|
|
apun1
apun1 (a-púnŭ) vb III shi II apush (a-púshĭŭ), apuneam (a-pu-neámŭ), apusã (a-pú-sã), apuniri/apunire (a-pú-ni-ri) shi apunea-ri/apuneare (a-pu-neá-ri) –
1: (soarili, luna, steaua) dipuni shi s-fatsi cãipi n dzari cãndu ascapitã; ascapit, scapit, cher, surupseashti (soarili, luna, steaua);
2: dipun, scad, njicshuredz, isihãsescu, agãlisescu, cãipusescu, etc.
{ro: apune; scade, dispare, linişti, potoli}
{fr: se coucher (en parlant des astres); être sur son déclin, incliner, pencher; diminuer, apaiser, disparaître}
{en: (talking about sun, moon, stars) set, go down; decline, lean; diminish, disappear}
ex: cãndu-apuni (ascapitã) soarili dupã dzeanã; ningã foc, iu lumbãrdzãli s-avea apusã (lunjina avea scãdzutã, s-avea njicshuratã); mushiteatsa apusi (scãdzu, chiru, cãipusi); cu grai dultsi dãdea s-lu-apunã (s-lu isihãseascã, s-lu-agãliseascã); foamea va-nj apunã (va-nj scadã, va-nj dipunã); apuni (ncljidi) usha; apuni (dipuni) alumachea; apuni (fã-u ma njicã) lunjina; mi-apush (mi bãgai s-dormu) di curundu
§ apus1 (a-púsŭ) adg apusã (a-pú-sã), apush (a-púshĭ), apusi/apuse (a-pú-si) –
1: tsi ari ascãpitatã (soarili, luna, steaua); ascãpitat, scãpitat, chirut, surupsit (soarili, luna, steaua);
2: dipus, scãdzut, njicshurat, isihãsit, agãlisit, cãipusit, etc.
{ro: apus; scăzut, dispărut, liniştit, potolit}
{fr: couché (en parlant des astres); qui est sur son déclin, incliné, penché; diminué, apaisé, disparu}
{en: (talking about sun, moon, stars) set, gone down; declined, leaned; diminished, disappeared}
§ apuniri1/apunire (a-pú-ni-ri) sf apuniri (a-pú-nirĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu soarili (luna, steaua) dipuni shi s-cheari n dzari; ascãpitari, scãpitari, chireari, surupsiri (soarili, luna, steaua);
2: atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru dipuni (scadi, njicshureadzã, isihãseashti, agãliseashti, cãipuseashti, etc.); dipuneari, scãdeari, njicshurari, isihãsiri, agãlisiri, cãipusiri, etc.
{ro: acţiunea de a apune; de a scade, de a dispare, de a linişti, de a potoli, etc.; apus (de soare), apunere, scădere, dispariţie, liniştire, potolire, etc.}
{fr: action de se coucher (en parlant des astres); d’être sur son déclin, d’incliner, de pencher; de diminuer, d’apaiser, de disparaître}
{en: (talking about sun, moon, stars) action of setting, of going down; of declining, of leaning; of diminishing, of disappearing}
arãd3
arãd3 (a-rắdŭ) (mi) vb III shi II – arãsh (a-rắshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdea-ri/arãdeare (a-rã-deá-ri) – cu minciunj l-fac pri cariva (s-pistipseascã minciunjli tsi-lj dzãc shi) s-adarã atsea tsi voi mini; minciunedz, aplãnãsescu, plãnãsescu, plãnisescu, plãnipsescu, plãnescu
{ro: (se) înşela, minţi}
{fr: (se) tromper, duper, mentir}
{en: deceive, cheat, dupe, tell lies}
ex: ma pri cari vrea s-lu-arãdã nãs (s-lji spunã minciunj, s-lu-aplãnãseascã); mãrate, mãrate, tsi ti-arãdi mintea (ti minciuneadzã); el nu poati s-u arãdã (s-u aplãneascã); mi-arãsi sh-mi dispulje di tutiputã; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã; s-nu v-arãdets (s-nu tsiva di fãtsets glãrimea) di scutets martsul; nu-l arãd (nu-lj dzãc minciunj) ocljilj?; arãdi feata (dzã-lj tsiva s-agãrshascã, sã-lj treacã oara) s-nu plãngã
§ arãs3 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – tsi-lj s-ari dzãsã minciunj tra s-lu facã s-adarã tsiva; minciunat, aplãnãsit, plãnãsit, plãnisit, plãnipsit, plãnit
{ro: înşelat, minţit}
{fr: trompé, dupé, menti}
{en: deceived, cheated, duped, told lies}
§ arãdiri3/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu lu-arãdi pri cariva; arãdeari, minciunari, aplãnãsiri, plãnãsiri, plãnisiri, plãnipsiri, plãniri, alincii, apatii
{ro: acţiunea de a înşela, de a minţi; înşelare}
{fr: action de tromper, de duper, de mentir}
{en: action of deceiving, of cheating, of duping, of telling lies}
§ arãdeari3/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri3)
ex: mari arãdeari (aplãnãsiri) lã featsim!
§ nearãs3 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – tsi nu-lj s-ari dzãsã minciunj tra s-lu facã s-adarã tsiva; niminciunat, neaplãnãsit, niplãnãsit, niplãnisit, niplãnipsit, niplãnit
{ro: neînşelat, neminţit}
{fr: qui n’a pas été trompé, qui n’a pas été menti}
arãsã*
arãsã* (a-rắ-sã) – fimininlu singular di la adgictivlu “arãs”; vedz arãs1, arãs2, arãs3
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãdisi/dise
disi/dise (dí-si shi dísĭ) cong – furi-cã, fur-cã, macã, s-easti cã, ma s-hibã di, cara sã, carea sã, cari sã, ma sã, ama sã, amea sã, dis, sticã, si
{ro: dacă}
{fr: si}
{en: if}
ex: nu shtiu disi (ma) s-fug; disi (cã, macã) vinji, ghini vini; disi (macã) au tsiva ti vindeari; disi (macã) nãs mi va; disi (s-easti cã, macã), ascãpirãnda, va s-vedz niori
§ dis3 (dís) cong – (unã cu disi)
gãrits3
gãrits3 (gã-rítsŭ) sn – vedz tu ghirits
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ghiritsghirits
ghirits (ghi-rítsŭ) sn ghiritsuri (ghi-rí-tsurĭ) – discãrcarea ilectricã (cu vrondu asurdzitor shi lunjinã scãntiljitoari) tsi s-fatsi cãndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc sh-poati s-lu-agudeascã shi s-lu vatãmã omlu); gãrnish, gãrits, sfulgu, astrãpii, strãpii, chicutã, rufeauã, arufei, rufei, rufe, arofchi, rofchi, vol
{ro: fulger}
{fr: éclair, foudre, coup de tonnerre}
{en: lightning, thunder-clap}
§ gãrnish (gãr-níshĭŭ) sn gãrnishi/gãrnishe (gãr-ní-shi) – (unã cu ghirits)
§ gãrits3 (gã-rítsŭ) sn gãritsã (gã-rí-tsã) – (unã cu ghirits)