DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ambuir

ambuir (am-bú-irŭ) (mi) vb I ambuirai (am-bu-i-ráĭ), ambuiram (am-bu-i-rámŭ), ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri) – (pravda) intrã (s-arucã, s-hiumuseashti, agudeashti, ntsapã) cu coarnili pri cariva; mbuir, ambuts, mbuts, mbut, ampar
{ro: împunge cu coarnele}
{fr: encorner, frapper avec les cornes; donner un coup de pointe}
{en: gore, stab (with horns)}
ex: boulu ti ambuirã (ti ntsãpã, ti pimsi, ti-agudi cu coarnili); va ti-ambuirã vaca

§ ambuirat (am-bu-i-rátŭ) adg ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirats (am-bu-i-rátsĭ), ambuirati/ambuirate (am-bu-i-rá-ti) – cari fu agudit (ntsãpat) cu coarnili di-unã pravdã; mbuirat, ambutsãt, ambutsat, mbutsãt, mbutsat, mbutat, ampãrat
{ro: împuns cu coarnele}
{fr: encorné, frappé avec les cornes; qui a reçu un coup de pointe}
{en: gored, stabed (with horns)}

§ ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri) sf ambuirãri (am-bu-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-unã pravdã ambuirã tsiva; mbuirari, ambutsãri, ambutsari, mbutsãri, mbutsari, mbutari, ampãrari
{ro: acţiunea de a împunge cu coarnele; împungere}
{fr: action d’encorner, de frapper avec les cornes; de donner un coup de pointe}
{en: action of goring, of stabbing (with horns)}

§ mbuir (mbú-irŭ) (mi) vb I mbuirai (mbu-i-ráĭ), mbuiram (mbu-i-rámŭ), mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri) – (unã cu ambuir)
ex: birbeclu mi mbuirã sh-mi deadi di padi; lj-ishirã coarnili, cã tsã si pãrea, cã va s-ti mbuirã (s-ti ntsapã cu coarnili)

§ mbuirat (mbu-i-rátŭ) adg mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirats (mbu-i-rátsĭ), mbuirati/mbuirate (mbu-i-rá-ti) – (unã cu ambuirat)

§ mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri) sf mbuirãri (mbu-i-rắrĭ) – (unã cu ambuirari)

§ ampar2 (am-párŭ) vb I ampãrai (am-pã-ráĭ), ampãram (am-pã-rámŭ), ampãratã (am-pã-rá-tã), ampãrari/ampãrare (am-pã-rá-ri) – (unã cu ambuir)
ex: fudz cã ti amparã (ambuirã) buvulitsa

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amurtsãscu

amurtsãscu (a-mur-tsắs-cu) vb IV amurtsãi (a-mur-tsắĭ), amur-tsam (a-mur-tsámŭ), amurtsãtã (a-mur-tsắ-tã), amurtsãri/amur-tsãre (a-mur-tsắ-ri) – cher trã putsãn chiro putearea tsi u-am tra s-aduchescu i s-min unã parti di trup (cicior, mãnã, dintsã, etc.); amurtu, murtu, ngurdescu (di-arcoari), ngucinedz (di-arcoari);
(expr:
1: amurtsãscu di-arcoari (di fricã, etc.) = shed ca sturlu (ca lemnul, ca marmura, di fricã, di-arcoari, di leani, etc.); nlimnescu, mãrmurisescu;
2: ficiorlji mãcã tsãpurnji, sh-a-aushlor lã amurtsãscu dintsãlj; un mãcã pruni agri sh-a altui lj-amurtsãscu dintsãlj = s-dzãtsi cãndu un stipseashti shi stepsul s-arucã pi altu)
{ro: amorţi}
{fr: engourdir; émousser; agacer les dents}
{en: numb, grow numb; become dull}
ex: truplu lj-avea amurtsãtã; nj-amurtsãrã dintsãlj di agru-pruni; nj-amurtsãrã (nji ngucinarã, nji ngljitsarã) cicioarli di-arcoari; amurtsãi (fig: mãrmurisii) di fricã

§ amurtsãt1 (a-mur-tsắtŭ) adg amurtsãtã (a-mur-tsắ-tã), amurtsãts (a-mur-tsắtsĭ), amurtsãti/amurtsãte (a-mur-tsắ-ti) – tsi ari chirutã putearea tra s-minã i s-aducheascã (unã parti di trup); amurtat, murtat, ngurdit, ngucinat
{ro: amorţit}
{fr: engourdi; émoussé; agacé (dents)}
{en: numb, dull}
ex: easti-amurtsãt (fig: linãvos)

§ amurtsãri/amurtsãre (a-mur-tsắ-ri) sf amurtsãri (a-mur-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu amurtsashti tsiva; amurtari, murtari, ngurdiri, ngucinari
{ro: acţiunea de a amorţi; amorţire}
{fr: action d’engourdir; d’émousser; d’agacer les dents}
{en: action of growing numb; of becoming dull}

§ amurtu (a-múr-tu) vb I amurtai (a-mur-táĭ), amurtam (a-mur-támŭ), amurtatã (a-mur-tá-tã), amurtari/amurtare (a-mur-tá-ri) – (unã cu amurtsãscu)
ex: amurtarã mãnjli sh-cicioarli a natlui

§ amurtat (a-mur-tátŭ) adg amurtatã (a-mur-tá-tã), amurtats (a-mur-tátsĭ), amurtati/amurtate (a-mur-tá-ti) – (unã cu amurtsãt1)

§ amurtari/amurtare (a-mur-tá-ri) sf amurtãri (a-mur-tắrĭ) – (unã cu amurtsãri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aruversu1

aruversu1 (a-ru-vér-su) (mi) vb I aruvirsai (a-ru-vir-sáĭ), aruvir-sam (a-ru-vir-sámŭ), aruvirsatã (a-ru-vir-sá-tã), aruvirsa-ri/aruvirsare (a-ru-vir-sá-ri) – scot gãrnutsã pi budzã; arãbu-dzinedz, arãbudzãnedz, aruvirsedz, aruvisedz
{ro: spuzi, avea erupţie pe buze}
{fr: avoir une éruption sur les lèvres}
{en: have an eruption on the lips}
ex: ti-aruvirsash (ti-arãbudzinash)

§ aruvirsedz (a-ru-vir-sédzŭ) (mi) vb I aruvirsai (a-ru-vir-sáĭ), aruvirsam (a-ru-vir-sámŭ), aruvirsatã (a-ru-vir-sá-tã), aruvirsa-ri/aruvirsare (a-ru-vir-sá-ri) – (unã cu aruversu1)

§ aruvirsat1 (a-ru-vir-sátŭ) adg aruvirsatã (a-ru-vir-sá-tã), aruvirsats (a-ru-vir-sátsĭ), aruvirsati/aruvirsate (a-ru-vir-sá-ti) – tsi ari scoasã gãrnutsã pi budzã; arãbudzinat, arãbudzãnat, aruvisat
{ro: spuzit, cari are erupţie pe buze}
{fr: qui a une éruption sur les lèvres}
{en: who has an eruption on the lips}

§ aruvirsari1/aruvirsare (a-ru-vir-sá-ri) sf aruvirsãri (a-ru-vir-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva scoati gãrnutsã pi budzã; arãbudzinari, arãbudzãnari, aruvisari
{ro: acţiunea de a spuzi, de a avea erupţie pe buze; erupţie}
{fr: action d’avoir une éruption sur les lèvres; éruption}
{en: action of having an eruption on the lips; eruption}

§ aruvirsãturã (a-ru-vir-sã-tú-rã) sf aruvirsãturi (a-ru-vir-sã-túrĭ) – atsea tsi ari un cãndu scoasi gãrnutsã pri budzã; gãrnutsãli di pi budzã; aruvirsari, aruvisari, arãbudzinari, arãbudzãnari
{ro: spuzeală}
{fr: éruption sur les lèvres après une maladie fiévreuse}
{en: eruption on the lips after having a fever}

§ aruvisedz (a-ru-vi-sédzŭ) (mi) vb I aruvisai (a-ru-vi-sáĭ), aruvisam (a-ru-vi-sámŭ), aruvisatã (a-ru-vi-sá-tã), aruvisari/aruvisare (a-ru-vi-sá-ri) – (unã cu aruversu1)
ex: s-avea aruvisatã tutã

§ aruvisat (a-ru-vi-sátŭ) adg aruvisatã (a-ru-vi-sá-tã), aruvisats (a-ru-vi-sátsĭ), aruvisati/aruvisate (a-ru-vi-sá-ti) – (unã cu aruvirsat1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

brats

brats (brátsŭ) sn bratsã (brá-tsã) –
1: mãdularlu-a omlui tsi nchiseashti di la mãnã shi s-dutsi pãnã la umir;
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli aesti mãdulari (bratsã); brãtsat, brãtsatã, bãrtsat, bãltsat;
3: misurã veaclji ca pihea i cotlu (lungã ca di la cot pãnã la mãnã i pãnã la mithca-a dzeadzitilor);
(expr: lu-aprochi cu bratsãli dishcljisi = lu-aprochi cu tutã vrearea, cu inima dishcljisã)
{ro: braţ, cot}
{fr: bras, brassée, coudée}
{en: arm, armful, cubit}
ex: mi doari bratslu; omlu ari doauã bratsã; el lucreadzã cu bratsãli; tsi s-facã mãratlu cu doauã bratsã mash; uhtarea bratslu-nj leagã; dã-nj un brats (furtii) di leamni; doauã bratsã (doauã misuri di brats di la cot la dzeadziti) di pãndzã; un brats (unã misurã) di scutic

§ bratseta (bra-tsé-ta) adv – s-dzãtsi cãndu omlu imnã “di brats” cu cariva; di brats, brats la brats
{ro: la braţ}
{fr: à bras}
{en: holding one’s arm}
ex: noi u-avem tr-arshini s-ljai nveasta bratseta (di brats) shi s-ti priimnji

§ brãtsat (brã-tsátŭ) sn brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) –
1: dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã (di la dzeaditili-a unui brats la-atseali a alãntui);
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli bratsã; brats; bãrtsat; brãtsatã, bãltsatã; surghits
{ro: distanţa dela degetele unui braţ la degetele celuilalt, când braţele sunt întinse în direcţie opusă; braţ}
{fr: êtendue des deux bras; brassée}
{en: distance between de fingers of one hand to the fingers of the other when the arms are stretched in the opposite direction; armful}
ex: deadi soarli trei brãtsati; un brãtsat di leamni (leamni purtati cu dauã bratsi); bãgai tu pãhnii doauã brãtsati di earbã; misurai un brãtsat di pãndzã

§ brãtsatã (brã-tsá-tã) sf brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)

§ bãrtsat1 (bãr-tsátŭ) sn bãrtsati/bãrtsate (bãr-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
ex: tradzi funea dauã bãrtsati; noauãdzãtsi-noauã di bãrtsati vrea s-lu hidzearim tu loc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

des1

des1 (désŭ) adg deasã (deá-sã), desh (déshĭ), deasi/dease (deá-si) – tsi s-aflã bãgats (apitrusits) tu-un loc, multu aproapea un di-alantu; tsi nu suntu diparti un di-alantu; tsi easti strimtu; disat, ndisat, spes, picnos, apitrusit
{ro: des}
{fr: épais}
{en: thick}
ex: cã-i pãdurea deasã (speasã, ndisatã)

§ ndes (ndésŭ) (mi) vb I ndisai (ndi-sáĭ), ndisam (ndi-sámŭ), ndisatã (ndi-sá-tã), ndisa-ri/ndisare (ndi-sá-ri) – calcu lucri unã pristi-alantã ta s-acatsã ma putsãn loc (tra sã ncapã ma multi tu loclu iu suntu bãgati); calcu, apitrusescu, aputrusescu, aputursescu, hig, ndop;
(expr:
1: u ndes (cu mãcari) = mi ndop cu mãcari, mãc multu;
2: lj-u ndes = l-bat, lj-dau un shcop)
{ro: îndesa; îndopa}
{fr: (en)tasser; enfoncer; bourrer; (se) gaver}
{en: squeeze, cram, pack tight; feed forcefully}
ex: ndeasã-li (hidzi-li, apitrusea-li) tuti tu disagã; li ndisai (hipshu) pit tuti cohiurli; si ndisã (s-hipsi, s-fundusi, intrã) tu arãu; neaua acãtsã s-lj-u ndeasã (s-cadã multã shi speasã); avea ndisatã pishtolu ahãt (cu earbã) cã cripã nãmlia cãndu u dishirtã; multã mãcari lji ndeasã
(expr: hidzi tu stumahi, lu ndoapã); ndeasã tini
(expr: ndoapã-ti, mãcã ghini) shi caftã-ts lucrul; lji ndisãm pãrjinã greauã
(expr: ãl bãtem multu, ãlj dãm unã bãteari greauã ta s-nu u-agãrshascã); lji ndisai multi
(expr: l-bãtui multu); tu ubor cu calj sã ndeasã

§ spes (spésŭ) adg speasã (speá-sã), spesh (spéshĭ), speasi/spease (speá-si) – (unã cu des1)
ex: spatã speasã (strimtã); tu alunjlji verdzã, spesh (apitrusits); pãljuri spesh (ndisats); sitã speasã (deasã); percea speasã (deasã)

§ ndisat1 (ndi-sátŭ) adg ndisatã (ndi-sá-tã), ndisats (ndi-sátsĭ), ndisati/ndisate (ndi-sá-ti) – (lucru) tsi easti cãlcat, apitrusit, tra sã ncapã ma ghini aclo iu easti bãgat; cãlcat, apitrusit, aputrusit, aputursit, hiptu; des, spes, picnos
{ro: îndesat; îndopat}
{fr: tassé; enfoncé; bourré; gavé; épais}
{en: squeezed, crammed, packed tight; fed forcefully}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn