DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

sacai

sacai (sa-ca-í) sm pl(?) – lãngoari tsi s-lja di la cal la cal (sh-cãtivãrãoarã la om) shi s-aspuni cu-arãnj pi chealea (ma multu atsea) di la nari
{ro: răpciugă, morvă}
{fr: morve (maladie des chevaux)}
{en: glanders (horse illness)}

§ sãcãearcu (sã-cã-ĭár-cu) adg sãcãearcã (sã-cã-ĭár-cã), sãcãeartsi (sã-cã-ĭár-tsi), sãcãeartsi/sãcãeartse (sã-cã-ĭár-tsi) – (cal) tsi easti lãndzit di sacai; (fig: sãcãearcu = (cal) slab, nimutrit, cari mizi s-tsãni pri cicioari dip canda easti lãndzit di sacai; butur)
{ro: răpciugos}
{fr: morveux}
{en: glandered}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

butur2

butur2 (bú-turŭ) adg buturã (bú-tu-rã), buturi (bú-turĭ), buturi/buture (bú-tu-ri) – (cal) slab, nimutrit, cari mizi s-tsãni pri cicioari, dip canda easti lãndzit di sacai; sãcãearcu
{ro: răpciugos}
{fr: morveux}
{en: glandered}
ex: unã eapã buturã, tu-amari si scuturã (angucitoari: tsirlu, sita)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãscãndisescu

cãscãndisescu (cãs-cãn-di-sés-cu) vb IV cãscãndisii (cãs-cãn-di-síĭ), cãscãndiseam (cãs-cãn-di-seámŭ), cãscãndisitã (cãs-cãn-di-sí-tã), cãscãndisiri/cãscãndisire (cãs-cãn-di-sí-ri) – dzãc zboarã (fãrã lãeatsã) tra s-nj-arãd di cariva i di-atseali tsi fatsi; nu lu-alas pri cariva s-aibã arihati; pirãxescu, cãrtescu, angulcescu, schin, chipin
{ro: tachina, deranja, sâcâi}
{fr: taquiner, incommoder, trimbaler}
{en: tease, incommodate}
ex: Faraon lji cãscãndisea (nu lj-alãsa arihati); sh-pi mortsã lji cãscãndisea (lj-cãrtea)

§ cãscãndisit (cãs-cãn-di-sítŭ) adg cãscãndisitã (cãs-cãn-di-sí-tã), cãscãndisits (cãs-cãn-di-sítsĭ), cãscãndisiti/cãscãndisite (cãs-cãn-di-sí-ti) – tsi easti schinat cu zboarã dzãsi tr-arãdeari sh-fãrã lãeatsã; tsi nu easti alãsat arihati; pirãxit, cãrtit, angulcit, schinat, chipinat
{ro: tachinat, deranjat, sâcâit}
{fr: taquiné, incommodé, trimbalé}
{en: teased, incommodated}

§ cãscãndisiri/cãscãndi-sire (cãs-cãn-di-sí-ri) sf cãscãndisiri (cãs-cãn-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãscãndiseashti; pirãxiri, cãrtiri, angulciri, schinari, chipinari
{ro: acţiunea de a tachina, de a deranja, de a sâcâi; tachinare, deranjare, sâcâire}
{fr: action de taquiner, d’incommoder, de trimbaler}
{en: action of teasing, of incommodating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sac1

sac1 (sácŭ) sm sats (sátsĭ) shi sn sacuri (sá-curĭ) – lugurii (ca unãsoi di ceantã, pungã mari) adratã di pãndzã (carti, plasticã, etc.) tu cari s-tsãn i s-poartã lucri (ca fãrinã, pãni, grãn, etc.); sãculj, burdã, hãrai, hãrar;
(expr:
1: (am, fac, portu, etc.) cu saclu = (am, fac, portu, etc.) multi;
2: sac aruptu = (om) multu spatal;
3: sh-aflã saclu, peaticlu; cum i saclu, acshi-i sh-peaticlu = sh-aflã un lucru tsi-lj si uidiseashti ghini;
4: dzãlili nu intrã n sac = nu bitisirã dzãlili, avem ninga chiro;
5: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu s-saturã vãrnãoarã, tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, etc.;
6: cãnd ari sac, nu-ari fãrinã, sh-cãnd ari fãrinã, nu-ari sac = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva, cãndu unã, cãndu altã;
7: duchea-ti sac di dupã ushi = (i) dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz (ii) lipseashti sã stai tu loclu-a tãu;
8: la gortsul avdzãt, nu ti du cu saclu mari; iu avdzã gortsã multi, s-ljai un tastru njic = cãndu cariva (tsiva) easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-li aflji tuti dealihea, ashi cum tsã suntu aspusi; nu li pistipsea tuti cã, di-aradã, lumea ari adetea s-facã di per funi, s-facã un lucru mari di dip tsiva, s-li umflã lucrili, s-li nflureascã, s-lã bagã coadi, s-lã bagã coarni, etc.)
{ro: sac}
{fr: sac, sacoche}
{en: sack, bag, pouch}
ex: tsi i gros shi nu-ari os, sh-cãnd lu-adunj, iu vrei lu punj (angucitoari: saclu); tatã-tu slab, fãrã cap, tatã-tu gros, fãrã os (angucitoari: saclu); acumpãrã doi sats di pãni; lj-adusi di la ciuflichi doi sats di yiptu, doi di sicarã shi un di misur; bunets fãtsea cu saclu
(expr: fãtsea multi bunets); s-lji poartã cu saclu
(expr: s-lji poartã multi lucri); am grosh sh-flurii cu saclu
(expr: am multsã grosh sh-flurii); sac aruptu easti frati-tu
(expr: easti multu spatal, aspardzi multsã paradz aclo iu nu lipseashti, fãrã si s-mindueascã dip); minduea-ti sh-dauã, dzãsi amirãlu, cã dzãlili nu intrã tu sac
(expr: c-avem ninga chiro)

§ sãculj (sã-cúljĭŭ) sn sãculji/sãculje (sã-cú-lji) – sac njic
{ro: săculeţ}
{fr: sachet}
{en: small sack, small bag}
ex: ni sac, ni sãculj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãnjisescu

scãnjisescu (scã-nji-sés-cu) vb IV scãnjisii (scã-nji-síĭ), scãnji-seam (scã-nji-seámŭ), scãnjisitã (scã-nji-sí-tã), scãnjisiri/scãnjisire (scã-nji-sí-ri) –
1: fac pri cariva s-lu-acatsã inatea (si s-facã foc di inati); arcedz, inãtusescu, yinãtusescu, gnãtusescu, ariciuescu, agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, nãirescu, nãrãescu, nãrescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz;
2: nu lu-alas arihati (l-crep) cu ntribãrli icã faptili-a meali; cãrtescu, pihtusescu, schin, cãscãndisescu
{ro: înfuria; sâcâi}
{fr: faire enrager quelqu’un, trimbaler; ennuyer, tracasser}
{en: infuriate; annoy, bother}
ex: acãtsarã si sh-arãdã di nãs shi s-lu scãnjiseascã (cãrteascã, schinã); lu scãnjisescu (l-cãrtescu) multu

§ scãnjisit (scã-nji-sítŭ) adg scãnjisitã (scã-nji-sí-tã), scãnjisits (scã-nji-sítsĭ), scãnjisiti/scãnjisite (scã-nji-sí-ti) –
1: faptu sã-lj hibã (s-lu-acatsã) inatea; nãirit, nãrãit, nãrit, yinãtusit, inãtusit, gnãtusit, arceat, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, apres (di inati), lixit, turbat;
2: nealãsat arihati (cripat) cu ntribãrli icã faptili-a unui; cãrtit, pihtusit, schinat, cãscãndisit
{ro: înfuriat, supărat; sâcâit}
{fr: mis en colère, enragé; ennuyé, tracassé}
{en: infuriated; annoyed, bothered}

§ scãnjisiri/scãnjisire (scã-nji-sí-ri) sf scãnjisíri (scã-nji-sírĭ) –1: atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; nãiriri, nãrãiri, nãriri, yinãtusiri, gnãtusiri, arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, aprindiri (di inati), lixiri, turbari;
2: nealãsari arihati (cripat) cu ntribãrli icã faptili-a unui; cãrtiri, pihtusiri, schinari, cãscãndisiri
{ro: acţiunea de a înfuria, de a supăra, de a sâcâi; înfuriare, supărare; sâcâire}
{fr: action de mettre en colère, d’ennuyer, de tracasser}
{en: action of making angry, of annoying, of bothering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã