|
|
saloni/salone
saloni/salone (sa-ló-ni) sf salonj (sa-lónjĭ) – udãlu dit unã casã iu s-aproachi oaspitslji, iu s-adunã dunjaea s-facã muabeti; un ca udã njic tsi s-aflã la intrarea-a unei casã (iu poati si sh-alasã dunjaea pãputsãli, umbrela, paltadzlji, etc.); salon
{ro: salon}
{fr: salon}
{en: parlour, drawing room}
ex: lj-ursi tuts tu saloni
§ salon/salon (sa-lónŭ) sn salonuri(?) (sa-ló-nurĭ) – (unã cu saloni)
§ salã (sá-lã) sf sãlj (sắljĭ) – udã multu mari iu pot si s-adunã multã dunjai (la un uspets, tra s-avdã un zbor, tra s-facã siryeani, etc.); un ca udã njic tsi s-aflã la intrarea-a unei casã (iu poati si sh-alasã dunjaea pãputsãli, umbrela, paltadzlji, etc.); udã lungu shi ngustu tsi leagã doi i ma multsã udadz
{ro: sală, salon}
{fr: salle, salon}
{en: large room, parlour, hall}
ex: avea nã casã mari cu salã (saloni); tu sala (oda) atsea marea, avea teasã measa; dipuni ligat di bãrnu shi agiundzi tru salã; va vedz unã salã sh-tu salã suntu trei udãi
salon/salon
salon/salon (sa-lónŭ) sn – vedz tu saloni
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: saloniSãrunã
Sãrunã (Sã-rú-nã) sf fãrã pl – numã di mari pulitii dit Machidunia grãtseascã, cunuscutã adzã di grets ca Thessaloniki
{ro: Salonic}
{fr: Salonique}
{en: Salonica}
strimtu1
strimtu1 (strím-tu) adg strimtã (strím-tã), strimtsã (strím-tsã), strimti/strimte (strím-ti) – tsi ari unã lãrdzimi ma njicã di cãt atsea tsi lipsea s-aibã di-aradã (cãndu-lj fãtsem biani cu lundzimea tsi u-ari); tsi easti ngustu (nu largu); (loc) tsi easti stres (njic) trã lucrul tsi s-aflã bãgat nãuntru; nstrimtu, strãmtu, angustu, ngustu, stres, suptsãri;
(expr: strimti; stranji strimti = stranji strimti ca-atseali dit Ivropi, stranji ivrupineshti)
{ro: îngust, strâns}
{fr: étroit, serré}
{en: narrow, tight}
ex: calea easti strimtã (ngustã); stranjlu lj-easti strimtu (lj-easti ngustu, njic, nu lu ncapi); atselj suldats shed strimtsã (stresh, adunats stog) cu mari fricã; budzãli strimti (streasi); cu inima strimtã (streasã); intrã tu stranji strimti
(expr: stranji ivrupineshti); s-bãgã tu strimti
(expr: stranji ivrupineshti)
§ nstrimtu (nstrím-tu) adg nstrimtã (nstrím-tã), nstrimtsã (nstrím-tsã), nstrimti/nstrimte (nstrím-ti) – (unã cu strimtu1)
ex: lj-suntu nstrimti (lj-suntu njits, lu stringu) pãputsãli
§ strãmtu1 (strắm-tu) adg strãmtã (strắm-tã), strãmtsã (strắm-tsã), strãmti/strãmte (strắm-ti) – (unã cu strimtu1)
ex: tu un ubor strãmtu
§ strimtedz (strim-tédzŭ) (mi) vb I strimtai (strim-táĭ), strimtam (strim-támŭ), strimtatã (strim-tá-tã), strimtari/strimtare (strim-tá-ri) – fac un lucru s-hibã (ma) strimtu (ma ngustu, ma suptsãri, s-nu hibã sh-ahãntu largu); njicshuredz lãrdzimea-a unui lucru; ãl fac s-hibã ma stres; angustedz, ngustedz
{ro: îngusta}
{fr: rétrécir, resserrer}
{en: narrow}
ex: strimteadzã-nj (fã-nj-lu ma strimtu) stranjlu; lj-strimtã mãnica di la stranj; cãljurli si strimtarã (ngustarã) tu-atsel loc
§ strimtat (strim-tátŭ) adg strimtatã (strim-tá-tã), strimtats (strim-tátsĭ), strimtati/strimtate (strim-tá-ti) – tsi s-ari faptu ma strimtu; angustat, ngustat
{ro: îngustat}
{fr: rétréci, resserré}
{en: narrowed}
§ strimtari/strimtare (strim-tá-ri) sf strimtãri (strim-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si strimteadzã tsiva; angustari, ngustari