DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

sãnãtati/sãnãtate

sãnãtati/sãnãtate (sã-nã-tá-ti) sf sãnãtãts (sã-nã-tắtsĭ) – harea tsi u-ari omlu cari nu easti lãndzit (tuti urganili, mãdularli, hãlãtsli a truplui di om lucreadzã cum lipseashti);
(expr:
1: nj-ljau sãnãtati di la cariva; lj-alas sãnãtati a unui = mi dispartu di cariva cãndu fug diparti; lj-or ca, trãninti, cãt va him diparti un di-alantu, s-nu lãndzidzascã, s-nu lu-alasã sãnãtatea;
2: sãnãtati bunã! = zbor cu cari-lj dzãts a unui tra s-fugã, cã nu mata ari cãtse s-armãnã aclo, etc.; fudz! du-ti cu Dumnidzã;
3: crep di sãnãtati = (i) am sãnãtatea multu bunã; hiu multu sãnãtos; (ii) sh-atuntsea cãndu tuti-nj njergu-ambar, nu escu ninga ifhãrãstisit;
4: ãntreabã lãndzitlu: “vrei sãnãtati?” = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi aspuni unã mari mirachi (ananghi) tri un lucru, nu shtii cum s-facã tra s-lu aibã, sh-tini lu ntreghi ma s-va s-lu-agiuts; vrei cal ordzu?)
{ro: sănătate}
{fr: santé}
{en: health}
ex: nu-nj dzãts, cum suntu pãrintsãlj a tãi cu sãnãtatea?; ai sãnãtati, tsi-ananghi ai?; lãn-goarea-a lui, sãnãtatea-a noastrã; sãnãtati au shi ghiftsãlj, ma imnã cu pãntica goalã; sãnãtati a noauã shi heavrã a uvreilor!; sãnãtatea nu s-acumpãrã cu grosh; ma bunã di sãnãtati, tsiva nu-i; ma bunã di sãnãtati: sãnãtati (bunã); shedz cu sãnãtati
(expr: urari di dispãrtsãri: armãnj sãnãtos); ãsh lo sãnãtati
(expr: fudzi, s-dispãrtsã), di la featã, di la mumã shi tuts cãts inshirã s-lu pitreacã; s-armãnã sh-trã noi, va u ljai, cari nu, sãnãtati bunã!
(expr: du-ti cu Dumnidzã!); l-alãsã sãnãtati sh-lã urã cãti buni suntu pri loc; du-ti cu sãnãtati, lj-urã sh-aistu; fudzi fãrã sã-sh lja sãnãtati di la featã (fãrã si s-adunã cu feata nãinti di dispãrtsãri); sh-lo sãnãtati di la
(expr: s-dispãrtsã di) muljari-sa; sãnãtati!
(expr: urari di dispãrtsãri: s-armãnj sãnãtos), munte frate!; tindi mãna sh-acatsã un pulj shi sãnãtati bunã
(expr: fudzi, li cãleashti, u-anganã cãtsaua); ts-u dau feata, cara nu, sãnãtati bunã
(expr: fudz! du-ti cu Dumnidzã)

§ sãnãtos (sã-nã-tósŭ) adg sãnãtoasã (sã-nã-tŭá-sã), sãnãtosh (sã-nã-tóshĭ), sãnãtoa-si/sãnãtoase (sã-nã-tŭá-si) – tsi easti mplin di sãnãtati; tsi nu tradzi di vãrã lãngoari; sãn, san;
(expr:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sartsinã2

sartsinã2 (sár-tsi-nã) adg (mash fiminin) sartsini/sartsine (sár-tsi-ni) – (muljari) tsi-ashteaptã njic; tsi easti greauã (cu njic), tsi easti ncãrcatã (cu njic);
(expr: am sartsinã greauã = l-portu njiclu greu tu pãnticã, lu-amintu greu)
{ro: gravidă}
{fr: gravide}
{en: pregnant}
ex: va s-armãnã sartsinã (greauã cu njic); mi-alãsã sartsinã (ncãrcatã cu njic); treili eara sartsini (ncãrcati, greali cu njic); avu, mãrata, nã sartsinã greauã (l-purtã njiclu greu tu pãnticã)

§ saltsinã2 (sál-tsi-nã) adg (mash fiminin) saltsini/saltsine (sál-tsi-ni) – (unã cu sartsinã2)
ex: u-ari multu mucaeti (angãtan) cã easti saltsinã (greauã)

§ nsãrtsinedz2 (nsãr-tsi-nédzŭ) (mi) vb I nsãrtsinai (nsãr-tsi-náĭ), nsãrtsinam (nsãr-tsi-námŭ), nsãrtsinatã (nsãr-tsi-ná-tã), nsãrtsinari/nsãrtsinare (nsãr-tsi-ná-ri) – (tri bãrbats) fac unã muljari s-cadã greauã (cu njic); alas unã muljari greauã (cu njic); (trã muljeri) acats njic; armãn sartsinã; cad greauã (cu njic); nsartsin, nsãrtsãnedz
{ro: face sau deveni gravidă}
{fr: rendre ou devenir enceinte}
{en: make someone or become pregnant}
ex: vedz cã viryira va si nsartsinã (va cadã greauã)

§ nsartsin2 (nsár-tsinŭ) (mi) vb I nsãrtsinai (nsãr-tsi-náĭ), nsãrtsinam (nsãr-tsi-námŭ), nsãrtsinatã (nsãr-tsi-ná-tã), nsãrtsinari/nsãrtsinare (nsãr-tsi-ná-ri) – (unã cu nsãrtsi-nedz2)

§ nsãrtsinatã2 (nsãr-tsi-ná-tã) adg (mash fiminin) nsãrtsinati/nsãrtsinate (nsãr-tsi-ná-ti) – (muljari) tsi ari cãdzutã greauã; tsi easti ncãrcatã (cu njic tu pãnticã), tsi easti greauã (cu njic), tsi easti sartsinã
{ro: (femeie) care este (a devenit) gravidă}
{fr: (pour les femmes) qui est (rendu) enceinte}
{en: who is (became) pregnant}

§ nsãrtsinari2/nsãrtsinare (nsãr-tsi-ná-ri) sf nsãrtsinãri (nsãr-tsi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã muljari cadi greauã cu njic
{ro: (pentru femei) acţiunea de a deveni gravidă}
{fr: (pour les femmes) action de devenir enceinte}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn