DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

guldanic

guldanic (gul-dá-nicŭ) sm, sf guldanicã (gul-dá-ni-cã), guldanits (gul-dá-nitsĭ), guldanitsi/guldanitse (gul-dá-ni-tsi) – oaspi neacljimat
{ro: musafir nepoftit}
{fr: hôte qui n’a pas été invité}
{en: uninvited guest}
ex: nã vinji guldanica (oaspita neacljimatã); nj-acãtsarã casa guldanitslji (oaspitslji neacljimats)

§ guldanec (gul-dá-necŭ) sm, sf guldanecã (gul-dá-ne-cã), guldanets (gul-dá-netsĭ), guldanetsi/guldanetse (gul-dá-ne-tsi) – (unã cu guldanic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

musafir

musafir (mu-sa-fírŭ) sm, sf, adg musafirã (mu-sa-fí-rã), musafiri (mu-sa-fírĭ), musafiri/musafire (mu-sa-fí-ri) – omlu tsi easti aprucheat (ashtiptat, cãlisit, acljimat) tu-unã casã (la measã, s-doarmã, la unã muabeti, etc.); om tsi s-dutsi tu casa-a unui; oaspi
{ro: musafir, oaspete}
{fr: hôte, convive, invité}
{en: guest, visitor}
ex: adzã furã musafirlji a noshtri

§ musafirlãchi/musafirlãche (mu-sa-fir-lắ-chi) sf musafirlãchi (mu-sa-fir-lắchĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi aproachi oaspits (musafiri); uspitlãchi, uspitsãlji
{ro: primire de musafiri}
{fr: état d’hôte, d’étranger reçu par hospitalité}
{en: art (state) of receiving guests}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nicuchir

nicuchir (ni-cu-chírŭ) sm, sf, adg nicuchirã (ni-cu-chí-rã), nicu-chiri (ni-cu-chírĭ), nicuchiri/nicuchire (ni-cu-chíri) – domnul a casãljei i a fumealjiljei (doamna-a unei casã, fumealji); om di frãmti a hoarãljei (cãsãbãlui); bãrbatlu cu cari easti mãrtatã muljarea (muljarea cu cari easti nsurat bãrbatlu); atsel tsi nicu-chiripseashti (ghini) un lucru (casã, ducheani, fabricã, etc.); om avut; bugat, mbugat, avut, ciurbagi, ciorbagi, arhundu, arhondu, arhundã, dashar, zinghin, tsinghin;
(expr: nicuchir ts-eshti, pitã-ts mãts = fats tsi vrei tu casa-a ta)
{ro: gospodar, stăpânul casei; om de vază}
{fr: maître de la maison, hospodar, bon ménager; homme de condition}
{en: head of a household, middle-class person, village notable}
ex: cãti shtii nicuchirlu (domnul a casãljei), nu shtii musafirlu; l-dusirã la nicuchira (doamna-a casãljei); nã vinjish nicuchirã (doamnã); suntu tuts nicuchiri (avuts, arhundzã), casili-a lor suntu ca stuplu di-alghini; s-urdinarã carishti cãti feati di nicuchiri (oaminj avuts, cunuscuts); si-nj si facã nicuchir (domnu) pi avearea-a mea?; lu ncurunã cu feata, s-agãrshascã foclu a nicuchirãljei (a muljari-sai)

§ nicuchirami/nicuchira-me (ni-cu-chi-rá-mi) sf nicuchirãnj (ni-cu-chi-rắnjĭ) – multimi di nicuchiri; oaminjlji tsi fac (tuts i unã parti dit) frãmtea-a unei hoarã (cãsãbã)
{ro: grup de notabili}
{fr: (les) notables d’un village ou d’une ville}
{en: group of notables from a village or town}
ex: ashi u-aflã munasipi nicuchiramea (nicuchirlji a hoarãljei); s-arãspãndirã nicuchiramea (oaminjlji di frãmti), cai ncoa, cai nclo

§ nicuchiratã (ni-cu-chi-rá-tã) sf nicuchirãts (ni-cu-chi-rắtsĭ) – avearea tsi u-ari nicuchirlu-a casãljei (cu tuti lucrili din casã sh-di nafoarã); lucrul tsi-l fatsi un nicuchir tra s-lj-aibã buna cãshtigã a cãtãndiiljei; cãtãndii, catandã
{ro: gospodărie, avere; administraţie}
{fr: économie domestique, administration}
{en: household management, administration}
ex: ari bunã nicuchiratã; fãrã nicuchiratã (cãtãndii); feata eara njicã tra s-mutreascã di nicuchiratã (casã, cãtãndii)

§ nicuchireatsã (ni-cu-chi-reá-tsã) sf nicuchirets (ni-cu-chi-rétsĭ) – (unã cu nicu-chiratã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

oaspi/oaspe

oaspi/oaspe (ŭás-pi) sm, sf, adg oaspitã (ŭás-pi-tã), oaspits (ŭás-pitsĭ), oaspiti/oaspite (ŭás-pi-ti) –
1: omlu cu cari ti-aducheshti aprucheat sufliteashti (cã vã vrets, cã el mindueashti unã soi cu tini, cã avets idyili intiresi, etc.); sots, cushuri, fãrtat;
2: om tsi easti aprucheat (ashtiptat, cãlisit, acljimat) la cariva (s-mãcã, s-facã muabeti, s-doarmã, etc.); om tsi s-dutsi tu casa-a unui; musafir;
(expr:
1: trã oaspi, u-ardi tãmbarea (u-ardi casa) = trã oaspi, fatsi itsi s-hibã; trã oaspi s-fatsi curbani;
2: oaspili tsi aflã, nu tsi mindueashti mãcã = cãndu fãtsearea-a unui lucru nu-i tu putearea-a ta s-lu fatsi, va s-lu-aprochi ashi cum easti, cum yini, nu cum lu vrei tini;
3: cu gura oaspi sh-cu inima ts-u hearbi = va s-tsã u ai mintea, s-tsã ai cãshtigã cu-atsel tsi nu-l cunoshti ma s-aspuni bun shi-ts tãxeashti multi)
{ro: prieten; oaspete, musafir}
{fr: ami, connaissance; convive, invité}
{en: friend, acquaintance; guest, visitor}
ex: oaspili (sotslu) s-caftã ma multu di foc sh-di apã; bunjlji oaspits (sots) s-vor di pri frats (ma multu di frats); oaspili (acljimatlu, musafirlu) nu s-ashteaptã cu mãcarea, ma cu gura; oaspi ca oaspi (sots ca sots) ma darea-loarea curatã s-u-avem; mãcash, oaspe! (fãrtate, cushuri; icã musafire!); ore, oaspe! (cushuri!; icã musafire!); nãsi nã suntu oaspiti (soatsã) buni; bunlu oaspi, cãtu-s-dzãts, ahãt fatsi; oaspi veclju, cãni veclju; oaspili s-cunoashti tru angusteatsã; nu-alasã vecljul oaspi, cã noulu nu-l shtii cum va hibã; nu-alasã oaspili veclju, s-acats noulu; oaspili casã adarã, casã nu aspardzi; oaspili atsel bunlu tu ananghi s-cunoashti; acats un oaspi nou? vecljul s-nu lu-agãrsheshti; dushman veclju, oaspi nu s-fatsi; ma ghini un dushman cu minti, dicãt dzatsi oaspits glari; earam oaspi (acljimat, musafir) la el acasã; him oaspits (sots) bunj; tsã vinji oaspili (sotslu; icã, atsel tsi-l cãlisish); di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi

§ uspitoanji/us-pitoanje (us-pi-tŭá-nji) sf uspitoanji/uspitoanje (us-pi-tŭá-nji) – (unã cu oaspitã)
ex: di atumtsea nã him uspitoanji (oaspiti, soatsã)

§ uspitsãlji/uspitsãlje (us-pi-tsắ-lji) sf uspitsãlji/us-pitsãlje (us-pi-tsắ-lji) shi uspitsãlj (us-pi-tsắ-ljĭ) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

safir

safir (sa-fírŭ) sn safiri/safire (sa-fí-ri) – cheatrã scumpã, di hromã albastrã nyilicioasã, multu mushatã tsi s-bagã la giuvairi (neali, veari, etc.)
{ro: safir}
{fr: saphir}
{en: saphire}
ex: purta veri cu chetri di safir

§ safiri/safire (sa-fí-ri) sf safiri (sa-fírĭ) (unã cu safir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã