DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

munat

munat (mu-nátŭ) adg munatã (mu-ná-tã), munats (mu-nátsĭ), munati/munate (mu-ná-ti) – lucru curat, aplo, neamisticat cu tsiva altu; sadeu, sade, schet
{ro: simplu, pur}
{fr: simple, pur, non mélangé}
{en: simple, pure, unmixed}
ex: cafe munat (sade, neamisticat cu alti lucri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sade2

sade2 (sa-dé) adg (shi adv) invar – aplo, neamisticat cu tsiva altu; sadei, curat, munat, schet
{ro: simplu, pur, neamestecat}
{fr: simple, pur, non mélangé}
{en: simple, pure, unmixed}
ex: yiprãchi sade; tuti lucrili armasirã s-hibã adrati sade, dupã mintea a tinirlor

§ sadei/sadee (sa-dé-i) adg (shi adv) invar – (unã cu sade2)
ex: cafe sadei (curat, neamisticat cu altutsiva)

§ sadeu (sa-déŭ) adg sadei (sa-dé-i), sadei (sa-déĭ), sadei (sa-déĭ) – (unã cu sade2)
ex: mi-ariseashti aestã cãmeashi cã easti sadei (aplo, nichindisitã); ari fustãnjli sadei (nichindisiti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

saric

saric (sá-ricŭ) sm pl(?) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; gravano, pustavi, shiac, abã
{ro: aba}
{fr: aba, bure, drap}
{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}

§ saricã (sá-ri-cã) sf sãrits (sắ-ritsĭ) – stranj lungu di lãnã (di earnã) cu peri lundzã; sarcã, gunelã, gunealã;
(expr:
1: easti di saricã = easti armãn sadeu, dealihea, di pãpãnj-strãpãpãnj;
2: saricã turnatã = saricã purtatã anapuda;
3: saricã cu leapi, saricã cu ureclji = (i) saricã tsi ari cumãts tsi spindzurã dit pãltãrli-a ljei, adãvgati mash ti mushiteatsã cã nu-agiutã la tsiva; (ii) s-dzãtsi “ureaclji di saricã” ti lucrili tsi nu-aduc vãrã hãiri;
4: saricã shutã = saricã fãrã ureclji;
5: saricã flucatã = saricã tsi-ari pristi tut floatsi di lãnã albi)
{ro: manta de lână cu părul lung}
{fr: manteau à longs poils}
{en: long woolen cloak}
ex: yin aush cu sãrits albi; tsi-nj portsã sarica preanumiri, lai gione mushat?; pit hori s-poartã nica sarica

§ sarcã (sár-cã) sf sãrtsi(?) (sắr-tsi) – (unã cu saricã)
ex: un aush cu sarca turnatã (angucitoari: aricilu); maea cu sarca turnatã (sarica purtatã anapuda); va tsi-u tornu sarca di-alantã parti

§ sãrcotã (sãr-có-tã) sf sãrcots (sãr-cótsĭ) shi sãrco-ti/sãrcote (sãr-có-ti) – saricã njicã trã ficiurits
{ro: sarică mică pentru copii}
{fr: petite “saricã” pour des enfants}
{en: small “saricã” for children}

§ nsaric (nsá-ricŭ) (mi) vb I nsãricai (nsã-ri-cáĭ), nsãricam (nsã-ri-cámŭ), nsãricatã (nsã-ri-cá-tã), nsãrica-ri/nsãricare (nsã-ri-cá-ri) – nvescu cu sarica; nj-bag sarica
{ro: îm-brăca cu sarica}
{fr: mettre la “saricã”}
{en: put on the “saricã”}
ex: nsaricã-ti (bãgã-ts saricã) sh-du-ti, ti pãlãcãrsescu; tora va s-mi nsaric (va-nj bag sarica)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

schet

schet (schĭétŭ) adg schetã (schĭé-tã), schets (schĭétsĭ), scheti/schete (schĭé-ti) – aplo, neamisticat cu tsiva altu, curat, munat, sadeu, sade;
(expr: gãljinã (pescu, carni, etc.) schetã = mãcari di gãljinã (pescu, carni, etc.) heartã tu apã nsãratã cu ndauã lucri tra si-lj da niheamã nustimadã)
{ro: simplu, pur}
{fr: simple, pur, non mélangé}
{en: simple, pure, unmixed}
ex: mãcari schetã (aplo, curatã, neamisticatã cu altã mãcari); u vidzui cã purta nã fustani schetã (aplo, sadei); scoasi din gepi nã shimii schetã (sadei, nichindisitã); n-adusi s-tsinãm, nã gãljinã schetã
(expr: gãljinã heartã tu apã nsãratã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã