DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

armirã

armirã (ar-mí-rã) sf armiri/armire (ar-mí-ri) – apa nsãratã multu tu cari s-tsãni cashlu (turshiili) tra s-nu s-aspargã; armã, ghar, sãlãmurã, salamurã, shalirã, shilirã, shulirã
{ro: saramură}
{fr: saumure}
{en: brine}

§ armã4 (ár-mã) sf pl(?) – (unã cu armirã)

§ armozmu (ar-móz-mu) sn armozmuri (ar-móz-murĭ) – apa cu sari (salamura, armira) tu cari s-bagã verdzul di moari tra si s-facã turshii; salamurã, sãlãmurã, shalirã, shulirã, shilirã, armirã, ghar
{ro: zeamă de moare}
{fr: eau de saumure dans laquelle on fait aigrir les choux}
{en: salty water in which is pickled the cabbage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

moari/moare

moari/moare (mŭá-ri) sf fãrã pl – verdzu acrit tu salamurã (armirã, apã cu sari, sh-poati cu puscã) tra s-tsãnã multu chiro; turshii di verdzu (cucean)
{ro: moare}
{fr: chou aigri dans d’eau de saumure}
{en: pickled cabbage}
ex: toamna-aestã bãgai moari; mãrsineatsã, prash shi moari; moarea-a noastrã easti galbinã ca malãma; biui niheamã dzamã di moari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sari/sare

sari/sare (sá-ri) sf fãrã pl – lugurii albã (tsi easti ca un crustal multu njic tu videari) tsi s-tucheashti lishor tu apã (tsi s-bagã tu mãcari tra s-lji da unã nustimadã bunã shi, cãndu easti bãgatã multã tu-unã mãcari, pescu, cash, etc. u fatsi s-nu s-aspargã shi s-dãnãseascã multu chiro); (fig:
1: sari = fisi, hiri, veti, haractir; expr:
2: sari albã = sari scoasã dit loc;
3: sari lai = sari scoasã dit apa di-amari;
4: sari amarã = unã pulbiri albã (“sulfat di magnezii”) tsi s-lja ca yitrii di-atselj tsi au capsi sh-nu pot s-easã nafoarã;
5: sari di limonji = limontus, unã soi di crustal cari s-adavgã tu mãcari (tu loc di limonji) tra sã-lj da acrimi;
6: om fãrã sari = om anustu tsi easti fãrã haractir, hari, i nustimadã;
7: mãcãm pãni sh-sari deadun = him oaspits bunj, nã cunushtem di multu chiro;
8: ca sarea cu piperlu s-duc = neg deadun, s-uidisescu;
9: lj-es ninti (lu-aprochi) cu pãni shi sari = lu-aprochi cu multã tinjii;
10: cãndu ari sari, nu-ari piper; sh-cãndu ari piper, nu-ari sari = (i) easti multu oarfãn, ftoh; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva;
11: si s-facã tuti apã sh-sari = s-li ashtirdzem, s-li agãrshim tuti;
12: alag ca oili dupã sari = alag cu multã mirachi dupã un lucru tsi voi multu s-lu am;
13: hir di sari = putsãnã sari;
14: tãxeashti marea cu sarea = tãxeashti tut tsi-lj treatsi prit minti mash ca sã sh-agiungã scupolu;
15: sari ntr-oclji = zbor tsi si spuni-a atsilui cari dzãtsi cã ari vidzutã tsiva tsi nu s-ari faptã)
{ro: sare; natură, fire}
{fr: sel; nature, caractère}
{en: salt; nature, character}
ex: ca oili dupã sari alagã; mãcari fãrã sari, gustu nu-ari; nu s-bagã sari tu itsi mãcari; nu-ari sari mãcarea aestã; sarea-i bunã tu hirturã; cu-unã mãnatã di sari, nu sã nsarã arãulu; shicãlu s-tsã hibã, ca sarea tu mãcari; s-nji dai un hir di sari
(expr: putsãnã sari); cu sari sh-cu piper tu mãcarea-a hiljlui di-amirã; sari, sh-altu tsi! dzãsi moasha
(expr: cãt trã sari, lja-ts mintea cã nu-ts dau, dzãsi moasha); ari mãcatã cu mini pãni sh-sari
(expr: him oaspits buni sh-di multu chiro); ashi lã-i sarea (fig: fisea, haractirlu) a lor; hai tora, apã shi sari tuti
(expr: s-agãrshim tuti) cãti dzãtsem

§ sãrãtor1 (sã-rã-tórŭ) sm sãrãtori (sã-rã-tórĭ) shi sn sãritoari/sãritoare (sã-ri-tŭá-ri) – unã hãlati njicã cu sari nuntru (tsi s-tsãni pri measã) dit cari oaminjlji pot sã scoatã shi s-arucã sari tu mãcari; pungã njicã tu cari s-bagã sarea tra s-poatã omlu s-u poartã cu el

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shulirã

shulirã (shĭu-lí-rã) sf shuliri/shulire (shĭu-lí-ri) – apa nsãratã multu tu cari s-tsãni cashlu (turshiili) tra s-nu s-aspargã; shilirã, shalirã, armã, armirã, ghar, salamurã, sãlãmurã; (fig: shulirã = (lucru) acrit multu)
{ro: saramură}
{fr: saumure}
{en: brine}
ex: shulira (armira) a cashlui easti multu nsãratã; yinlu nu easti bun, easti shulirã (fig: s-featsi acru, puscã)

§ shilirã (shi-lí-rã) sf shili-ri/shilire (shi-lí-ri) – (unã cu shulirã)

§ shalirã (shĭa-lí-rã) sf shaliri/shalire (shĭa-lí-ri) – (unã cu shulirã)

§ nshulir (nshĭu-lírŭ) vb I nshulirai (nshĭu-li-ráĭ), nshuliram (nshĭu-li-rámŭ), nshu-liratã (nshĭu-li-rá-tã), nshulirali/nshulirare (nshĭu-li-rá-ri) – bag tsiva tu shulirã; nsar multu (cu bãgarea tu-armirã)
{ro: pune în saramură}
{fr: mettre en saumure}
{en: put in the brine}
ex: noi nshulirãm cashlu (l-bãgãm tu-armirã)

§ nshulirat (nshĭu-li-rátŭ) adg nshuliratã (nshĭu-li-rá-tã), nshulirats (nshĭu-li-rátsĭ), nshulira-ti/nshulirate (nshĭu-li-rá-ti) – tsi easti bãgat tu shulirã; tsi easti multu nsãrat
{ro: pus în saramură}
{fr: mis en saumure}
{en: put in the brine}
ex: easti nshulirat (multu nsãrat), nu pot s-lu mãc

§ nshulirari/nshulirare (nshĭu-li-rá-ri) sf nshulirãri (nshĭu-li-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva easti bãgat tu shulirã; nsãrari multu
{ro: acţiunea de a pune în saramură}
{fr: action de mettre en saumure}
{en: action of putting in the brine}

§ dishulir (di-shĭu-lírŭ) vb I dishulirai (di-shĭu-li-ráĭ), dishuliram (di-shĭu-li-rámŭ), dishuliratã (di-shĭu-li-rá-tã), dishulirali/dishulirare (di-shĭu-li-rá-ri) – scot sarea (tutã i unã parti) dit shulirã (sãlãmurã, armirã, etc.); disar
{ro: desăra}
{fr: déssaler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn