|
|
sãpuni/sãpune
sãpuni/sãpune (sã-pú-ni) sf sãpunj (sã-púnjĭ) – lugurii faptã dit grãsimi amisticatã sh-heartã cu-unã turlii di sodã (tsi ardi) cu cari omlu sh-aspealã truplu (stranjili, lucrili, etc.) di murdãrilji; cãlupi i muljiturã faptã dit aestã lugurii; cãlupi (di sãpuni); muscusapnã;
(expr:
1: funea shi sãpunea (ti-ashteaptã) = spindzurarea (ti-ashteaptã);
2: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu fatsi un lucru, unã exudã, ncot, cari nu lu-agiutã sã-sh agiungã scupolu)
{ro: săpun}
{fr: savon}
{en: soap}
ex: s-lã cu sãpunea; nj-deadi nã cãlupi di sãpuni s-mi lau; s-discarcã calu cu sãpunea; s-adrã un arãu di sãpuni largu-largu, cãt tradzi amarea; s-arachi diunãoarã taslu, sãpunea shi cheaptinili; shtii tsi ti-ashteaptã, funea sh-sãpunea!
(expr: spindzurarea!)
§ sãpunar (sã-pu-nárŭ) sm, sf sãpunarã (sã-pu-ná-rã), sãpunari (sã-pu-nárĭ), sãpunari/sãpunare (sã-pu-ná-ri) – atsel tsi fatsi i tsi vindi sãpuni; sãpungi, cãlupci
{ro: săpunar}
{fr: savonnier}
{en: soap maker, soap merchant}
§ sãpungi (sã-pun-gí) sm, sf sãpungioanji/sã-pungioanje (sã-pun-gĭŭá-nji), sãpungeadz (sã-pun-gĭádzĭ) sã-pungioanji/sãpungioanje (sã-pun-gĭŭá-nji) – (unã cu sãpunar)
§ sãpunãrii/sãpunãrie (sã-pu-nã-rí-i) sf sãpunãrii (sã-pu-nã-ríĭ) – loclu iu s-fatsi icã s-vindi sãpunea; sãpungirii
{ro: săpunărie}
{fr: place où on fait ou on vend du savon}
{en: place where the soap is made or sold}
§ sãpungirii/sãpungirie (sã-pun-gi-rí-i) sf sãpungirii (sã-pun-gi-ríĭ) – (unã cu sãpunãrii)
§ sãpunos (sã-pu-nósŭ) adg sãpunoasã (sã-pu-nŭá-sã), sãpunosh (sã-pu-nóshĭ), sãpunoasi/sãpunoase (sã-pu-nŭá-si) – tsi scoati (ari, fatsi) sãpuni (fig: sãpunos = tsi ari hãrli-ali sãpuni; tsi sh-u-adutsi cu sãpunea)
analtu1
analtu1 (a-nál-tu) adg analtã (a-nál-tã), analtsã (a-nál-tsã), anal-ti/analte (a-nál-ti) – tsi s-aflã (easti alinat) nsus; tsi ari criscutã multu shi easti multu lungu; (om) tsi ari unã boi mari; (boatsi) tsi easti suptsãri (i vãrtoasã); naltu
{ro: înalt}
{fr: haut, élevé}
{en: tall}
ex: tatã-nju easti analtu om (avea boi mari); alinã-ti analtu (nsus) pri pom tra s-vedz diparti; analtsã eara murlji di-avlii; doi lai muntsã multu-analtsã; lunã tsi eshti-analtã (tsi ti-aflji nsus) sh-dipãrtoasã; analtu ca chiparishlu
§ naltu1 (nál-tu) adg naltã (nál-tã), naltsã (nál-tsã), nalti/nalte (nál-ti) – (unã cu analtu1)
ex: casa-a noastrã easti naltã; iu murlu ma nalt eara; nalti li featsi; tãvanea easti naltã (multu nsus); easti un tinir naltu, pripsit
§ analtu2 (a-nál-tu) adv – naltu, nsus, pristi, pisuprã, prisuprã, di pisuprã;
(expr:
1: analtu pri = tu oara tsi s-fatsi tsiva; tu chirolu tsi s-aflã tu; tamam cãndu;
2: di-analtu = di nsus, din tser, di la Dumnidzã)
{ro: peste, deasupra}
{fr: sur, au dessus, par dessus, en plus, d’en haut, juste, précisément}
{en: over, above, in the middle of, exactly}
ex: s-alãsarã analtu pri (pristi) mini; analtu pri-ahãti (ma nsus di-atseali, ma multu di-ahãnti) tsi eu spush; tu lumea-atsea di-analtu
(expr: di nsus, dit tser); analtu pri
(expr: tu mesea, tu inima di, tu chirolu tsi fãtseam) chefi; trã trei ori analtu
(expr: tamam tri trei sãhãts) agiumshu; analtu pri
(expr: tamam cãndu dzãtseam) aesti zboarã; s-aushascã pri tinireatsã-analtu
(expr: ta-mam)
§ naltu2 (nál-tu) adv – (unã cu analtu2)
ex: naltu pri beari
(expr: tu chirolu tsi bea multu, dipriunã); eara naltu
(expr: tamam) pi dzãlili cãndu
§ analtsu (a-nál-tsu) (mi) vb I anãltsai (a-nãl-tsáĭ), anãltsam (a-nãl-tsámŭ), anãltsatã (a-nãl-tsá-tã), anãltsa-ri/anãltsare (a-nãl-tsá-ri) – (mi) min (scol, mut) cãtrã nsus; fac (adar, scol, mut, astãsescu, stãlãescu) unã binai (casã, bisearicã, etc.); crescu di boi sh-mi fac ma-analtu; (mi) mprustedz, naltsu, altsu, alin, mut, scol, crescu, etc.;
cãlupi2/cãlupe
cãlupi2/cãlupe (cã-lú-pi) sf cãluchi (cã-lúchĭ) – cumatã di-unã lugurii (sãpuni) faptã dit grãsimi amisticatã sh-heartã cu-unã turlii di sodã (tsi ardi) cu cari omlu sh-aspealã truplu (stranjili, lucrili murdari, etc.); sãpuni;
(expr: gumar aspelj? cãlupea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu cariva fatsi un lucru trã cari nu-ahãrzeashti s-aspardzi paradz, cã nu va sh-agiungã scupolu)
{ro: (bucată de) săpun}
{fr: (morceau de) savon}
{en: (cake of) soap}
ex: dã-nj unã cãlupi (cumatã di sãpuni) s-mi lau; loai doauã cãluchi (di sãpuni)
§ cãlãpi2/cãlãpe (cã-lắ-pi) sf cãlãchi (cã-lắchĭ) – (unã cu cãlupi2)
§ cãlupci2 (cã-lup-cí) sm cãlupceadz (cã-lup-cĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi sãpuni; sãpunar, sãpungi
{ro: săpunar}
{fr: savonnier}
{en: soap maker, soap merchant}
§ cãlãpci2 (cã-lãp-cí) sm cãlãpceadz (cã-lãp-cĭádzĭ) – (unã cu cãlupci2)
cãndilã2
cãndilã2 (cãn-dí-lã) sf cãndili/cãndile (cãn-dí-li) – umflãturã mplinã di vimtu tsi s-fatsi cãndu omlu s-aspealã cu sãpuni, cãndu apa fatsi spumã; fultacã, fuscã, bishicã, pluscutã, hãboatã, tsipur
{ro: băşică}
{fr: bulle}
{en: bubble}
ex: di ploai, pri baltã s-adarã cãndili (bishits)
clocut
clocut (cló-cutŭ) sn clocuti/clocute (cló-cu-ti) – bishicã cu vimtu nãuntru, tsi s-fatsi cãndu hearbi apa; minarea cu lavã tsi u fatsi apa cãndu hearbi; minarea cu lavã shi bishits tsi u fatsi apa-a unui arãu tsi curã agonja; colcut, grohtu
{ro: clocot, fierbere în clocote}
{fr: bouillon}
{en: bubble (from boiling water)}
ex: clocuti di apã
§ colcut (cól-cutŭ) sn colcuti/colcute (cól-cu-ti) – (unã cu clocut)
ex: hearbi n colcut apa
§ clucutescu (clu-cu-tés-cu) vb IV clucutii (clu-cu-tíĭ), clucuteam (clu-cu-teámŭ), clucutitã (clu-cu-tí-tã), clucutiri/clucutire (clu-cu-tí-ri) –
1: herbu apa cu clocuti; (apa di la-arãu) s-minã sh-fatsi bishits, cãndu curã agonja; clucutedz, culcutescu, hurhurescu, gruhtescu, gruhutescu;
2: trec prit apã curatã (limpidi), stranji (vasi) di-aradã, dupã tsi furã ninti lati cu sãpuni; aspel lishor cu apã stranji i vasi; nj-aspel gura (cu apã); clãtescu
{ro: clocoti (apa), clăti (vase)}
{fr: bouillir, rincer (linge)}
{en: bubble (boiling water), rince (clothes)}
ex: apa clucuteashti; sãndzili lj-alãga shi-lj clucutea tru vini; clucutea (hearbi cu clocuti) voza ca si s-la ma ghini
§ clucutit (clu-cu-títŭ) adg clucutitã (clu-cu-tí-tã), clucutits (clu-cu-títsĭ), clucutiti/clucutite (clu-cu-tí-ti) –
1: (apa) tsi ari faptã clocuti cãndu hearsi; (apa di la-arãu) tsi s-ari minatã sh-ari faptã bishits; clucutat, culcutit, hurhurit, gruhtit, gruhutit; tsi easti tricut prit apã curatã (stranji i vasi cari, di-aradã, furã ninti lati cu sãpuni); clãtit
{ro: clocotit (apa), clătit (vase, haine)}
{fr: bouilli, rincér (linge)}
{en: bubbled (boiling water), rinced (clothes)}
§ clucutiri/clucutire (clu-cu-tí-ri) sf clucutiri (clu-cu-tírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu apa tsi hearbi clucuteashti; clucutari, culcutiri, hurhuriri, gruhtiri, gruhutiri;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu s-clãtescu vasi i stranji
{ro: acţiunea de a clocoti; de a clăti (vase, haine); clocotire, clătire}
{fr: action de bouillir; de rincer (linge); bouillonement, rincement}
disãpunari/disãpunare
disãpunari/disãpunare (di-sã-pu-ná-ri) sf – vedz tu sãpuni
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sãpunidisãpunat
disãpunat (di-sã-pu-nátŭ) adg – vedz tu sãpuni
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sãpunidisãpunedz
disãpunedz (di-sã-pu-nédzŭ) (mi) vb I – vedz tu sãpuni
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sãpunihãboatã
hãboatã (hã-bŭá-tã) sf hãboati/hãboate (hã-bŭá-ti) – umflãturã (fãltacã) mplinã di vimtu tsi s-fatsi cãndu omlu s-aspealã cu sãpuni, cãndu apa fatsi spumã; umflãturã mplinã di dzamã pi chealea-a omlui cãndu s-ardi; fultacã, fãltacã, faltacã, pluscutã, fuscã, bishicã, cãndilã, tsipur
{ro: băşică}
{fr: ampoule, bulle de savon}
{en: blister, soap bubble}
ex: hãboati (bishits) di sãpuni
lãrdii/lãrdie
lãrdii/lãrdie (lãr-dí-i) sf lãrdii (lãr-díĭ) – grãsimea tsi s-aflã di-aradã sum chealea-a prãvdzãlor (ma multu a porcului); cumãts di grãsimi scoasã di la porcu sh-afumatã tra s-tsãnã multu chiro; usãndzã, usãndzi, axunghi, ligdã, seu
{ro: grăsime, slănină}
{fr: lard, panne de porc}
{en: pork fat, bacon}
ex: lãrdii (ligdã) i umtu; lãrdia mi ngusi; ncãrcarã lãrdii la fãtsearea-a sãpuniljei
§ lardu (lár-du) sm pl(?) – (unã cu lãrdii)
ex: scosh multu lardu di la porcul tsi-l tãljai
§ lãrdios (lãr-di-ósŭ) adg lãrdioasã (lãr-di-ŭá-sã), lãrdiosh (lãr-di-óshĭ), lãrdioasi/lãrdioase (lãr-di-ŭá-si) – tsi easti gras ca lãrdia; tsi easti adrat cu lãrdii; tsi ari sum cheali un petur gros di grãsimi; gras, umturos, ligdos, etc.
{ro: gras, unturos}
{fr: gras graisseux}
{en: fat, greasy}
moscu
moscu (mós-cu) sm pl(?) –
1: pravdã (dit Asii) tsi sh-u-adutsi tu boi cu-unã zãrcadã fãrã coarni a curi mascur da unã lugurii cu-anjurizmã arisitã dit cari s-fac yitrii i muljituri (livãndzã) tsi muljerli sh-bagã tra s-anjurzeascã mushat;
2: anjurizma mushatã datã di-aestã pravdã; anjurizmã mushatã datã di ma multi turlii di lilici;
3: muljiturã tu cari easti tuchitã unã anjurizmã mushatã (scoasã di la moscu, trandafilã, etc.); miscu, mishchiu; anjurizmã, livandã, livandu
{ro: mosc; parfum}
{fr: musc; parfum}
{en: musk; perfume}
ex: si mbitã di moscul (njurizma) a lor; di moscu (anjurizmã) si si mbeatã; nã shimii, tutã moscu tsi-anjurzeashti; lai marandu galbin, tsi moscul nu-l (anjurizma nu u) cherdzã!
§ miscu2 (mís-cu) sm pl(?) – anjurizmã mushatã; moscu, mishchiu; anjurizmã, livandu
{ro: miros; mosc}
{fr: odeur; parfum}
{en: smell; perfume}
ex: anjurdzea nã lãludã, anjurdzea alantã, sã mbitã di miscul a lor; easti njurizmã di miscu (moscu) aclo iu s-aflã sharpili; voaha di miscu (moscu) nu-i sãnãtoasã
§ mischiu (mis-chíŭ) adg mischii (mis-chí-i), mischii (mis-chíĭ), mischii (mis-chíĭ) – tsi anjurzeashti miscu (moscu)
{ro: parfumat cu mosc}
{fr: qui sent le musc}
{en: smelling musk}
ex: mischii sãpuni (sãpuni tsi anjurzea ca livandul) sh-dãdea
§ mishchiu (mísh-chĭu) sm invar – (unã cu moscu)
ex: mishchiu (mushat anjurzitoari) sãpuni sh-u didea
§ muscuvulsescu (mus-cu-vul-sés-cu) vb IV muscuvulsii (mus-cu-vul-síĭ), muscuvulseam (mus-cu-vul-seámŭ), muscuvulsitã (mus-cu-vul-sí-tã), muscuvulsiri/muscuvulsire (mus-cu-vul-sí-ri) – dau (arãspãndescu) unã anjurizmã tsi ariseashti; anjurzescu mushat ca livandul
{ro: parfuma}
{fr: embaumer, répandre une odeur suave; sentir bon}
{en: perfume, scent, give a pleasant smell}
ex: lilicea-aestã muscuvulseashti loclu; adrã unã mãcari tsi muscuvulsi tutã casa; cãndu vinji acasã shi s-dizviscu, cãdzu scãrpa shi muscuvulsi udãlu tut; vasilcadz, trandafli shi garoafli muscuvulsea tutã cãsica-ali mai; arãspãndea unã anjurizmã mushatã di muscuvulsea tut loclu