DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

a1

a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
{ro: la, a, ca pentru, etc.}
{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}
{en: at, as, etc.}
ex: sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; expr: sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

adoarã1

adoarã1 (a-dŭá-rã) adv – lunjina tsi da pri tser ninti ca s-easã soarili tahina; oara, cati tahina, cãndu nchiseashti prota si s-veadã lunjinã, cãndu creapã dzua, cãtã tu oara 2 noaptea; adoara, deadoarã, deadoara, apiritã, apirish, andzari, ndzari, ndzãrimi, dzari, zari, cripatã, hãrghii, hãryii, hãrãyii, hãrãxitã, haragmã, harazmã, haraimera
{ro: zori de zi, spre ora două noaptea}
{fr: pointe du jour, à l’aube, vers deux heures du matin}
{en: at dawn, about 2 o’clock at night}
ex: di-adoarã, shtii, cãndu lja s-creapã dzua; lunjineadzã pãn di-adoarã; pãnã cãtrã di-adoarã (tu cripata-a dzuãljei), ne cipit di om i di prici nu s-vidzu; pãnã di-adoarã yipturli eara curati shi aleapti dupã simintsã

§ adoara1 (a-dŭá-ra) adv – (unã cu adoarã1)

§ deadoarã1 (dea-dŭá-rã) adv (scriatã shi di-adoarã) – (unã cu adoarã1)
ex: cupiili sãrmati deadoarã (dit hãryii) sum bradz

§ deadoara1 (dea-dŭá-ra) adv (scriatã shi di-adoara) – (unã cu adoarã1)

§ dadoara1 (da-dŭá-ra) adv – (unã cu adoarã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

adoarã2

adoarã2 (a-dŭá-rã) num, adv – adoarã, a doarã, andaua oarã
{ro: a doua oară}
{fr: la deuxième fois}
{en: the second time}
ex: featsirã numtã mari di-adoarã (andaua oarã); nu putu s-u-aflã adoarã (andoaua oarã) calea; nu-ashtiptarã dzãcã adoara

§ adoara2 (a-dŭá-ra) num, adv – (unã cu adoarã2)
ex: nu-lj dishcljish adoara (andaua oarã)

§ adoaura (a-dŭáŭ-ra) num, adv – (unã cu adoarã2)

§ deadoarã2 (dea-dŭá-rã) num, adv (scriatã shi di-adoarã) – (unã cu adoarã2)
ex: cupiili sãrmati deadoarã sum bradz

§ deadoara2 (dea-dŭá-ra) num, adv (scriatã shi di-adoara) – (unã cu adoarã2)

§ dadoara2 (da-dŭá-ra) num, adv – (unã cu adoarã2)
ex: cãrvãnarlji grescu dadoara (andaua oarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bucuvalã

bucuvalã (bu-cu-vá-lã) sf bucuvãlj (bu-cu-vắljĭ) – pãni caldã dinjicatã shi amisticatã cu umtu shi cash proaspit; njedz di pãni uscatã, sãrmat shi pãrjilit cu cash (zahari) tu umtu (unturã); bugvalã, buvgalã
{ro: papară}
{fr: du pain chaud émietté et mélangé avec du beurre et du fromage frais}
{en: crumbled bread mixed with butter and cheese}

§ bubgalã (bub-gá-lã) sf bubgãlj (bub-gắljĭ) – (unã cu bucuvalã)

§ buvgalã (buv-gá-lã) sf buvgãlj (buv-gắljĭ) – (unã cu bucuvalã)
ex: sh-la buvgalã, tsi s-videts?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciuescu

ciuescu (ciu-ĭés-cu) vb IV ciuii (ciu-íĭ), ciueam (ciu-ĭámŭ), ciuitã (ciu-í-tã), ciuiri/ciuire (ciu-í-ri) – sãrmu, arãescu oili tra s-pascã
{ro: mâna (oile la păscut)}
{fr: mener les moutons paître}
{en: lead, take sheep to pasture}

§ ciuit (ciu-ítŭ) adg ciuitã (ciu-í-tã), ciuits (ciu-ítsĭ), ciuiti/ciuite (ciu-í-ti) – (oai) tsi easti sãrmatã, arãitã tra s-pascã; sãrmat, arãit
{ro: mânat (oile la păscut)}
{fr: (mouton) mené paître}
{en: taken to pasture}

§ ciuiri/ciuire (ciu-í-ri) sf ciuiri (ciu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciuescu oili; sãrmari, arãiri, arãeari
{ro: acţiunea de a mâna (oile la păscut)}
{fr: action de mener les moutons paître}
{en: action of leading, of taking sheep to pasture}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

minut2

minut2 (mi-nútŭ) adg minutã (mi-nú-tã), minuts (mi-nútsĭ), minuti/minute (mi-nú-ti) – tsi easti njic; tsi easti suptsãri; tsi easti apus; tsi nu easti mari (lungu, gros icã analtu); njic, shcurtu, suptsãri, apus, etc. (fig:
1: minut = parã cu njicã tinjii; expr:
2: nj-fac apa-atsea minutã = mi chish, nj-fac apa-atsea suptsãri)
{ro: mărunt, mic, scund, subţire, etc.}
{fr: menu, petit, mince, etc.}
{en: small, fine, little, short, thin, slim, etc.}
ex: ari fumealji minutã (ficiori njits); dinjicã tseapa minutã (u fatsi cumãts njits); nu-am minuts (paradz cu njicã tinjii) cu mini; u-ai minutã (suptsãri) chealea; nã fustani minutã (suptsãri) ca pãndza di pangu; lishoarã-minutã (suptsãri) ca nã fliturã; iu-i cioara ma minutã (suptsãri), aclo s-arupi; easti om minut (suptsãri, has; icã shcurtu, apus di boi); armasi minut (njic, shcurtu, nu para criscut tu boi); arburli aestu easti minut (suptsãri, njic); easti un om minut di boi (shcurtu); s-vã fãtsets apa minutã
(expr: apa suptsãri, chishatlu) di pi punti; ts-acatsã nã ploai minutã (cu chicutli njits), dultsi shi suptsãri; ploaea minutã ti pitrundi; ploaea minutã tsãni multu
(expr: lucrili njits tsi nu lã dai simasii pot s-dãnãseascã multu chiro); nu-am minuts (fig: paradz cu njicã tinjii) trã bisearicã

§ minutedz (mi-nu-tédzŭ) (mi) vb I minutai (mi-nu-táĭ), minutam (mi-nu-támŭ), minutatã (mi-nu-tá-tã), minutari/minutare (mi-nu-tá-ri) – l-fac un lucru s-hibã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); lu mpartu (l-talj) un lucru tu cumãts ma njits, tu sãrmi; zminut, minutsãscu, sãrmu, shcurtedz, suptsãredz, njicshuredz, etc.; (fig: minutedz = ftuhipsescu, urfãnipsescu)
{ro: subţia, micşora}
{fr: amincir, affiner}
{en: thin, fine down}
ex: hirlu s-minuteadzã (s-fatsi ma suptsãri); ved cã minutai (fig: urfãnipsii) ca multu; s-minutã (fig: ftuhipsi, urfãnipsi) mãratlu, arãu bãneadzã

§ minutat (mi-nu-tátŭ) adg minutatã (mi-nu-tá-tã), minutats (mi-nu-tátsĭ), minutati/minutate (mi-nu-tá-ti) – tsi s-ari faptã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); njicshurat, faptu ma suptsãri, shcurtat; zminutat, minutsãt, sãrmat, shcurtat, suptsãrat, njicshurat, etc.
{ro: subţiat, micşorat}
{fr: aminci, affiné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãrmã1

sãrmã1 (sắr-mã) sf sãrmi/sãrme (sắr-mi) – cumatã multu njicã tsi ari cãdzutã i armasã di la un lucru tsi s-arupi (s-aspardzi i s-frãndzi, ca pãnea, bunãoarã); fãrãmiturã, fãrmiturã, cãrshelj, tsivali;
(expr:
1: nu bãgai nã sãrmã n gurã = nu mãcai tsiva dip;
2: l-fac sãrmi = l-fac cumãts, pulbiri; l-vatãm, lu-afãnsescu, lu cãtãstrãpsescu;
3: (nu-armasi, nu-alasã) nitsi sãrmã = (nu-armasi, nu-alasã) tsiva dip, mãcã tut;
4: cari mãcã pãni, sãrmi (fãrmituri) vai facã = atsel tsi fatsi un lucru alasã urmi; ma atsel tsi nu fatsi tsiva, nu-alasã toari;
5: di agiun mãts shi sãrmi = cãndu ai mari ananghi di-un lucru, lj-ai cãt pots, shi s-hibã ma putsãn di cãt tsã lipseashti)
{ro: fărâmă, fărâmitură}
{fr: miette (de pain)}
{en: crumb (of bread)}
ex: pãnea aratsi (uscatã) s-fatsi lishor sãrmi (fãrmituri); s-lja metura di dupã ushi s-arneascã sãrmili (fãr-miturli) di pãni; sãrmi (cumãts) va ti-adar!; pãnea u zdruminai sãr-mi, sãrmi; unã sãrmã nu sh-armasi
(expr: nu-armasi tsiva); nu alãsã nitsi unã sãrmã, nitsi unã shilji, nitsi un semnu; u featsi pamporea sãrmi (tsivali); di trei dzãli nu sh-avea bãgatã nitsi nã sãrmã n gurã
(expr: nu-avea mãcatã tsiva dip; eara multu-agiunj); nu mi sãturai cu sãrmili tsi-nj deadi

§ sãrmotã (sãr-mó-tã) sf sãrmoti/sãrmote (sãr-mó-ti) – sãrmã njicã
{ro: fărâmitură mică}
{fr: petite miette}
{en: small crumb}

§ sãrmu (sắr-mu) vb I sãrmai (sãr-máĭ), sãrmam (sãr-mámŭ), sãrmatã (sãr-má-tã), sãrmari/sãr-mare (sãr-má-ri) – zdrumin un lucru (pãni, cash, etc.) shi-l fac fãrmituri, sãrmi;
(expr: sãrmu oili (cãprili) = duc sh-li-arãspãndescu, li arãescu oili i cãprili tra s-pascã dupã arãpãsari)
{ro: fărămiţa}
{fr: émietter}
{en: crumb, crumble}
ex: u sãrmã (u fatsi cumãts) tutã pãnea sãrmi (cumãts); dimineatsa cãndu sãrmai
(expr: arãii oili s-pascã); picurarlji sãrmã oili
(expr: arãescu oili s-pascã) deadoara; oili sh-cãprili sãrmarã
(expr: s-arãirã s-pascã) deadoara

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn