DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

sãmtu1

sãmtu1 (sắm-tu) sm, sf, adg sãmtã (sắm-tã), sãmtsã (sắm-tsã), sãmti/sãmte (sắm-ti) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; simtu, sãntu, sintu; ayi, ayisit; (shi formili shcurti: Stã-, Sãn-, Sãm-, Sãmt-, Sint-, Sã-, Sa-, Sum-, Su-);
(expr:
1: easti un sãmtu; sãmtu = (i) tsi easti ca un sãmtu di bun, curat, mushat, etc.; (ii) easti unã icoanã cu sãmtu, zugrãpsit pri nãsã;
2: shi sãmtul s-ts-agiutã, va s-lj-aprindzã cãndila = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi li va lucrili dip geaba, fãrã s-cilistãseascã dip)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: dit meslu sãmtu (bun, mushat) al Mai; mushuteatsa sãmtã
(expr: bunã, mushatã); sãmtsãlj
(expr: sãmtsãlj dit icoanã) nu eara ghini faptsã; atselj sãmtsã cu sãrits albi; cum s-nu plãngã lailji sãmtsã (ayi)?; canda-lj featsi Sãmta Vinjiri (Stã-Vinjiri)

§ simtu1 (sím-tu) sm, sf, adg simtã (sím-tã), simtsã (sím-tsã), simti/simte (sím-ti) – (unã cu sãmtu1)

§ sãntu1 (sắn-tu) sm, sf, adg sãntã (sắn-tã), sãntsã (sắn-tsã), sãnti/sãnte (sắn-ti) – (unã cu sãmtu1)
ex: sãntsãlj avurã njilã; Sãnte, Doamne Dumnidzale!

§ sintu1 (sín-tu) sm, sf, adg sintã (sín-tã), sintsã (sín-tsã), sinti/sinte (sín-ti) – (unã cu sãmtu1)

§ Stã- sm, sf [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)

§ Stã-Mãrii/Stã-Mãrie, scriatã shi Stãmãrii1/Stãmãrie (Stã-mã-rí-i) sf
1: dada-a Hristolui;
2: dzãlili (sãrbãtorli) di Stã-Mãrii, tsi cad (suntu yiurtisiti) (i) 15-li di Avgustu, trã Stã-Mãria-Atsea Marea; shi (ii) 8-li di Yizmãciunj, trã Stã-Mãria-Atsea-Njica;
(expr:
1: s-adunã ca trã Stã-Mãrii = s-adunã lumi multã, cum s-adunã ti pãnãyir;
2: nacã ti featsi Stã-Mãria? = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi s-tsãni ahãntu mari, cari s-cãmãruseashti multu, di canda-l featsi Stã-Mãria; ãlj si dzãtsi: nacã eshti di soi ahãntu bunã, vãsilicheascã, di ti-aspunj ahãntu fudul?;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

san1

san1 (sánŭ) sn sani/sane (sá-ni) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã (faptu di-aradã di fãrfuriu ma poati s-hibã adrat sh-di yilii, lemnu, bãcãri, etc.); pheat di-asimi; misur, misurã, piat, pheat, pheatac, blid, sãhan, sãhani, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, gãvanã, cingu;
(expr: lj-cãdzu tu san (sãhan) = lu-agudi nã cripari, nã taxirati)
{ro: farfurie}
{fr: assiette, casserole}
{en: dinner plate, pan}
ex: si-nj dai un san; cãti vãrã san (pheat) di lapti; alanti sani eara di-asimi; si-nj dai un san, lingher di-asimi; s-aflã un aush acshi sh-acshi, tsi ts-ari un san, lucru mari!; vãsiljelu-l hãrzãea sh-nãs un ahtari san; sh-lo sanlu sum tãmbari shi s-dusi la moasha; nãs fu astãndzã la noi sh-cãftã sanlu!; scoati sanlu, cã di nu, va tsã li fac oasili ca pãnticã!

§ sãhan (sã-hánŭ) sn sãhãnj (sã-hắnjĭ) – (unã cu san1)
ex: avea dauãsprãdzatsi sãhãnj

§ sãhani/sãhane (sã-há-ni) sf sãhãnj (sã-hắnjĭ) – (unã cu san1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sartsinã1

sartsinã1 (sár-tsi-nã) sf sãrtsinj (sắr-tsinjĭ) –
1: lucru greu purtat deanumirea i ncãrcat pri-unã pravdã (cal i gumar); atsea furtii tsi poati s-u poartã omlu (pravda, etc.) deanumirea;
2: lucru tsi-lj si caftã a unui trã fãtseari; lucru tsi sh-lu bãgã singur tu minti s-lu facã (shi sh-u lja ca unã borgi s-u facã); furtii, greatsã, griatsã, var, vãrii
{ro: încărcătură, sarcină; mandat; misiune}
{fr: bagage, fardeau que l’on porte sur le dos; charge; mandat; mission}
{en: luggage; load, burden; charge; mandate; mission}
ex: s-aducã unã sartsinã di leamni (furtii, cãt poati s-poartã); pãnã sã-sh bagã sartsina; eara sartsina greauã; doauã sãrtsinj (leamni purtati deanu-mirea) nu-nj fãtseam; s-mi discarcu di-unã sartsinã (di-un lucru tsi-aveam trã fãtseari); ncãrcat cu-unã sartsinã greauã, mizi si sculã di mpadi

§ saltsinã1 (sál-tsi-nã) sf sãltsinj (sắl-tsinjĭ) – (unã cu sartsinã1)

§ sartsã (sár-tsã) sf sãrtsã (sắr-tsã) – giumitati di furtii tsi si ncarcã pi-un cal (mulã, gumar); parti
{ro: jumătate din încărcătura de pe cal}
{fr: la moitié d’une charge de cheval}
{en: half of the horse charge}

§ nsãrtsinedz1 (nsãr-tsi-nédzŭ) (mi) vb I nsãrtsinai (nsãr-tsi-náĭ), nsãrtsinam (nsãr-tsi-námŭ), nsãrtsinatã (nsãr-tsi-ná-tã), nsãrtsinari/nsãrtsinare (nsãr-tsi-ná-ri) – ãnj ljau unã sartsinã tra s-fac tsiva; ãlj caftu (ãlj dau sartsinã) a unui tra s-facã tsiva; nsartsin, nsãrtsãnedz, ncarcu, etc.
{ro: însărcina, da o sarcină}
{fr: charger, donner mandat}
{en: charge, give a mission}
ex: lu nsãrtsinã (ãlj deadi sartsina) sã-lj dzãcã; nsãrtsinã un preftu (lj-cãftã, ãlj deadi unã sartsinã a unui preftu) tra s-lj-aducã; pi mini mi nsãrtsinã cu-aestã ipotisi

§ nsartsin1 (nsár-tsinŭ) (mi) vb I nsãrtsinai (nsãr-tsi-náĭ), nsãrtsinam (nsãr-tsi-námŭ), nsãrtsinatã (nsãr-tsi-ná-tã), nsãrtsina-ri/nsãrtsinare (nsãr-tsi-ná-ri) – (unã cu nsãrtsinedz1)

§ nsãrtsi-nat1 (nsãr-tsi-nátŭ) adg nsãrtsinatã (nsãr-tsi-ná-tã), nsãrtsinats (nsãr-tsi-nátsĭ), nsãrtsinati/nsãrtsinate (nsãr-tsi-ná-ti) – tsi-lj s-ari datã unã sartsinã s-facã tsiva; tsi nj-am loatã (unã sartsinã) tra s-fac tsiva, nsãrtsãnat, ncãrcat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn