramati latinicheshti; pri tuts nã tricurã tu carti (tifteri); lu-avea tricutã tu cartea
(expr: arada, psihuhartea) a mortsãlor; cãrtsãli trã America li scosh; dusi sã nveatsã carti; easti om cu carti
(expr: tsi s-ari dusã la sculii, tsi easti nvitsat); ari carti (fig: nvitsãturã) dunjaea; mash di carti (fig: di sculii, di nvitsãturã) s-nu-armãnã orbu; nãoarã s-nu-am sh-eu nã carti (di gioc, hãrtachi)!; nu s-alasã di cãrtsã (agiucarea cu cãrtsãli di gioc) agiucãtorlu; trapshu unã carti (hãrtachi, carti di-agioc) shi-nj ishi un as

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

giulgiu

giulgiu (gĭúl-gĭu) sn giulgiuri (gĭúl-gĭurĭ) – pãndzã suptsãri cari s-ashtearni pristi tsiva i cariva; pãndzã cu cari s-acoapirã mortul; ghiulgiu, savan, savun, sindonã, sindoni
{ro: linţoliu, giulgiu}
{fr: linceul, suaire}
{en: shroud}

§ ghiulgiu (ghĭúl-gĭu) sn ghiulgiuri (ghĭúl-gĭurĭ) – (unã cu giulgiu)
ex: pit hori, ghiulgiul mash la ngrupari s-a-veadi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

lusi/luse

lusi/luse (lú-si) sf lusi/luse (lú-si) – tuti-atseali lucri scumpi tsi lu-aspun omlu cã easti avut; chibãreatsã
{ro: lux}
{fr: luxe}
{en: luxury}
ex: Turyea, nu u vor lusea (chibãreatsa)

§ lus (lúsŭ) sn lusi/luse (lú-si) – (unã cu lusi)
ex: savanlu ncljigat di lus (di chibãreatsa)

§ luxu (lúc-su) sn luxuri (lúc-surĭ) – (unã cu lusi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

shtiu

shtiu (shtíŭ) (mi) vb III shi II shtiui (shti-úĭ), shtiam (shti-ĭámŭ) shi shteam (shteámŭ), shtiutã (shti-ú-tã), shtiri/shtire (shtí-ri) shi shteari/shteare (shteá-ri) – hiu sigur cã atseali tsi am tu minti (tsi ved, tsi avdu, tsi nvets, tsi-nj s-ari spusã, etc.) suntu dealihea (fãrã di altã); pistipsescu multu (dip ca atumtsea cãndu hiu sigur) cã tsiva easti dealihea, ashi cum s-ari faptã; cunoscu;
(expr:
1: shtiu ca apa (shtiu multu ghini, dip ashi cum curã apa di la-arãu;
2: las s-nu shtibã ndoauã, c-aushashti agonja = ma ghini s-nu shtibã multi, cã multi ghideri va s-aibã tu banã;
3: shtii tini pri iu s-chishi cãtusha? = tini nu shtii tsiva)
{ro: şti, cunoaşte}
{fr: savoir; connaître; tenir compte de}
{en: know, consider}
ex: di fatsiri nu-am ni limbã, nitsi gurã sã zburãscu, ma la tuts lã spun sã shtibã, cusurli-a lor shi nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); l-shtiu (l-cunoscu) ghini; si shteari (s-cunushteari) tini cum nj-s-ari urãtã bana; shtiindalui (cunuscãndalui) cã tutã amãrtia vrea cadã pri mini; lji shtea (lj-cunushtea, lj-zbura) limba; lu shtii (l-cunoshti, lu-aducheshti) tsi om easti?; cara si shtibã (s-lu mealã, s-lj-adunã gailelu) Elimbul di neauã, atumtsea shi eu di tini; shtii multi cã ari nvitsatã nuntru; nu li shtii astãdz; u shtiu tsi va s-tsã dau; cari shtii s-tacã, easti totna amintat

§ shtiut1 (shti-útŭ) adg shtiutã (shti-ú-tã), shtiuts (shti-útsĭ), shtiuti/shtiute (shti-ú-ti) – (lucru) cunuscut cã easti dealihea; (om) tsi easti sigur cã atseali tsi mindu-eashti (veadi, avdi, nveatsã, tsi-lj si spun, etc.) suntu dealihea; cunuscut
{ro: (lucru) ştiut or cunoscut}
{fr: su; connu}
{en: known}
ex: la locuri shtiuti (cunuscuti)

§ shtiri1/shtire (shtí-ri) sf shtiri (shtírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva shtii tsiva; shteari, cunushteari
{ro: acţiunea de a şti, de a cunoaşte; cunoaştere}
{fr: action de savoir; de connaître; de tenir compte de}
{en: action of knowing, of considering}
ex: avea shtiri (cunushteari) di carti; cu giuneatsa-a lui, cu shtirea-a lui, lu-adusi sh-cucotlu; feata nu chiru ashitsi fãrã shtirea-a pãrintsãlor; fãrã shtirea shi vrearea-a lui, lu-adusirã cicioarli ndreptu n casã

§ shteari/shteare (shteá-ri) sf shteri (shtérĭ) – (unã cu shtiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sindonã

sindonã (sin-dó-nã) sf sindoni/sindone (sin-dó-ni) – pãndzã suptsãri cari si-ashtearni pristi cariva i tsiva (di-aradã patlu iu doarmi lumea); pãndzã cu cari s-acoapirã mortul; sindoni, savan, savun, ghiulgiu, giulgiu
{ro: cearşaf; linţoliu, giulgiu}
{fr: drap de lit; linceul, suaire}
{en: (bed) sheet; shroud}

§ sindoni/sindone (sin-dó-ni) sf sindonj (sin-dónjĭ) – (unã cu sindonã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã