DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

sad

sad (sádŭ) sn sãduri (sắ-durĭ) – ayinji tinirã, cu-ayiti siminati (plãntati) di putsãn chiro; ayinji, yinji, ayitã
{ro: vie plantată de curând}
{fr: vigne plantée récemment}
{en: young vineyard}
ex: sadlu-nj deadi multã auã

§ sãdescu (sã-dés-cu) vb IV sãdii (sã-díĭ), sãdeam (sã-deámŭ), sãditã (sã-dí-tã), sãdiri/sãdire (sã-dí-ri) – plãntedz (seamin) purtets (sãrmets) di-ayitã (di-aradã, tra s-nji fac unã ayinji)
{ro: sădi viţă de vie}
{fr: planter pied de vigne}
{en: plant vines}
ex: sãdii (plãntai, siminai) nã parti di-ayinji cu sãrmets dit Amirichii

§ sãdit (sã-dítŭ) adg sãditã (sã-dí-tã), sãdits (sã-dítsĭ), sãditi/sãdite (sã-dí-ti) – sãrmets (purtecã) di-ayitã tsi easti plãntatã
{ro: (viţă de vie) sădită}
{fr: (pied de vigne) planté}
{en: planted vine}

§ sãdiri/sãdire (sã-dí-ri) sf sãdiri (sã-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-sãdeashti un sãrmet
{ro: acţiunea de a sădi viţă de vie}
{fr: action de planter pied de vigne}
{en: action of planting vines}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãrmets

sãrmets (sãr-métsŭ) sm sãrmets (sãr-méts) – purtecã (shupãrteacã, shufrã, vitsã, veargã) di-ayitã
{ro: nuia de viţă de vie}
{fr: houssine de vigne}
{en: switch of vine}
ex: sãdii nã parti di-ayinji cu sãrmets dit Amirichii; adusi di la-ayinji sãrmets nã cherã cu stog

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stog

stog (stógŭ) sn stoguri (stó-gurĭ) shi stoazi(?) (stŭá-zi) – multimi di lucri bãgati unã pisti-alantã (multili ori fãrã aradã, cãtivãrãoarã cu-aradã); stoc, stivã, grãmadã, gumaradã, murmani, cup, culeu, grumbã, grumbur, grumur, suro, surii, sumãreauã;
(expr: cu stog = mplin (di lucri) di nu mata ncapi altutsiva)
{ro: grămadă}
{fr: tas, amas}
{en: heap, pile, cluster}
ex: nã featã-adunatã stog sh-cu cusitsãli tru loc (angucitoari: tseapa); yini cu un stog (stivã, grãmadã) di leamni dinanumirea; cu bratsili shi mãnjli ncurtsiljati pi nãsi sh-adunati stog (deadun, grãmadã); di tuti luguriili din casã featsirã dauã stoguri shi deapoea arcarã shcurtica, un lo un stog, alantu altu; deadi foc la stoglu di palji; ãlj vinji arãu shi cãdzu stog (ca tu-unã grãmadã) ãmpadi; ca stoguri (un suro) di flurii; flurii di frãndzã stoguri (grãmãdz); turmi… nã dau di lãnã stoazi (stoguri); s-adunarã furlji stog (tuts deadun, un ningã-alantu) di bãgarã Steryea ntroc; sãdii nã parti di-ayinji cu sãrmets dit Amirichii; adusi di la-ayinji sãrmets nã cherã cu stog
(expr: mplinã pãn di budza-a cherãljei)

§ stoc (stócŭ) sn stocuri (stó-curĭ) – (unã cu stog)
ex: stocuri (suro) di liri; li-adunai mearili di pri pom sh-li alãsai stocuri, stocuri tu ubor; aveam tu udã un stoc di lucri

§ nstog1 (nstógŭ) (mi) vb I nstugai (nstu-gáĭ), nstugam (nstu-gámŭ), nstugatã (nstu-gá-tã), nstugari/nstugare (nstu-gá-ri) – adun lucri stog (fãrã nitsiunã aradã, un pisti-alantu, ashi cum s-tihiseashti sã-nj cadã tu mãnã); (mi-)adun stog; (mi-)adun guzmolj; nguzmuljedz, cuculescu
{ro: îngrămădi; (se) ghemui}
{fr: empiler; pelotonner}
{en: pile up; curl up}
ex: nstugarã tuti luguriili tu ubor

§ nstugat (nstu-gátŭ) adg nstugatã (nstu-gá-tã), nstugats (nstu-gátsĭ), nstugati/nstugate (nstu-gá-ti) – tsi easti adunat stog (guzmolj); nguzmuljat, cuculit
{ro: îngrămădit; ghemuit}
{fr: empilé; pelotonné}
{en: piled up; curled up}
ex: nstugats (adunats, stog, gljem) di-arcoari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn