DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

avyiulii/avyiulie

avyiulii/avyiulie (av-yĭu-lí-i) sf avyiulii (av-yĭu-líĭ) – hãlati muzicalã tsi ari patru teljuri teasi pri unã soi di cutii di lemnu tsi-asunã cãndu un i ma multi teljuri treamburã di-agudirea tsi lã si fatsi (cu dzeadzitli i cu perlji tesh pri unã soi di limnush lungu shi suptsãri); avyilii, chimane, chimanei, zãngãnã, zancacrutã; (fig:
1: avyiulii = un om tsi bati avyiulia, (ghiftu) avyiulgi; expr:
2: s-frãngu avyiuliili = ghftsãlj bat avyiuliili multu, cu foc sh-fãrã-astãmãtsiri)
{ro: vioară}
{fr: violon}
{en: violin}
ex: s-avdi unã avyiulii (chimanei); cu fãrã ceaci, sh-cu fãrã-avyiulii (fig: fãrã ghiftsãlj avyiulgeadz)

§ avyilii/avyilie (av-yi-lí-i) sf avyilii (av-yi-líĭ) – (unã cu avyiulii)

§ avyiulgi (av-yĭul-gí) sm avyiulgeadz (av-yĭul-gĭádzĭ) – omlu (ghiftul) tsi bati avyiulia; chimanigi, cealgagi, sasegi, zãngãnar, ghiftu (ghiftu avyiulgi)
{ro: lăutar}
{fr: ménétrier}
{en: fiddler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chimanei

chimanei (chi-ma-né-i) sf chimanei (chi-ma-néĭ) – hãlati muzicalã tsi ari patru teljuri teasi pri unã soi di cutii tsi-asunã cãndu un i ma multi teljuri treamburã di-agudirea tsi lã si fatsi (cu dzeadzitli i cu perlji tesh pri unã soi di limnush lungu shi suptsãri); chimane, avyiulii, avyilii, zãngãnã, zancacrutã;
(expr: s-frãngu chimaneili = ghiftsãlj bat chimaneili cu multu foc sh-fãrã-astãmãtsiri)
{ro: vioară}
{fr: violon}
{en: violin}
ex: cãntã cu chimaneea (avyiulia); chimaneili (avyiuliili) s-frãndzea
(expr: bãtea cu foc sh-fãrã astãmãtsiri); chimaneili nu pupsea; s-nu ljai drac cu chimanei

§ chimane (chi-ma-né) sm chimanedz (chi-ma-nédzĭ) – (unã cu chimanei)

§ chimanigi (chi-ma-ni-gí) sm chimanigeadz (chi-ma-ni-gĭádzĭ) – omlu (ghiftul) tsi bati chimaneea; avyiulgi, cealgagi, sasegi, zãngãnar, ghiftu (ghiftu avyiulgi)
{ro: lăutar}
{fr: ménétrier}
{en: fiddler}
ex: vinjirã chimanangeadzlji (ghiftsãlj, avyiulgeadzlji)

§ chimingi (chi-min-gí) sm chimingeadz (chi-min-gĭádzĭ) – (unã cu chimanigi)
ex: bat chimangeadzlji la numtã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dum-dum

dum-dum (dumŭ-dúmŭ) invar –
1: hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi-un fundu di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati bots); tãmpãrã, tãmpãnã, tãmpãnici, dãulji, bãrãbancã;
2: omlu tsi bati dum-dumlu icã avyiulia la ziafets (numtsã, etc.); ghiftu, avyiulgi, chimanigi, cealgagi, sasegi, zãngãnar;
3: zbor tsi caftã s-aspunã cum s-avdi dumbãrãlu
{ro: tobă; lăutar; interjecţie care imită sunetul tobei}
{fr: tambour, tambourin; ménéstriers; interjection exprimant le son du tambour}
{en: drum; drummer, fiddler; word imitating the sound of the drum}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sasegi

sasegi (sa-se-gí) sm sasegeadz (sa-se-gĭádzĭ) – omlu (ghiftul) tsi bati avyiulia; sazagi, avyiulgi, chimanigi, cealgagi, zãngãnar, ghiftu (ghiftu avyiulgi)
{ro: lăutar}
{fr: ménétrier}
{en: fiddler}
ex: sasegeadzlji (ghiftsãlj avyiulgeadz) cãnta tu ubor

§ sazagi (sa-za-gí) sm sazageadz (sa-za-gĭádzĭ) – (unã cu sasegi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

yiftu

yiftu (yíf-tu) sm, sf, adg yiftã (yíf-tã), yiftsã (yíf-tsã), yifti/yifte (yíf-ti) – un tsi fatsi parti dit unã mileti vinjitã di cãtã locurli di India sh-cari s-aflã arãspãnditã tu tuti craturli dit Ivropi (mileti tsi nu sta tu-un loc ma s-minã cu tendili sh-carotsãli dit un loc tu altu); ghiftu, gheghiftu, curbet, cinghine; (fig:
1: yiftu = (i) un tsi bati avyiulia sh-cãntã la harei, numtsã, etc.; avyiulgi, chimanigi, sasegi, cealgagi, zãngãnar; (ii) om tsi lucreadzã herlu la foc cu cioclu shi amonea; hirar, hãlche, favru, favur; (iii) om tsi easti ca dispuljat, cari nu-ari tsiva sh-tut caftã di la lumi s-lu-agiutã; dicunjar, proseac, pitaci, zicljar, tsãrãpãn, tsiritonj, tsiritor; expr:
2: muri yifta tsi ti-alãvda = ti-alavdzã singur, cã nu-armasi altu s-ti-alavdã;
3: ploai cu soari, yiftsãlj ãn pãzari = ciudii mari, vinjish sh-tini;
4: yiftul, sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea; yiftul sh-vãsilje, amonea sh-cãfta = s-dzãtsi tr-atsel cari, itsi si s-facã, mash lucrul a lui sh-lu shtii; gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã;
5: cati yiftu, tsirlu sh-alavdã = s-dzãtsi tr-atsel cari, itsi si s-facã, mash cu lucrul a lui s-alavdã;
6: sh-di la yiftu (caftsã) aloat? = di la-atsel tsi nu poati, caftsã sh-tini s-tsã facã un lucru?; di la-atsel tsi nu-ari, caftsã sh-tini un lucru? cã ghiftul easti ahãntu oarfãn cã nu-ari nitsi-aloat tra s-facã pãni;
7: sã ncaci ca ghiftsãlj = sã ncaci multu cu botsli vãrtoasi di lj-avdu tuts vitsinjlji)
{ro: ţigan}
{fr: tsigane}
{en: gypsy}
ex: avets yiftsã (fig: avyiulgeadz) la numtã?; di-atumtsea nu-ari yiftsã furi

§ ghiftu (ghíf-tu) sm, sf, adg ghiftã (ghíf-tã), ghiftsã (ghíf-tsã), ghifti/ghifte (ghíf-ti) – (unã cu yiftu)
ex: sã ncãcearã ca ghiftsãlj
(expr: sã ncãcearã multu, aurlarã, di lj-avdzã tutã dunjaea); easti soi di ghiftu (fig: oarfãn, dispuljat, tsiritor); dush hãlãtsli la ghiftu s-li ndreagã; ghiftul, sh-amirã s-agiungã, tut ghiftu va-armãnã; ghiftul cãnd amirã intrã, tatã-su ninti spindzurã; ghiftul (agiumtu) vãsilje, tatã-su ninti sh-tãlje; cati ghiftu, tsirlu sh-alavdã; cãndu vru s-gioacã ghiftul, s-arupsi tãmpãna; cãndu vru sh-ghiftul s-gioacã, s-arupsi coarda (di-avyiulii); agiumsim sh-noi ghiftsãlj, ma lai di gretslji

§ gheghiftu (ghĭé-ghif-tu) sm, sf gheghiftã (ghĭé-ghif-tã), gheghiftsã (ghĭé-ghif-tsã), gheghif-ti/gheghifte (ghĭé-ghif-ti) – (unã cu yiftu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zãngãnã

zãngãnã (zãn-gã-nắ) sm zãngãnadz (zãn-gã-nádzĭ) – hãlati muzicalã tsi ari patru teljuri teasi pri unã soi di cutii tsi-asunã cãndu un i ma multi teljuri treamburã di-agudirea tsi lã si fatsi (cu dzeadzitli i cu perlji tesh pri unã soi di limnush lungu shi suptsãri); zancacrutã, chimanei, chimane, avyiulii, avyilii
{ro: vioară}
{fr: violon}
{en: violin}

§ zancacrutã (zan-ca-crú-tã) sf zancacruti/zancacrute (zan-ca-crú-ti) – zãngãnã di-aradã
{ro: vioară ordinară}
{fr: violon ordinaire}
{en: ordinary fiddle}

§ zãngãnar1 (zãn-gã-nárŭ) sm zãngãnari (zãn-gã-nárĭ) – omlu (ghiftul) tsi bati zãngãnãlu; avyiulgi, chimanigi, cealgagi, sasegi, ghiftu (ghiftu avyiulgi)
{ro: lăutar}
{fr: ménétrier}
{en: fiddler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã