DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

angusã

angusã (an-gú-sã) sf angusi/anguse (an-gú-si) – atsea tsi adu-cheashti omlu cãndu-lj yini agnos, greatsã; dorlu, zorea sh-durea-rea ahãndoasã tsi lu-aducheashti cariva tu suflit cãndu s-disparti trã multu chiro di-un insu vrut; stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.; ãngusã, ngusã, stinuhurii, sicleti, cripari, vasan, aplucusiri, etc.
{ro: silă, mâhnire, greaţă, anxietate, suferinţă, opresiune}
{fr: angoisse, affadissement, nausée, anxiété, souffrance, oppression}
{en: anguish, distress, insipid, dull, nausea, anxiety, suffering, oppression}
ex: nj-yini-angusã (greatsã); trãsh tu-apiritã criparã di greatsã sh-angusã; angusã (sicleti) greauã s-ti batã; va s-hii tu angusã (sicleti, stinuhurii) mari; frati-su prindi sã s-aflã tu mari angusã; yin niori furtunj di-angusi (cripãri, vasani); nu putem s-lom anasã di-ahãtã angusã (apitrusiri, stinuhurii); s-dirinã di-ahãtã angusã (sicleti)

§ angusos (an-gu-sósŭ) adg angusoasã (an-gu-sŭá-sã), angusosh (an-gu-sóshĭ), angusoasi/angusoase (an-gu-sŭá-si) – (lucru) tsi-l fatsi pri-un om s-aducheascã angusã; atsea tsi-lj da a omlui unã stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.
{ro: mâhnitor}
{fr: chagrinant, navrant}
{en: distressing}

§ ngusã (ngú-sã) sf ngusi/nguse (ngú-si) – (unã cu angusã)
ex: tuti s-lãirã di ngusã (stinuhurii, sicleti); ngusã (sicleti) nã yini; nj-yini ngusã (strimturã) mari; cãndu va s-hii tu ngusã (strimturã, zori) mari; cãndu-lj yini ngusã (dor mari) ti ficior, plãndzi; cu mari ngusã (pãreari arãu, dureari) nã dispãrtsãm

§ ngusos (ngu-sósŭ) adg ngusoasã (ngu-sŭá-sã), ngusosh (ngu-sóshĭ), ngusoasi/ngusoase (ngu-sŭá-si) – (unã cu angusos)
ex: eara unã earnã ngusoasã (tsi ti fãtsea s-acats ãngusã)

§ ãngusã (ãn-gú-sã) sf ãngusi/ãnguse (ãn-gú-si) – (unã cu angusã)
ex: di multã cripari, moasha featsi ãngusã

§ ãngusos (ãn-gu-sósŭ) adg ãngusoasã (ãn-gu-sŭá-sã), ãngusosh (ãn-gu-sóshĭ), ãngusoasi/ãngusoase (ãn-gu-sŭá-si) – (unã cu angusos)

§ angusedz (an-gu-sédzŭ) (mi) vb I angusai (an-gu-sáĭ), angusam (an-gu-sámŭ), angusatã (an-gu-sá-tã), angusari/angusare (an-gu-sá-ri) – mãc ma multu dicãt lipseashti shi-nj yini greatsã; mãc multu sh-mizi pot s-adilj di cãt am mãcatã; mãc di primansus sh-nu mata pot s-mãc altã; mi satur di mãcari; nj-yini greatsã (angusã); ngusedz, angusescu, satur, fãnãtescu, nãfãtescu, prãstãnescu, pristãnisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apudidescu

apudidescu (a-pu-di-dés-cu) vb IV apudidii (a-pu-di-díĭ), apu-dideam (a-pu-di-deámŭ), apudiditã (a-pu-di-dí-tã), apudidi-ri/apudidire (a-pu-di-dí-ri) –
1: ifhãristisescu cariva cu bunlu tsi-lj fac; satur, fãnãtescu, fãnitescu, nãfãtescu;
2: (ploaea multã) neacã loclu cu apã; (di ploai multã i neauã tuchitã, apa dit un arãu easi dit cupanji shi) s-vearsã pristi loclu di deavãrliga;
3: (lãcrinj, sãndzi, etc.) nchiseashti s-curã dinapandiha, agonja sh-cu puteari
{ro: satisface, mulţumi; inunda, podidi}
{fr: satisfaire, contenter; inonder}
{en: satisfy, content; flood, overcome}
ex: s-tuchea tu lucru ca si-sh apudideascã (ifhãrãstiseascã, hrãneascã) fumealja; u-apudidi (u nicã) plãngul

§ apudidit (a-pu-di-dítŭ) adg apudiditã (a-pu-di-dí-tã), apudidits (a-pu-di-dítsĭ), apudiditi/apudidite (a-pu-di-dí-ti) –
1: tsi easti ifhãrãstisit; sãturat, fãnãtit, fãnitit, nãfãtit;
2: (loc) nicat di ploai (apã dit arãu);
2: tsi easti acupirit di apa tsi s-vearsã dit arãurli umflati di multã ploai;
3: (lãcrinj, sãndzi) tsi nchisirã s-curã dinapandiha sh-cu puteari
{ro: satisfăcut, mulţumit; inundat}
{fr: satisfait, content; inondé}
{en: satisfied, contented; flooded}

§ apudidiri/apudidire (a-pu-di-dí-ri) sf apudidiri (a-pu-di-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (i) un easti ifhãrãstisit di tsiva i cariva; sãturari, fãnãtiri, fãnitiri, nãfãtiri; icã (ii) apa dit arãurli umflati (di ploai) s-vearsã pristi multu loc; nicarea-a unui loc; shi (iii) lãcrinjli (sãndzili, etc.) nchiseashti s-curã dinapandiha sh-cu puteari; pudidiri
{ro: acţiunea de a satis-face, de a mulţumi, de a inunda; satisfacere, mulţumire; inundare; inundaţie}
{fr: action de satisfaire, de contenter; d’inonder; inondation}
{en: action of satisfying, of contenting, of flooding; flood}

§ pudidescu (pu-di-dés-cu) (mi) vb IV pudidii (pu-di-díĭ), pudideam (pu-di-deámŭ), pudiditã (pu-di-dí-tã), pudidi-ri/pudidire (pu-di-dí-ri) – (unã cu apudidescu)

§ pudidit (pu-di-dítŭ) adg pudiditã (pu-di-dí-tã), pudidits (pu-di-dítsĭ), pudidi-ti/pudidite (pu-di-dí-ti) – (unã cu apudidit)

§ pudidiri/pu-didire (pu-di-dí-ri) sf pudidiri (pu-di-dírĭ) – (unã cu apudidiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

asot

asot (á-sotŭ) adg asotã (á-so-tã), asots (á-sotsĭ), asoti/asote (á-so-ti) – tsi nu s-saturã vãrnãoarã di-atseali tsi ari sh-caftã s-aibã cãt ma multu; cari nu s-aducheashti vãrãoarã fãnãtit; tsi nu s-saturã vãrnãoarã di tsi ari, di mãcari sh-di beari; lemargu, tãmah, tãmã-chear, limos, lingarsu, lixur, hãrbut, hãrlãput, hirtu, hãrtu
{ro: nesăţios}
{fr: gaspilleur, insatiable}
{en: insatiable}
ex: nu easti avoleto si intrã pãreasinjli tru inima mbitatlui shi a asotlui (nisãturatlui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aurãscu

aurãscu (a-u-rắs-cu) (mi) vb IV aurãi (a-u-rắĭ), auram (a-u-rámŭ), aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãri/aurãre (a-u-rắ-ri) –
1: am unã sãmtsãri vãrtoasã di dushmãnilji fatsã di cariva; lj-am mari inati a unui tsi-l lugursescu ca un dushman; am tu hazmã, hãzmusescu, urãscu, uryisescu;
2: nji s-aurashti = nu shtiu tsi s-adar tra sã-nj treacã oara; avursescu sh-mi satur di-atseali tsi fac; mi plictisescu, buhtisescu, bizirsescu, sãcãldisescu
{ro: urî, (se) plictisi}
{fr: haïr, s’ennuyer}
{en: hate, be bored}
ex: el mi-aurashti (nj-ari inati sh-mi dushmãneashti multu), voi nu mi-aurãts; elj s-aurãscu; nji s-aurã (bizirsii) cu fisuljlu; lji s-aura sh-a lui (bizirsea sh-el) shi-lj dzãsi; ãlj s-aura (bizirsea, s-plictisea) di shideari; shidzum tu sãrbãtori fãrã lucru shi nã s-aurã multu; pãnã lji s-aurã (s-sãturã) di banã tu lumea-aestã; si shteari tini, cum nji s-ari aurãtã bana aestã zãmãratã?!

§ aurãt1 (a-u-rắtŭ) adg aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãts (a-u-rắtsĭ), aurãti/aurãte (a-u-rắ-ti) –
1: tsi nu easti vrut shi easti hãzmusit di un dushman (tsi lu-ari cariva tu hazmã); urãt, hãzmusit, uryisit;
2: tsi-lj s-aurashti; plictisit, buhtisit, bizirsit, sãcãldisit
{ro: urât, plictisit}
{fr: haï, ennuyé}
{en: hated, bored}

§ aurãri/aurãre (a-u-rắ-ri) sf aurãri (a-u-rắrĭ) –
1: atsea tsi fatsi un cãndu aurashti; urãri, hãzmusiri, uryisiri;
2: plictisiri, buhtisiri, bizirsiri, sãcãldisiri
{ro: acţiunea de a urî, de a se plictisi}
{fr: action de haïr, de s’ennuyer}
{en: action of hating, of being bored}

§ aurãt2 (a-u-rắtŭ) adg aurãtã (a-u-rắ-tã), aurãts (a-u-rắtsĭ), aurãti/aurãte (a-u-rắ-ti) – tsi easti multu slab, urut shi tri aurãri; salchiu
{ro: urât, odios}
{fr: odieux}
{en: odious}
ex: arali multi shi aurãti

§ urãscu (u-rắs-cu) (mi) vb IV urãi (u-rắĭ), uram (u-rámŭ), urãtã (u-rắ-tã), urãri/urãre (u-rắ-ri – (unã cu aurãscu)
ex: lj-urãscu giunarlji cãts jilescu sh-atselj tsi plãngu earã lj-urãscu; ãlj s-avea urãtã bana (avea bizirsitã, s-avea sãturatã di banã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

buhtiri/buhtire

buhtiri/buhtire (buh-tí-ri) sf buhtiri (buh-tírĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu cãndu avurseashti; brengã, apustusiri, lãvrusiri, avursiri, curmari, armãneari, cãpãiri
{ro: osteneală}
{fr: fatigue, lassitude}
{en: tiredness, weariness}
ex: fãrã buhtiri, fãrã lucrari

§ buhtisescu (buh-ti-sés-cu) vb IV buhtisii (buh-ti-síĭ), buhtiseam (buh-ti-seámŭ), buhtisitã (buh-ti-sí-tã), buhtisiri/buhtisire (buh-ti-sí-ri) – avursescu (agnusescu, mi satur, etc.) di-atseali tsi fac; nu shtiu tsi s-fac tra sã-nj treacã oara; nji s-aurashti, mi plictisescu, bizirsescu, sãcãldisescu
{ro: obosi; plictisi, sătura, dezgusta}
{fr: se lasser; s’ennuyer, s’embêter, se rassasier, se dégoûter}
{en: tire; be bored, be annoyed, have enough, be disgusted}
ex: buhtisii (avursii, bizirsii, mi sãturai, nji s-aurã) lucrãndalui

§ buhtisit (buh-ti-sítŭ) adg buhtisitã (buh-ti-sí-tã), buhtisits (buh-ti-sítsĭ), buhtisiti/buhtisite (buh-ti-sí-ti) – tsi easti avursit (agnusit, sãturat, etc.) di-atseali tsi fatsi; tsi-lj s-aurashti; plictisit, bizirsit, sãcãldisit
{ro: obosit; plictisit, săturat, dezgustat}
{fr: lassé, ennuyé, embêté, rassasié, dégoûté}
{en: tired, bored, annoyed, disgusted, tired}

§ buhtisiri/buhtisire (buh-ti-sí-ri) sf buhtisiri (buh-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva buhtiseashti; plictisiri, bizirsiri, sãcãldisiri
{ro: acţiunea de a se plictisi, de a se sătura, de a fi dezgustat; oboseală; plictisire}
{fr: action de se lasser; de s’ennuyer, de s’embêter, d’être dégoûté; lassitude, rassasiement}
{en: action of tiring; of being bored, of being annoyed, of having enough, of being disgusted; tiredness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

distur

distur (dis-túrŭ) adg, adv (invar) disturã (dis-tú-rã), disturã (dis-tú-rã), disturi (dis-túrĭ), disturi/disture (dis-tú-ri) – ahãntu cãt lipseashti (trã un lucru tsi-avem ananghi, trã scupolu tsi lu-avem tu minti, etc.); disturi, distul, duri, nimal, nimalo, nemalo, namalo, nãmalo; agiundzi!, astãmãtsea!
{ro: destul, suficient, ajunge!, opreşte!}
{fr: assez, suffisamment, ça suffit!, arrête-toi!}
{en: enough, stop!}
ex: n casã eara cãldurã disturã; ti minduish distur?

§ disturi/disture (dis-tú-ri) adg, adv – (unã cu distur)
ex: disturi az imnarã; lapti acru avem disturi

§ duri1/dure (dú-ri) adv – (unã cu distur)
ex: vãrnãoarã omlu nu dzãtsi duri (agiundzi); o, lai, Aslanbegã, duri!; duri, duri, (distur, distur,) feci picati; duri s-timsi sh-duri (sh-agiundzi) banã; nu vrea s-hibã nicã duri; duri-nj furã tuti tsi-nj trapshu; duri-nj suntu (nj-agiungu) fãrmatsili; duri-ts-u, sh-tini, cu cãrtsãli-a tali; pãnã-aclotsi, sh-ti ma, duri (sh-ti ma multu, agiundzi); duri-nj (agiundzi cãtu-nj) deadish

§ dur1 (dúrĭ) adv – (unã cu distur)

§ distul (dis-túlŭ) adv – (unã cu distur)

§ destul (des-túlŭ) adv – (unã cu distur)

§ ndistuledz (ndis-tu-lédzŭ) (mi) vb I ndistulai (ndis-tu-láĭ), ndistulam (ndis-tu-lámŭ), ndistulatã (ndis-tu-lá-tã), ndistulari/ndistulare (ndis-tu-lá-ri) – fac un lucru s-aibã ahãt cãt ãlj lipseashti (di-atseali tsi ari ananghi); fac un lucru s-aibã di tuti tsi-ari ananghi (poati sh-di primansus); satur, tipurescu, fãnãtescu, nãfãtescu, fãnitescu, apudidescu, etc.
{ro: îndestula, sătura}
{fr: satisfaire, rassassier}
{en: provide with, satisfy, satiate}
ex: cara lu ndistulai (fãnãtii, sãturai) cu lapti, pot s-lu-alas; u ndistulã (u-apudidi, u sãturã) cu tuti bunetsli

§ ndistulat (ndis-tu-látŭ) adg ndistulatã (ndis-tu-lá-tã), ndistulats (ndis-tu-látsĭ), ndistulati/ndistulate (ndis-tu-lá-ti) – tsi ari di tuti tsi-lj lipsescu; sãturat; suturat, tipurit, fãnãtit, nãfãtit, fãnitit, apudidit, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãnãtescu

fãnãtescu (fã-nã-tés-cu) (mi) vb IV fãnãtii (fã-nã-tíĭ), fãnãteam (fã-nã-teámŭ), fãnãtitã (fã-nã-tí-tã), fãnãtiri/fãnãtire (fã-nã-tí-ri) – mãc ahãt cãt ãnj lipseashti tra s-nu-nj mata hibã foami; mãc ma multu dicãt lipseashti pãnã nu mata pot s-mãc altã; afãnãtescu, fãnitescu, satur, andop, ndop, nãfãtescu, pristãnisescu, prãstãnes-cu, pristãnescu, tipurescu, apudidescu;
(expr: l-fãnãtii di bãteari, di pãrjinã, di shcop = l-sãturai di bãteari, l-bãtui multu)
{ro: îndopa, sătura}
{fr: (se) rassassier, (se) gorger, (se) gaver}
{en: satiate, satisfy}
ex: nu s-fãnãtea (nu s-sãtura) pri measã; mi fãnãtii (mi sãturai) di-ahãti pãrãvulii; nu-nj mi fãnãteam (sãturam) di zbor

§ fãnãtit (fã-nã-títŭ) adg fãnãtitã (fã-nã-tí-tã), fãnãtits (fã-nã-títsĭ), fãnãtiti/fãnãtite (fã-nã-tí-ti) – afãnãtit, fãnitit, sãturat, an-dupat, ndupat, nãfãtit, prãstãnisit, pristãnisit, pristãnit, tipurit, apudidit
{ro: îndopat, săturat}
{fr: rassassié, gorgé, gavé}
{en: satiated, satisfied}
ex: easti fãnãtit (sãturat) di tuti bunetsli, poati s-moarã

§ fãnãtiri/fãnãtire (fã-nã-tí-ri) sf fãnãtiri (fã-nã-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-fãnãteashti; afãnãtiri, fãnitiri, sãturari, andupari, ndupari, nãfãtiri, prãstãnisiri, pristãnisiri, pris-tãniri, tipuriri, apudidiri
{ro: acţiunea de a îndopa, de a sătura; îndopare, săturare}
{fr: action de rassassier (de (se) gorger, de (se) gaver)}
{en: action of satiating, of satisfying}

§ afãnãtescu (a-fã-nã-tés-cu) (mi) vb IV afãnãtii (a-fã-nã-tíĭ), afãnãteam (a-fã-nã-teámŭ), afãnãtitã (a-fã-nã-tí-tã), afãnãtiri/afãnãtire (a-fã-nã-tí-ri) – (unã cu fãnãtescu)

§ afãnãtit (a-fã-nã-títŭ) adg afãnãtitã (a-fã-nã-tí-tã), afãnãtits (a-fã-nã-títsĭ), afãnãtiti/afãnãtite (a-fã-nã-tí-ti) – (unã cu fãnãtit)

§ afãnãtiri/afãnãtire (a-fã-nã-tí-ri) sf afãnãtiri (a-fã-nã-tírĭ) – (unã cu fãnãtiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãrãlj

hãrãlj (hã-rắljĭ) sf pl – fapti pãtsãti sh-bitisiti di om tsi, di-aradã, li scoati naparti ghini, cum ãlj va inima, sh-cu cari, multi ori, s-alavdã tu pãrãvulsirli a lui; pidimadz, huneri
{ro: fapte, isprăvi}
{fr: faits, aventures}
{en: deeds, adventures}
ex: lj-aflai tuti hãrãljli (tuti tsi pãtsã, tsi featsi tu banã); di hãrãljli (faptili sh-pãrãvulsirli) a lui escu sãturatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lihud

lihud (lí-hudŭ) adg lihudã (lí-hu-dã), lihudz (lí-hudzĭ), lihu-di/lihude (lí-hu-di) – tsi lj-easti multã foami; tsi creapã di foami; lishinat di foami (tsi-lj gurleadzã matsãli, tsi-lj si dutsi gura la ureaclji, tsi-lj s-alicheashti buriclu di foami, tsi lj-intrã luplu tu matsi, tsi lj-aurlã luplu tu pãnticã, etc.); tsi lu-arãseashti s-bea i s-mãcã (agonja sh-multu) sh-atumtsea cãndu nu lj-easti foami i s-ari sãturatã chiola; agiun, fumitos, afumitos, lemargu, limos, hãrbut, hãrlãput, hirtu, hãrtu, lixur, tãmah, lingarsu
{ro: lihnit, lacom}
{fr: défaillant, mort de faim, gourmand}
{en: extremely hungry, starving, greedy (for food)}
ex: vinji la noi lihud (agiun, lishinat di foami) cã nu-avea tsi s-mãcã

§ lihudeatsã (li-hu-deá-tsã) sf lihudets(?) (li-hu-détsĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu a curi stumahi-lj caftã multu s-mãcã (cã easti-agiun, i cã easti lemargu); agiunatic, foami, limã, limãryii, lixurilji, etc.
{ro: foame, lăcomie}
{fr: faim, gourmandise}
{en: hunger, gluttony}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

limã1

limã1 (lí-mã) sf limi/lime (lí-mi) – mirachea mari tsi u-ari atsel tsi lu-arãseashti s-bea i s-mãcã (agonja sh-multu) sh-atumtsea cãndu nu lj-easti foami i s-ari sãturatã chiola; limãryii, lexuiri, lixurii, lixurilji, lixurlichi, tãmãhchirlãchi
{ro: lăcomie}
{fr: gourmandise, appétit vorace}
{en: greediness, gluttony, voracious appetite}
ex: lima (limãryia) tsi u bati lumea di adzã; ari mari limã (easti multu lemargu)

§ limãryii/limãryie (li-mãr-yí-i) sf limãryii (li-mãr-yíĭ) – (unã cu limã1)

§ limos (li-mósŭ) adg limoasã (li-mŭá-sã), limosh (li-móshĭ), limoasi/limoase (li-mŭá-si) – tsi lu-arãseashti s-mãcã multu; cari mãcã ca un tsi nu s-fãnãteashti vãrãoarã; lemaryu, hãrbut, hãrlãput, hirtu, hãrtu, lixur, tãmah, lingarsu, lihud
{ro: lacom}
{fr: gourmand}
{en: greedy}
ex: easti limos, mãcã pãnã creapã

§ lemargu (lé-mar-ghu) adg lemargã (lé-mar-ghã), lemaryi (lé-mar-yi), lemaryi/lemarye (lé-mar-yi) – (unã cu limos)
ex: omlu lemargu easti azgunit di tuts; avem un cãni lemargu

§ limãxescu (li-mãc-sés-cu) vb IV limãxii (li-mãc-síĭ), limãxeam (li-mãc-seámŭ), limãxitã (li-mãc-sí-tã), limãxiri/limãxire (li-mãc-sí-ri) – am mari limã tri mãcari (ti lucri, etc.); mi-arã-seashti s-mãc i s-beau cu limã (ca un limos); limuxescu, limãr-yisescu, lingãrsescu
{ro: (se) lăcomi}
{fr: être gourmand, gour-mander, convoiter}
{en: be greedy, eat or drink greedily, desire}

§ limãxit (li-mãc-sítŭ) adg limãxitã (li-mãc-sí-tã), limãxits (li-mãc-sítsĭ), limãxiti/limãxite (li-mãc-sí-ti) – tsi ari mãcatã i biutã (tsi va s-mãcã i s-bea) cu limã (ca un limos); limuxit, limãryisit, lingãrsit
{ro: lăcomit; dorit cu lăcomie}
{fr: qui est gourmand, convoiteux; qui est convoité}
{en: be greedy; desired with greed}

§ limãxiri/limãxire (li-mãc-sí-ri) sf limãxiri (li-mãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva limãxeashti; limuxiri, limãryisiri, lingãrsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn