DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãlupi2/cãlupe

cãlupi2/cãlupe (cã-lú-pi) sf cãluchi (cã-lúchĭ) – cumatã di-unã lugurii (sãpuni) faptã dit grãsimi amisticatã sh-heartã cu-unã turlii di sodã (tsi ardi) cu cari omlu sh-aspealã truplu (stranjili, lucrili murdari, etc.); sãpuni;
(expr: gumar aspelj? cãlupea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu cariva fatsi un lucru trã cari nu-ahãrzeashti s-aspardzi paradz, cã nu va sh-agiungã scupolu)
{ro: (bucată de) săpun}
{fr: (morceau de) savon}
{en: (cake of) soap}
ex: dã-nj unã cãlupi (cumatã di sãpuni) s-mi lau; loai doauã cãluchi (di sãpuni)

§ cãlãpi2/cãlãpe (cã-lắ-pi) sf cãlãchi (cã-lắchĭ) – (unã cu cãlupi2)

§ cãlupci2 (cã-lup-cí) sm cãlupceadz (cã-lup-cĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi sãpuni; sãpunar, sãpungi
{ro: săpunar}
{fr: savonnier}
{en: soap maker, soap merchant}

§ cãlãpci2 (cã-lãp-cí) sm cãlãpceadz (cã-lãp-cĭádzĭ) – (unã cu cãlupci2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cimber

cimber (cim-bérŭ) sn cimberi/cimbere (cim-bé-ri) – cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri), cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa (sh-suflã narea, etc.); cumatã di pãndzã lai tsi muljarea sh-u bagã pri cap shi deapoea u leagã sum grunj; mãndilã, distimeli, baltsu, cãftani, lãhurã, lãhuri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, bãrbulj
{ro: maramă}
{fr: mouchoir; fichu noir qu’une femme met sur sa tête et qu’elle noue sous son menton}
{en: black scarf used by women to cover their head}
ex: tu cimber (distimeli, mãndilã) nji li bãgam

§ ciumbe-ri/ciumbere (cĭum-bé-ri) sf ciumberi (cĭum-bérĭ) – cumatã di pãndzã (suptsãri, prit cari treatsi lunjina shi s-veadi, multi ori adratã di mitasi) cu cari nveasta noauã sh-acoapirã fatsa; zãvon, zvon, sãvon, vel, velã
{ro: voal, văl de mireasă}
{fr: voile de la nouvelle mariée que celle-ci porte sur son dos}
{en: veil, bride veil}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãboatã

hãboatã (hã-bŭá-tã) sf hãboati/hãboate (hã-bŭá-ti) – umflãturã (fãltacã) mplinã di vimtu tsi s-fatsi cãndu omlu s-aspealã cu sãpuni, cãndu apa fatsi spumã; umflãturã mplinã di dzamã pi chealea-a omlui cãndu s-ardi; fultacã, fãltacã, faltacã, pluscutã, fuscã, bishicã, cãndilã, tsipur
{ro: băşică}
{fr: ampoule, bulle de savon}
{en: blister, soap bubble}
ex: hãboati (bishits) di sãpuni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãndilã

mãndilã (mãn-dí-lã) sf mãndili/mãndile (mãn-dí-li) shi mãndilj (mãn-díljĭ) –
1: cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa, sh-suflã narea, etc.; distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber, peaticã;
2: cumatã di pãndzã (multi ori chindisitã) cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha sh-cãtivãroasã poati si sh-ashteargã fatsa, narea, mãnjli, etc.; baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj, schepi;
3: tsãsãturã (pãndzã) suptsãri (prit cari s-veadi sh-prit cari treatsi lunjina) cu cari nveasta noauã sh-acoapirã fatsa; mãntilã, zãvon, zvon, sãvon, vel, velã, ciumberi; (fig: mãndilã = sihãrichi (unã mãndilã) tsi s-da a atsilui tsi-adutsi protlu unã hãbari bunã sh-multu ashtiptatã ca, bunãoarã, amintari di njic, isozmatã, etc.; expr:
2: mãndilã di nari (nãri) = mãndilã cu cari omlu sh-shteardzi narea;
3: mãndilã di gushi, di cap = mãndilã tsi sh-u bagã muljerli di gushi i sh-acoapirã cu ea perlu din cap)
{ro: batistă; năframă}
{fr: mouchoir; fichu (pour la tête); récompense (en mouchoir) donnée au porteur d’une bonne nouvelle}
{en: handkerchief; headscarf, small shawl}
ex: scoasi din gepi unã mãndilã (distimeli) albã; soacra gioacã dipriunã, pisti-anumiri cu mãndilj (baltsuri); trãdzea corlu sh-anvãrtea mãndila (shamia, baltsul) n vimt; gionj cu mãndilj (shamii) ãn cap ligats; loash mãndila (fig: sihãrichea), cari aspusish?

§ mãntilã (mãn-tí-lã) sf mãntili/mãntile (mãn-tí-li) shi mãntilj (mãn-tíljĭ) – (unã cu mãndilã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

moscu

moscu (mós-cu) sm pl(?) –
1: pravdã (dit Asii) tsi sh-u-adutsi tu boi cu-unã zãrcadã fãrã coarni a curi mascur da unã lugurii cu-anjurizmã arisitã dit cari s-fac yitrii i muljituri (livãndzã) tsi muljerli sh-bagã tra s-anjurzeascã mushat;
2: anjurizma mushatã datã di-aestã pravdã; anjurizmã mushatã datã di ma multi turlii di lilici;
3: muljiturã tu cari easti tuchitã unã anjurizmã mushatã (scoasã di la moscu, trandafilã, etc.); miscu, mishchiu; anjurizmã, livandã, livandu
{ro: mosc; parfum}
{fr: musc; parfum}
{en: musk; perfume}
ex: si mbitã di moscul (njurizma) a lor; di moscu (anjurizmã) si si mbeatã; nã shimii, tutã moscu tsi-anjurzeashti; lai marandu galbin, tsi moscul nu-l (anjurizma nu u) cherdzã!

§ miscu2 (mís-cu) sm pl(?) – anjurizmã mushatã; moscu, mishchiu; anjurizmã, livandu
{ro: miros; mosc}
{fr: odeur; parfum}
{en: smell; perfume}
ex: anjurdzea nã lãludã, anjurdzea alantã, sã mbitã di miscul a lor; easti njurizmã di miscu (moscu) aclo iu s-aflã sharpili; voaha di miscu (moscu) nu-i sãnãtoasã

§ mischiu (mis-chíŭ) adg mischii (mis-chí-i), mischii (mis-chíĭ), mischii (mis-chíĭ) – tsi anjurzeashti miscu (moscu)
{ro: parfumat cu mosc}
{fr: qui sent le musc}
{en: smelling musk}
ex: mischii sãpuni (sãpuni tsi anjurzea ca livandul) sh-dãdea

§ mishchiu (mísh-chĭu) sm invar – (unã cu moscu)
ex: mishchiu (mushat anjurzitoari) sãpuni sh-u didea

§ muscuvulsescu (mus-cu-vul-sés-cu) vb IV muscuvulsii (mus-cu-vul-síĭ), muscuvulseam (mus-cu-vul-seámŭ), muscuvulsitã (mus-cu-vul-sí-tã), muscuvulsiri/muscuvulsire (mus-cu-vul-sí-ri) – dau (arãspãndescu) unã anjurizmã tsi ariseashti; anjurzescu mushat ca livandul
{ro: parfuma}
{fr: embaumer, répandre une odeur suave; sentir bon}
{en: perfume, scent, give a pleasant smell}
ex: lilicea-aestã muscuvulseashti loclu; adrã unã mãcari tsi muscuvulsi tutã casa; cãndu vinji acasã shi s-dizviscu, cãdzu scãrpa shi muscuvulsi udãlu tut; vasilcadz, trandafli shi garoafli muscuvulsea tutã cãsica-ali mai; arãspãndea unã anjurizmã mushatã di muscuvulsea tut loclu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pihitsã

pihitsã (pi-hí-tsã) sf pihitsã (pi-hí-tsã) – cumatã di pãndzã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha (di-aradã suptsãri, prit cari poati s-treacã lunjina shi si s-veadã cãtivãrãoarã, multi ori chindisitã shi adratã di mitasi); poshi, mãndilã, baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãli-mcheri, vlashcã, tarpoashi, schepi, pischiri, zãvon, zvon, sãvon, vel, velã
{ro: năframă; voal}
{fr: fichu, voile de tête}
{en: headscarf, veil}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

poshi/poshe

poshi/poshe (pó-shi) sf posh (póshĭ) – cumatã suptsãri di pãndzã (prit cari poati s-treacã sh-lunjina shi si s-veadã, multi ori chindisitã shi adratã di mitasi) cu cari muljarea sh-acoapirã caplu (perlu i gusha); mãndilã, baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, tarpoashi, pihitsã, pischiri, schepi, zãvon, zvon, sãvon, vel, velã
{ro: năframă; voal, poş}
{fr: fichu, couvre-tête de soie}
{en: headscarf, silk scarf}
ex: vimtul umflã scumpa-lj poshi (mãndila, baltsul); nu shtiu iu nj-alãsai posha (mãndila); nj-chirui posha (distimelea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãpuni/sãpune

sãpuni/sãpune (sã-pú-ni) sf sãpunj (sã-púnjĭ) – lugurii faptã dit grãsimi amisticatã sh-heartã cu-unã turlii di sodã (tsi ardi) cu cari omlu sh-aspealã truplu (stranjili, lucrili, etc.) di murdãrilji; cãlupi i muljiturã faptã dit aestã lugurii; cãlupi (di sãpuni); muscusapnã;
(expr:
1: funea shi sãpunea (ti-ashteaptã) = spindzurarea (ti-ashteaptã);
2: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu fatsi un lucru, unã exudã, ncot, cari nu lu-agiutã sã-sh agiungã scupolu)
{ro: săpun}
{fr: savon}
{en: soap}
ex: s-lã cu sãpunea; nj-deadi nã cãlupi di sãpuni s-mi lau; s-discarcã calu cu sãpunea; s-adrã un arãu di sãpuni largu-largu, cãt tradzi amarea; s-arachi diunãoarã taslu, sãpunea shi cheaptinili; shtii tsi ti-ashteaptã, funea sh-sãpunea!
(expr: spindzurarea!)

§ sãpunar (sã-pu-nárŭ) sm, sf sãpunarã (sã-pu-ná-rã), sãpunari (sã-pu-nárĭ), sãpunari/sãpunare (sã-pu-ná-ri) – atsel tsi fatsi i tsi vindi sãpuni; sãpungi, cãlupci
{ro: săpunar}
{fr: savonnier}
{en: soap maker, soap merchant}

§ sãpungi (sã-pun-gí) sm, sf sãpungioanji/sã-pungioanje (sã-pun-gĭŭá-nji), sãpungeadz (sã-pun-gĭádzĭ) sã-pungioanji/sãpungioanje (sã-pun-gĭŭá-nji) – (unã cu sãpunar)

§ sãpunãrii/sãpunãrie (sã-pu-nã-rí-i) sf sãpunãrii (sã-pu-nã-ríĭ) – loclu iu s-fatsi icã s-vindi sãpunea; sãpungirii
{ro: săpunărie}
{fr: place où on fait ou on vend du savon}
{en: place where the soap is made or sold}

§ sãpungirii/sãpungirie (sã-pun-gi-rí-i) sf sãpungirii (sã-pun-gi-ríĭ) – (unã cu sãpunãrii)

§ sãpunos (sã-pu-nósŭ) adg sãpunoasã (sã-pu-nŭá-sã), sãpunosh (sã-pu-nóshĭ), sãpunoasi/sãpunoase (sã-pu-nŭá-si) – tsi scoati (ari, fatsi) sãpuni (fig: sãpunos = tsi ari hãrli-ali sãpuni; tsi sh-u-adutsi cu sãpunea)
{ro: săpunos}
{fr: savonneux}
{en: soapy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scamatã

scamatã (scá-matã) sf scamati/scamate (scá-ma-ti) – fushtili tsi es dit sãpuni cãndu s-aspealã tsiva; spuma tsi u fatsi sãpunea cãndu s-freacã tu apã di-un lucru; apa tu cari s-arucã pulbiri di sãpuni tra si s-aspealã vasi (stranji, etc.) sh-fatsi spumi cãndu easti ascuturatã
{ro: spumă de săpun}
{fr: écume de savon; eau de savon}
{en: soap lather; water with soap}
ex: lãm stranjili tu scamati (spumã di sãpuni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã