DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apucupsescu

apucupsescu (a-pu-cup-sés-cu) vb IV apucupsii (a-pu-cup-síĭ), apucupseam (a-pu-cup-seámŭ), apucupsitã (a-pu-cup-sí-tã), apucupsiri/apucupsire (a-pu-cup-sí-ri) –
1: nu-lj mata dau a njiclui lapti di la sin i udzãr; l-curmu di la sin; ntsarcu, ntsercu;
2: talj, arup, fac znjii
{ro: înţărca; face pagubă}
{fr: sevrer; trancher, causer une perte, endommager}
{en: wean (child, lamb); dammage}

§ apucupsit (a-pu-cup-sítŭ) adg apucupsitã (a-pu-cup-sí-tã), apucupsits (a-pu-cup-sítsĭ), apucupsiti/apucupsite (a-pu-cup-sí-ti) – tsi-lj s-ari curmatã (a njiclui, a njelui) laptili di la sin i udzãr; tsi-lj s-ari faptã znjii; ntsãrcat, ntsircat, tãljat, aruptu
{ro: înţărcat, păgubit}
{fr: sevré; tranché, causé une perte, en-dommagé}
{en: weaned; dammaged}

§ apucupsiri/apucupsire (a-pu-cup-sí-ri) sf apucupsiri (a-pu-cup-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-lj si curmã a njiclui laptili di la sin; atsea tsi-ari faptã un care ari apucupsitã; ntsãrcari, ntsircari, tãljari, fãtseari znjii
{ro: acţiunea de a înţărca; înţărcare, păgubire}
{fr: action de sevrer, d’endommager}
{en: action of weaning, of dammaging}
ex: apu-cupsirea (curmarea di la sin, ntsãrcarea) a ficiorlui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãmãgelã

cãmãgelã (cã-mã-gé-lã) sf cãmãgeli/cãmãgele (cã-mã-gé-li) – stranj mplitit tsi s-poartã di-aradã pisti cãmeashi, tu partea di nsus a truplui, cu mãnits i fãrã mãnits, tra s-tsãnã cãldurã; cãmigeanã, fanelã, flanelã, sãlnicã, selnicã, silinicã, catasarcu, catasarcã, coaci, gãdzoafã
{ro: flanelă}
{fr: flanelle}
{en: sweater}

§ cãmigeanã (cã-mi-gĭá-nã) sf cãmigeani/cãmigeane (cã-mi-gĭá-ni) – (unã cu cãmãgelã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carcalec

carcalec (car-ca-lécŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi ta s-u-agiutã s-ansarã multu diparti (cicioari di dinãpoi tsi fac unã soi di shuirat cãndu s-freacã un di-alantu); carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, ceatrafil, cherchinez, chirchinec, ghincalã, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzindzinar, giungiunar, jujunar, juji
{ro: greier}
{fr: grillon}
{en: cricket}

§ carcalets (car-ca-létsŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: carcaletslu avea fudzitã; tu aestã sfinduchi avea ncljisã un carcalets

§ carcaledz (car-ca-lédzŭ) sm carcaledz (car-ca-lédzĭ) – (unã cu carcalec)

§ cãrcãlets (cãr-cã-létsŭ) sm cãrcãlets (cãr-cã-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: cãnticlu a cãrcãletslor s-avdzã

§ curcalec (cur-ca-lécŭ) sm curcalets (cur-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)

§ ceatrafil (cĭa-tra-fílŭ) sm ceatrafilj (cĭa-tra-fíljĭ) – (unã cu carcalec)
ex: ceatrafilj apãrnjirã si-sh cãntã

§ cherchinez (chĭer-chi-nézŭ) sm cherchinezi (chĭer-chi-nézĭ) – (unã cu carcalec)

§ chirchinec1 (chir-chi-nécŭ) sm chirchinets (chir-chi-nétsĭ) – (unã cu carcalec); (fig: chirchinec = (ficior) tsi easti multu slab shi njic; ascãrchit, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, zãbãcos, jabec, etc.)
ex: mash chirchineclu nu sh-adunã gura; un chirchinec (un ascãrchit, unã puzumi) di ficior

§ scarcalec (scar-ca-lécŭ) sm scarcalets (scar-ca-létsĭ) – insectã tsi fatsi mari znjii tu agri (cu cicioarli di nãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti); acridã, lãcustã, gãlãgustã, gulugustã, gulucustã, scarcalec, scarcalets, scãrcalets, sarcalets, carcalec, carcalets, carcaledz, scãrculets, scaculets, scucalets
{ro: lăcustă}
{fr: sauterelle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

catasarcu

catasarcu (ca-ta-sár-cu) sn catasãrtsi (ca-ta-sắr-tsi) – tsãsãturã (pãndzã) moali sh-lishoarã di lãnã albã (di-aradã fãrã mãnits) tsi s-poartã di-aradã sum (cãtivãrãoarã pisti) cãmeashi (tu partea di nsus a truplui di bãrbat tra s-lji tsãnã cãldurã); catasarcã, fanelã, flanelã, sãlnicã, selnicã, silinicã, cãmãgeanã, cãmãgelã, gãdzoafã
{ro: flanelă; pânză}
{fr: flanelle; toile}
{en: sweater; linen, cloth}

§ catasarcã (ca-ta-sár-cã) sf catasãrtsi (ca-ta-sắr-tsi) – (unã cu catasarcu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coaci/coace

coaci/coace (cŭá-ci) sf coci (cócĭ) – stranj mplitit tsi s-poartã pisti cãmeashi, tu partea di nsus a truplui, cu mãnits i fãrã mãnits, tra s-tsãnã cãldurã; cãmãgeanã, cãmãgelã, fanelã, flanelã, sãlnicã, selnicã, silinicã, catasarcu, catasarcã, gãdzoafã
{ro: flanelă, bluză}
{fr: flanelle, sorte de boléro}
{en: sweater, blouse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curmu1

curmu1 (cúr-mu) (mi) vb I curmai (cur-máĭ), curmam (cur-mámŭ), curmatã (cur-má-tã), curmari/curmare (cur-má-ri) –
1: mi duc pi-unã altã cali (idei, purtari, etc.) dicãt atsea pri cari nidzeam ninti (di-aradã); mi dau di-unã parti; mi dipãrtedz di-unã cali (idei, purtari, etc.); fac loc (cali); abat, pãrãmirsescu, pãrmãrãsescu, pãrmãsescu;
2: mi dipãrtedz di tsiva i cariva; astãmãtsescu un lucru tsi-l fac; (muljari, oai) astãmãtsescu tra s-mata dau (a njitslor, a njeljlor) lapti di la sin (udzir); dispartu, mpartu, disfac, astãmãtsescu, dãnãsescu, pãpsescu, ntsarcu, acumtin, chindruescu;
3: dispartu un lucru tu cumãts cu unã hãlati tãljitoasã (cãtsut, coardã, cusurafi, etc.); talj, astalj, disic
{ro: abate, despărţi; opri de a alăpta de la sân, separa}
{fr: dériver (un cours d’eau); (se) séparer; sevrer (agneau, enfant); couper, trancher (court)}
{en: divert (water, stream); stop, wean (child, lamb)}
ex: curmã (abati-u, pãrmãsea-u) apa dit prash shi bagã-u tu tseapi; s-curmarã (s-dispãrtsãrã) di nãs; ficiorlu-l curmãm di la oi (nu-l mata pitritsem la oi, l-trapsim di la oi); l-curmai ficiorlu (lu ntsãrcai, astãmãtsii si-lj dau lapti di la sin); curmã-ti (alasã-ti, astãmãtsea) di beari; birbeclu s-curmã (s-dispãrtsã) di turmã; mi curmai (mi dispãrtsãi) di nãs; o, fãrtate, curmat (ntsãrcat) voi?; curmã-l (talji-l) tu doauã; lj-curmai (lj-tãljai) zborlu; curmats pãzarea (astãmãtsits pãzarea, astãsits pãhãlu); cãndu vinjit voi, ploaea avea curmatã (avea astãmãtsitã)

§ curmat1 (cur-mátŭ) adg curmatã (cur-má-tã), curmats (cur-mátsĭ), curmati/curmate (cur-má-ti) –
1: cari s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi s-ari datã di-unã parti; tsi ari faptã loc (cali); dipãrtat; abãtut, pãrãmirsit, pãrmãrãsit, pãrmãsit;
2: tsi s-ari dipãrtatã di tsiva i cariva; tsi ari astãmãtsitã lucrul tsi-l fãtsea; dispãrtsãt, mpãrtsãt, disfãcut, astãmãtsit, dãnãsit, pãpsit, ntsãrcat, acumtinat, chindruit;
3: tsi easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; tãljat, astãljat, disicat
{ro: abătut, despărţit; oprit, separat}
{fr: dérivé (un cours d’eau); séparé; sevré (enfant, agneau); coupé, tranché (court)}
{en: diverted (water, stream); stopped, weaned (child, lamb)}
ex: him curmats (mpãrtsãts) ca njelj di oi; curmatã! (bitisitã!)

§ curmari1/curmare (cur-má-ri) sf curmãri (cur-mắrĭ) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fanelã

fanelã (fa-né-lã) sf faneli/fanele (fa-né-li) –
1: tsãsãturã (pãndzã) moali sh-lishoarã di lãnã, bumbac i mitasi;
2: stranj mplitit tsi s-poartã pisti cãmeashi, tu partea di nsus a truplui, cu mãnits i fãrã mãnits, tra s-tsãnã cãldurã; flanelã, sãlnicã, selnicã, silinicã, catasarcu, catasarcã, cãmãgeanã, cãmãgelã, coaci, gãdzoafã
{ro: flanelă; pânză de mătase (lână, bumbac)}
{fr: flanelle; toile en soie (coton, laine)}
{en: sweater; silk (cotton, wool) linen or cloth}
ex: lj-feci un chiptash di fanelã ca s-lj-acatsã oslu earna

§ flanelã (fla-né-lã) sf flaneli/flanele (fla-né-li) – (unã cu fanelã)
ex: fustani di flanelã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãdzoafã

gãdzoafã (gã-dzŭá-fã) sf gãdzoafi/gãdzoafe (gã-dzŭá-fi) shi gãdzohi (gã-dzóhĭ) – stranj mplitit (di-aradã di hiri di lãnã) tsi s-poartã di-aradã pisti cãmeashi, tu partea di nsus a truplui, cu mãnits i fãrã mãnits, tra s-tsãnã cãldurã; cãmãgeanã, cãmãgelã, fanelã, flanelã, sãlnicã, selnicã, silinicã, catasarcu, catasarcã, coaci
{ro: flanelă}
{fr: flanelle}
{en: sweater}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã