DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

culeash

culeash (cu-leáshĭŭ) sn culeashuri (cu-leá-shĭúrĭ) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; bãrgãdan adrat cu umtu i unturã; fãrinã di misur i di grãn heartã tu apã sh-alãsatã ca unã dzamã groasã i mãcari suptsãri; culesh, culeaci, mumulic, mumulig, mãmulig, cãcimac, cãciumac, bãrcãdan, bãrgãdan, bãcãrdan, mãlcãdarã, mãclãdarã, tarapash;
(expr:
1: (u) li adrash culeash (lucrili) = (i) adrash un lucru glãrescu, lucru tsi nu s-uidiseashti dip, (u) li-adrash dhalã (bozã, ghesã); (ii) bãgash lucrili fãrã nitsiunã aradã, mintiti, ca naljurea, alandala, cioarã-boarã, ciora-bora;
2: limbã di culeash = limbã tsi bãbãleashti zboarãli; un tsi zburashti peltec;
3: easti culeash = (i) easti om moali, mulash-cu; (ii) numã datã di-armãnjlji dit Rumãnii a rumãnjlor cã mãcã multu cãcimac;
4: cari s-upãreashti tu culeash suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi s-afireascã, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: terci; sos}
{fr: bouillie; de la farine de maïs (ou blé) bouillie dans l’eau formant une sorte de sauce bonne à assaisonner certains mets}
{en: corn (or wheat) flour boiled in water; sauce}
ex: adrãm culeash di fãrinã; earna easti adetea s-facã culeash (bãrgãdan cu umtu i unturã) dimneatsa

§ culeaci (cu-leácĭŭ) sn culeaciuri (cu-leá-cĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: li-amisticã tuti, li featsi culeaci
(expr: alandala, cioarã-boarã)

§ culesh (cu-léshĭŭ) sn culeshuri (cu-lé-shĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: hearsi culeshlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dormenj

dormenj (dor-ménjĭ) sm pl – lucancu adrat cu carni di porcu; lucanic, lucancu, culucancu, culeu; roman; lumbar, bumbar; sugiuc
{ro: cârnat de porc}
{fr: saucisse (de porc)}
{en: porc sausage}
ex: u curdusim la frati-nju cu dormenj (lucantsi di porcu) sh-cu yin

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzamã

dzamã (dzá-mã) sf dzãmuri (dzắ-muri) shi dzãnj (dzắnj) – muljitura tsi easi dit poamili coapti (gortsã, purtucali, hiumunits, piponj, tumãts, etc.) cãndu suntu apitrusiti; muljitura tsi easi dit carni cãndu easti friptã i heartã; muljitura dit mãcari (amisticatã multi ori cu carni, zãrzãvãts, fãrinã arsã, etc.); muljiturã adratã di poami acri hearti (tra s-tsãnã) cu cari s-acreadzã mãcãrli earna; pronjlu tsi easi dit unã aranã tsi coatsi; hirturã, supã, ciorbã, ciurbã, acrimi, pronj, etc.
(expr:
1: dzamã aranã = apã tu cari s-hearbi cinushi di lemnu, bunã trã aspilarea-a stranjilor i a vasilor di mãcari
2: dzamã di gãljinã = supã di gãljinã; gãljinã heartã cu dzamã di fãrinã arsã;
3: dzamã di pãni = pãni uscatã heartã tu apã, tu cari s-bagã sh-niheamã cash)
{ro: zeamă, supă, sos}
{fr: jus, bouillon, soupe, sauce}
{en: jus, soup, sauce}
ex: ghela ari multã dzamã; dzamã di carni; mãcarea ari dzamã multã; carni friptã cu dzamã; featsim dzamã (supã); gortsãli apidyi au dzamã; di dzama di agru-pruni s-adarã acrimea; lo nãshti simitsi muljati tu dzamã di erghi di somnu; aspilãm stranjili cu dzamã aranã (di cinushi); mãcãm dzamã di gãljinã
(expr: supã di gãljinã; icã gãljinã heartã sh-cu fãrinã arsã); gãljinã veaclji, dzamã bunã; stricoarã dzama-a mearilor tr-unã shishi

§ zamã (zá-mã) sf zãmuri (zắ-muri) – (unã cu dzamã)

§ dzãmãturã (dzã-mã-tú-rã) sf dzãmãturi (dzã-mã-túrĭ) – mãcari (supã, ciorbã) faptã cu multã dzamã; pãni dinjicatã tu apã heartã cu putsãn umtu
{ro: zeamă lungă; pâine dumicată în apă fiartă cu puţin unt}
{fr: sauce longue; potage maigre}
{en: light sauce; soup made with a lot of water}

§ dzãmos (dzã-mósŭ) adg dzãmoasã (dzã-mŭá-sã), dzãmosh (dzã-móshĭ), dzãmoasi/dzãmoase (dzã-mŭá-si) – tsi easti cu multã dzamã; (yimishi) tsi scoati multã dzamã
{ro: zemos}
{fr: juteux}
{en: juicy}
ex: limonji sh-purtucãlj dzãmoasi (cu multã dzamã); pruna tsi mãcai eara dzãmoasã; nu para furã dzãmoasi limonjili aesti; u-alãsã pri foc shi si ngrushe cã eara dzãmoasã

§ zãmos (zã-mósŭ) adg zãmoasã (zã-mŭá-sã), zãmosh (zã-móshĭ), zãmoasi/zãmoase (zã-mŭá-si) – (unã ca dzãmos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

filj2

filj2 (fíljĭŭ) sm filj (fíljĭ) – numã datã la ma multsã arburits di boi njicã, cu trup tufos sh-lumãchitsã cu mãduã groasã, cu frãndzã mãri tsi da unã-anjurizmã urãtã, cu unã soi di arapuni di lilici albi adunati stog ca nã umbrelã, ufilisiti trã ceai, shi fructi njits ca mãrdzeali aroshi-lãi; usuc, usãc, soc, saug, suug, sug, sãuc, sãmbuc, zãmbuc, profcu, shtog
{ro: soc}
{fr: sureau}
{en: elder tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãlitsã

lãlitsã (lã-lí-tsã) sf lãlitsã (lã-lí-tsã) – lilici di soc (usuc, usãc, saugu, filj, suug, sug, sãuc, sãmbuc, zãmbuc, profcu, shtog), albi, adunati stog ca unã umbrelã; lalitsã, lilicã
{ro: floare de soc}
{fr: fleur de sureau}
{en: elder tree flower}

§ lalitsã (la-lí-tsã) sf lalitsã (la-lí-tsã) – (unã cu lãlitsã)

§ lilicã (li-lí-cã) sf lilitsi/lilitse (li-lí-tsi) – (unã cu lãlitsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lucanic

lucanic (lu-cá-nicŭ) sm lucanits (lu-cá-nitsĭ) shi sn lucanitsi/lu-canitse (lu-cá-ni-tsi) – carni mãtsinatã (stumahi, inimã, hicat, etc. mãtsinat), ndreaptã cu mirudenii shi hiptã tu mats di porcu i di oai tra si s-mãcã coaptã tu cireap (proaspitã cãndu s-fatsi, i afumatã ma amãnat); lucancu, culucancu, culeu; dormenji, roman; lumbar, bumbar; sugiuc
{ro: cârnat}
{fr: saucisse, andouille}
{en: sausage}
ex: andzãri lucanitslji spindzurats; mãcãm la el un bun lucanic di porcu; lizeti avurã lucanitslji

§ lucancu (lu-cán-cu) sm lucantsi (lu-cán-tsi) – (unã cu lucanic)

§ culucancu (cu-lu-cán-cu) sm culucantsi (cu-lu-cántsi) – (unã cu lucanic)

§ culeu1 (cu-léŭ) sm culei (cu-léĭ) – (unã cu lucanic)
ex: mustul cu culeu (lucanic) ari mari lizeti; shtii s-facã culei lizitlii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mamã2

mamã2 (má-mã) sf fãrã pl – njedz; midua dit mesea di-alumãchi di la ndoi arburi (ca, bunãoarã, sãmbuclu, saltsea, etc.); njedzlu di pãni; carnea di yimishi; mãcarea scoasã dit gura-a mamãljei (papã) tra s-hibã datã a natlui, a njitslor tsi nu au ninga dintsã; (fig:
1: mamã = hranã ca ti sãrmãnitsã, tsiva dip; expr:
2: mamã n gurã = un tsi-ashteaptã sã-lj si da tuti fãrã s-lucreadzã (cã nu lu-ariseashti lucrul); linãvos, timbel)
{ro: miez}
{fr: moëlle du sureau, du saule, etc.; mie (pain), pulpe (fruits)}
{en: marrow (willow, elder tree, etc.); crumb of bread (as opposed to crust), pulp}
ex: vearga di saltsi ari mamã (miduã, njedz); sãuc cu mamã (miduã); mama (njedzlu dit mesea) a cuceanlui; u mãtrica cu mamã (cu papã, mãcari scoasã dit gurã); lu ntricã njiclu cu mamã (mãcari amisticatã ninti tu gura-a dadãljei); s-mãcã mamã n gurã
(expr: sã-lj si da s-mãcã fãrã s-lucreadzã); mamã (mãcari datã a njitslor) di pãni shi nuts; nu mi-arãdz cu mamã (fig: cu hranã putsãnã ca ti njits, ti sãrmãnitsã); cãndu-acasã lj-u dzãc, mamã! (fig: dip tsiva!; expr: cãndu nu-au tsiva s-mãcã acasã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

profcu

profcu (próf-cu) sm proftsi (próf-tsi) – numã datã la ma multsã arburits di boi njicã, cu trup tufos sh-lumãchitsã cu mãduã groasã, cu frãndzã mãri tsi da unã-anjurizmã urãtã, cu unã soi di arapuni di lilici albi adunati stog ca nã umbrelã, ufilisiti trã ceai, shi fructi njits ca mãrdzeali aroshi-lãi; usuc, usãc, soc, filj, saug, suug, sug, sãuc, sãmbuc, zãmbuc, shtog
{ro: soc}
{fr: sureau}
{en: elder tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

saltsã

saltsã (sál-tsã) sf pl(?) – muljitura (dzama) dit mãcari (amisticatã multi ori cu carni, zãrzãvãts, fãrinã arsã, etc.); dzamã tsi s-adavgã ma nãpoi tu mãcari, tra sã-lj da un gustu sh-unã nustimadã ma bunã; dzamã
{ro: sos}
{fr: sauce}
{en: sauce}
ex: ghela eara faptã cu saltsã (dzamã) di tumati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã