DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

sãhati/sãhate

sãhati/sãhate (sã-há-ti) sf sãhãts (sã-hắtsĭ) –
1: hãlatea tsi-aspuni chirolu, oara; sãhat, sãati, sati, oarã, uruloyi;
2: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; oarã, chiro;
3: lundzimea-a chirolui tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhat, sati, oarã;
(expr:
1: lj-vinji oara = lj-vinji chirolu, oara s-moarã;
2: sãhati arauã = oara tsi omlu pati tsiva urut)
{ro: oră, ceas, pendulă}
{fr: heure, montre, pendule}
{en: hour, watch, clock}
ex: njicã-i ca cucoashi sh-mintea u-ari ca nã moashi (angucitoari: sãhatea); chiusteca la sãhati (la hãlatea tsi-aspuni oara); la unsprãdzatsi di sãhãts (oara unsprãdzatsi); purta sãhati (oara) n bãrnu; tsi sãhati (oarã) easti?; tu sãhatea (oara) dauãsprãdzatsi; nu-lj vinji ninga sãhatea
(expr: nu vinji ninga oara, chirolu ca s-moarã); eara sãhati arauã

§ sãhat (sã-hátŭ) sn sãhãts (sã-hắtsĭ) – (unã cu sãhati)
ex: tru sãhatlu (oara, chirolu) a moartiljei; lj-adusi bileaea un sãhat (unã oarã)

§ sãati/sãate (sã-á-ti) sf sããts (sã-ắtsĭ) – (unã cu sãhati)

§ sati/sate (sá-ti) sf sãts (sắtsĭ) – (unã cu sãhati)
ex: mi scutea nã sati (unã oarã di chiro) cali

§ sãhãtci (sã-hãt-cí) sm sãhãtceadz (sã-hãt-cĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i tsi mirimitiseashti hãlãtsli tsi-aspun oara; uruluyã
{ro: ceasornicar}
{fr: horloger}
{en: watchmaker, clockmaker}
ex: s-featsi sh-nãs sãhãtci, delmi nvitsã sãhãtcilãchea di la tatã-su

§ sãhãtcilãchi/sãhãtcilãche (sã-hãt-ci-lắ-chi) sf sãhãtcilãchi (sã-hãt-ci-lãchĭ) – tehnea tsi u fatsi sãhãtcilu cu ndridzearea shi mirimitisirea-a sãhãtslor; ducheanea iu s-vindu i s-mirimitisescu sãhãtsli
{ro: ceasornicărie}
{fr: horlogerie}
{en: watchmaking, clockmaking}
ex: cu sãhãtcilãchea (tehnea di sãhãtci) u dutsi multu ghini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sat1

sat1 (sátŭ) sn sati/sate (sá-ti) – unã adunari di casi (multu ma njicã di un cãsãbã) iu bãneadzã ma multu lumea tsi s-lja cu lucrarea-a agrilor; hoarã
{ro: sat}
{fr: village}
{en: village}
ex: cãtunlu Palcãnj durnja greu, eara tãcut ca un sat-mãnãstir

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã