DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

blaniv

blaniv (blá-nivŭ) adg blanivã (blá-ni-vã), blaniyi (blá-niyĭ), blani-vi/blanive (blá-ni-vi) – tsi nu-lj s-ari bãgatã sari; tsi nu-ari vãrã nustimadã; tsi easti fãrã gustu; ninsãrat, anustu, sarbit
{ro: nesărat, fad, fără gust}
{fr: sans sel, fade, insipide}
{en: unsalted, tasteless}

§ blanav (blá-navŭ) adg blanavã (blá-na-vã), blanayi (blá-nayĭ), blanavi/blanave (blá-na-vi) – (unã cu blaniv)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cicior

cicior (ci-cĭórŭ) sn cicioari/cicioare (ci-cĭŭá-ri) –
1: un di dauãli mãdulari di nghios a omlui (di la gof pãnã la deadzitili di cicior) cari lu-agiutã s-imnã (si sta mprostu, s-da clutsati, etc.); ciucior, cior, chicior, ciun, fus, patã;
2: unã minari faptã cu ciciorlu cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior cãndu omlu imnã; ceapã, cealpã, cealpu, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã, drãshcljauã;
(expr:
1: atsel cu un cicior = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.;
2: cicioari di gãljinã = gramati tsi nu s-aduchescu tsi suntu, di itia cã suntu multu arãu scriati;
3: (ci)cioari-pri-cinushi = un tsi easti multu linãvos, tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã (s-facã tsiva), timbel, tãvlãmbã, etc.);
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
6: hiu pri cicior; stau pri cicior; pi-un cicior stau = hiu etim; hiu etim s-fug, s-mi duc iuva, s-fac tsiva;
7: hiu dzua tutã pri cicior = lucredz ntreaga dzuã, fãrã astãmãtsiri, cilistisescu fãrã acumtinari;
8: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec tra si s-facã un lucru, ashi cum voi mini;
9: cu cicioarli = pripadi;
10: stau cicior pristi cicior; shed cu-un cicior pisti-alantu = stau isih, fãrã nitsiunã cripari, nu-nj lipseashti tsiva;
11: dau cicioarli = (i) mi min sertu (agonja, fãrã s-voi, cu sãrbitslãchi) di-unã parti sh-di-alantã sh-di pri-un cicior pri-alantu; (ii) fuvirsescu
12: lj-da cicioari, fatsi cicioari = l-fatsi s-fugã, s-facã afan, s-hibã furat;
13: lj-dau cu ciciorlu (cu cicioarili) = (i) lu mpingu, l-dau di-unã parti, lj-dau unã clutsatã; (ii) nu-aprochi atsea tsi-nj si da, tsi-nj si spuni, tsi-nj si caftã, etc.; lu cãtrãfonisescu, ãlj dau pristi nãri, etc.;
14: nj-ljau cicioarli dinanumirea = fug, li cãlescu, u-angan cãtsaua;
15: nj-talji ciciorlu = fug multu agonja;
10: ljau cicior = mi dipãrtedz;
16: l-lja n cicioari = s-lja (s-dutsi) dupã el, tra s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi;
17: nj-ljau mintea la cicioari = fug naljurea, alag fãrã sã shtiu cãtrã iu mi duc, fug cãtã iu-nj ved ocljilj;
18: nj-gioacã ciciorlu = alag multu-agonja;
19: mi lja pri cicioari = ãnj yini s-es nafoarã (s-mi cac);
20: nu-alas cicior di tini = ti bat multu, tsã dau un shcop, etc.;
21: tsãn cu mãnjli sh-cu cicioarli = tsãn di-un lucru cu tutã putearea-nj;
22: ni cicior di nãsh nu-alasã = lj-afãnseashti, lji cãtãstrãpseashti tuts;
23: nu-lj intrã cicior di om ãn casã = nu-lj intrã vãr ãn casã, nu yini vãr s-lu veadã;
24: hiu cicior frãmtu = nu pot s-lipsescu di-acasã, di la un lucru tsi lipseashti fãtseari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

puhav

puhav (pú-havŭ) adg puhavã (pú-ha-vã), puhavi (pú-havĭ), puha-vi/puhave (pú-ha-vi) – tsi easti galbin shi umflat la fatsã (di somnu, niputeari, biuturã, etc.); pruhav, buhav, butcav, bruhav, pãhrãvos, sarbit, salbit, gãlbunj, etc.
{ro: buhav, palid, livid}
{fr: bouffi, livide}
{en: swollen, bloated, pale}
ex: tuts puhavi (galbinj la fatsã), cu ocljilj umflats

§ pruhav (prú-havŭ) adg – (unã cu puhav)
ex: fatsã pruhavã (galbinã, salbitã, sãhnjisitã)

§ pãhrãvos (pã-hrã-vósŭ) adg pãhrãvoasã (pã-hrã-vŭá-sã), pãhrã-vosh (pã-hrã-vóshĭ), pãhrãvoasi/pãhrãvoase (pã-hrã-vŭá-si) – tsi easti umflat tu fatsã, buburos, bruhav, buhav, pruhav, puhav
{ro: buhav}
{fr: bouffi}
{en: swollen, bloated}

§ buhav (bú-havŭ) adg buhavã (bú-ha-vã), buhavi (bú-havĭ), buhavi/buhave (bú-ha-vi) –
1: tsi ari pãrtsã criscuti (ca gãrnutsã, arici, etc.) pi cheali (vini, mãdulari, etc.); tsi easti gol icã putridzãt nãuntru;
2: tsi easti umflat la fatsã (di somnu, niputeari, biuturã, etc.); cufchiu, putridzãt, bruhav, pruhav, puhav, buldzinat, buburos, pãhrãvos, butcav
{ro: buhav; cu tubercule, tuberculos; găunos, putrezit}
{fr: bouffi; tuberculeux; creux, pourri}
{en: swollen, bloated; tubercular; hollow, rotten}

§ bruhav (brú-havŭ) adg bruhavã (brú-ha-vã), bruhavi (brú-havĭ), bruhavi/bruhave (bú-ha-vi) – (unã cu buhav)
ex: om bruhav; loclu-aestu easti bruhav (putrid)

§ butcav (bút-cavŭ) adg butcavã (bút-ca-vã), butcayi (bút-cayĭ), butcavi/butcave (bút-ca-vi) – (unã cu puhav)
ex: trup butcav (buhav) ca di om mortu

§ pãhrãvusescu (pã-hrã-vu-sés-cu) vb IV pãhrãvusii (pã-hrã-vu-síĭ), pãhrãvuseam (pã-hrã-vu-seámŭ), pãhrãvusitã (pã-hrã-vu-sí-tã), pãhrãvusiri/pãhrãvusire (pã-hrã-vu-sí-ri) – mi umflu la fatsã (di somnu, niputeari, biuturã, etc.); buldzinedz, ãmbulzinedz, mbulzinedz, buburedz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

salbit

salbit (sál-bitŭ) adg salbitã (sál-bi-tã), salbits (sál-bitsĭ) salbiti/sal-bite (sál-bi-ti) – (omlu) tsi easti galbin (ca turta di tsearã) la fatsã; tsi sh-chiru tutã hroma di pi prosup; sarbit, galbin, gãlbunj (fig: salbit = (i) tsi ari unã hromã ashtearsã, tsi nu para ari hromã; (ii) tsi nu-ari gustu, tsi easti fãrã nustimadã)
{ro: palid, livid; insipid}
{fr: pâle, blême; insipide}
{en: pale, livid, tasteless}
ex: moi, lilice galbinã, tsi ai boea salbitã; moi, lilice alicã, tsi-nj ti-apirish salbitã?

§ sarbit (sár-bitŭ) adg sarbitã (sár-bi-tã), sarbits (sár-bitsĭ) sarbiti/sarbite (sár-bi-ti) – (unã cu salbit)
ex: sarbitã (fig: fãrã nustimadã) easti tu tuti tsi fatsi

§ sahnã (sáh-nã) sf sahni/sahne (sáh-ni) – unã soi di hromã galbinã ashi cum u ari fatsa di om cãndu ngãlbineashti; hroma tsi u-aspuni omlu salbit tu fatsã
{ro: paloare}
{fr: pâleur, couleur jaune}
{en: palor, yellow color}

§ sãhnjisescu (sãh-nji-sés-cu) vb IV sãhnjisii (sãh-nji-síĭ), sãhnjiseam (sãh-nji-seámŭ), sãhnjisitã (sãh-nji-sí-tã), sãhnjisi-ri/sãhnjisire (sãh-nji-sí-ri) – acats unã hromã sahnã pi prosup; mi fac salbit tu fatsã; fatsa-nj si fatsi galbinã ca turta di tsearã; pãlescu la fatsã; ngãlbinescu, gãlbinescu
{ro: deveni palid}
{fr: devenir pâle, pâlir}
{en: pale, become pale}

§ sãhnjisit (sãh-nji-sítŭ) adg sãhnjisitã (sãh-nji-sí-tã), sãhnjisits (sãh-nji-sítsĭ), sãhnjisiti/sãh-njisite (sãh-nji-sí-ti) – tsi ari acãtsatã unã hromã sahnã; tsi s-ari faptã galbin la fatsã; salbit, ngãlbinit, gãlbinit
{ro: palid}
{fr: pâle, pâli}
{en: pale}

§ sãhnjisiri/sãhnjisire (sãh-nji-sí-ri) sf sãhnjisiri (sãh-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (cariva) sãhnjiseashti; pãliri, ngãlbiniri, gãlbiniri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn