satur (sá-turŭ) (mi) vb I sãturai (sã-tu-ráĭ), sãturam (sã-tu-rámŭ), sãturatã (sã-tu-rá-tã), sãturari/sãturare (sã-tu-rá-ri) – mãc (i fac un lucru) ahãt cãt lipseashti (pãnã cãndu nu mata nj-easti foami icã nu mata voi s-lu fac lucrul); tipurescu, fãnãtescu, nãfãtescu, fãnitescu, apudidescu, pristinisescu, pristãnisescu, prãstãnescu, pristãnescu
{ro: (se) sătura}
{fr: (se) rassassier}
{en: satiate}
ex: mi sãturai (avui cãt ãnj lipsea) di tuti; ãlj coapsi somnul di-l sãturã; sãturã dunjaea cu avearea-a lui; si stai s-mutreshti shi s-nu ti saturi!; cu nica doi oclji s-u mutrescu shi s-nu mi satur!; mãcã ahãtã mãcari, ahãt curundu shi tut nu-s saturã; s-avearim ninga vãrã ndoi, poati vrea mi satur; nu mi sãturam di nostimã tsi eara; nu-l sãtura di giucari; mãca shi nu-s sãtura shi tut s-mãcã cãfta; s-bãsharã, s-bãsharã shi nu s-sãtura; nu si sãtura di bãshari
§ sãturat (sã-tu-rátŭ) adg sãturatã (sã-tu-rá-tã), sãturats (sã-tu-rátsĭ), sãturati/sãturate (sã-tu-rá-ti) – mãcat (i faptu un lucru) cãt lipseashti; tipurit, fãnãtit, nãfãtit, fãnitit, pristinisit, pristãnisit, prãstãnit, pristãnit
{ro: săturat}
{fr: rassassié}
{en: satiated}
ex: cum zborlu yini: sh-oili-oi sh-luplu sãturat; sãturat di banã, ncljisi ocljilj
§ sãturari/sãturare (sã-tu-rá-ri) sf sãturãri (sã-tu-rắrĭ) – mãcari (i fãtseari un lucru) cãt lipseashti (pãnã cãndu nu mata ari omlu foami, i nu mata ari-ananghi s-lu facã lucrul); tipuriri, fãnãtiri, nãfãtiri, fãnitiri, pristinisiri, pristãnisiri, prãstãniri, pristãniri
{ro: acţiunea de a (se) sătura; săturare}
{fr: action de (se) rassassier}
{en: action of satiating}
ex: gura nu-ari sãturari, cãtu-lj dai, ahãt caftã
§ nisãturat (ni-sã-tu-rátŭ) adg nisãturatã (ni-sã-tu-rá-tã), nisãturats (ni-sã-tu-rátsĭ), nisãturati/nisãturate (ni-sã-tu-rá-ti) – cari nu easti sãturat
{ro: nesăturat}
{fr: qui n’est pas rassassié; insatiable}
{en: who is not satiated; insatiated, insatiable}
ex: multi ori armãnea nisãturats, tra s-bagã tsiva tu oalã
§ nisãturari/nisãturare (ni-sã-tu-rá-ri) sf nisãturãri (ni-sã-tu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi cariva tsi nu s-saturã
{ro: acţiunea de a nu (se) sătura; nesăturare}
{fr: action de ne pas (se) rassassier; insati-abilité}
{en: action of not satiating; insatiability}
§ sutur (sú-turŭ) (mi) vb I suturai (su-tu-ráĭ), suturam (su-tu-rámŭ), suturatã (su-tu-rá-tã), suturari/suturare (su-tu-rá-ri) – (unã cu satur)
§ suturat (su-tu-rátŭ) adg suturatã (su-tu-rá-tã), suturats (su-tu-rátsĭ), suturati/suturate (su-tu-rá-ti) – (unã cu sãturat)
§ sutura-ri/suturare (su-tu-rá-ri) sf suturãri (su-tu-rắrĭ) – (unã cu sãturari)
§ nsatur (nsáturŭ) (mi) vb I nsãturai (nsã-tu-ráĭ), nsã-turam (nsã-tu-rámŭ), nsãturatã (nsã-tu-rá-tã), nsãturari/nsãturare (nsã-tu-rá-ri) – (unã cu satur)
ex: pute nu si nsaturã, cãtu-s-aibã; tsi? va si nsaturi tini tutã dunjaea?
§ nsãturat (nsã-tu-rátŭ) adg nsãturatã (nsã-tu-rá-tã), nsãturats (nsã-tu-rátsĭ), nsãturati/nsãturate (nsã-tu-rá-ti) – (unã cu sãturat)
ex: cãtã ploai deadi shi loclu nu easti nsãturat
§ nsãturari/nsãturare (nsã-tu-rá-ri) sf nsãturãri (nsã-tu-rắrĭ) – (unã cu sãturari)
§ sãtuleatsã (sã-tu-leá-tsã) sf sãtulets (sã-tu-létsĭ) – starea tsi u-ari un tsi s-ari sãturatã; sat, satru, sãturari
{ro: saţ}
{fr: rassasiement, satiété}
{en: satiety}
ex: ocljilj sãtuleatsã (sat, sãturari) nu au
§ satru (sá-tru) sm fãrã pl – (unã cu sãtuleatsã)
ex: nu-avea satru (sat) di cuvendã
§ sat2 (sátŭ) sm fãrã pl – (unã cu sãtuleatsã)
§ sãtul (sã-túlŭ) adg sãtulã (sã-tú-lã), sãtulj (sã-túljĭ), sãtuli/sãtule (sã-tú-li) – ashi cum easti cariva tsi s-ari sãturatã; sãturat, nãfãtit, etc.;
(expr: sãtulu nu pistipseashti agiunlu = zbor tsi s-dzã tr-atsel tsi nu-ari unã halã shi nu poati s-lu-aducheascã omlu tsi u-ari; sãnãtoslu nu pistipseashti pi-atsel lãndzit)
{ro: săturat}
{fr: rassassié}
{en: satiated}
ex: hiu sãtul di pãni; pãnã n gurã hiu sãtul; sãtulu, trã tuti dzãtsi cã nu-s buni
§ sãtur (sã-túrŭ) adg sãturã (sã-tú-rã), sãturi (sã-túrĭ), sãturi/sãture (sã-tú-ri) – (unã cu sãtul)
ex: escu sãtur di minciunjli-a lui
§ deasãtului (dĭa-sã-tú-luĭ) adv – zbor tsi caftã s-aspunã cum mãcã cariva cari nu-astãmãtseashti di mãcari pãnã nu s-saturã dip sh-nu mata poati s-mãcã altu tsiva; pi sãturati
{ro: cu saţiu, pe săturate}
{fr: d’une manière rassasiée}
{en: to one’s heart’s content}
§ nisãtul (ni-sã-túlŭ) adg nisãtulã (ni-sã-tú-lã), nisãtulj (ni-sã-túljĭ), nisãtuli/nisãtule (ni-sã-tú-li) – tsi nu easti sãtul; ashi cum easti atsel tsi nu s-ari sãturatã; nisãturat
{ro: nesătul}
{fr: qui n’est pas rassassié}
{en: who is not satiated}
ex: armasit nisãtuli (nisãturati)
