DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

clocut

clocut (cló-cutŭ) sn clocuti/clocute (cló-cu-ti) – bishicã cu vimtu nãuntru, tsi s-fatsi cãndu hearbi apa; minarea cu lavã tsi u fatsi apa cãndu hearbi; minarea cu lavã shi bishits tsi u fatsi apa-a unui arãu tsi curã agonja; colcut, grohtu
{ro: clocot, fierbere în clocote}
{fr: bouillon}
{en: bubble (from boiling water)}
ex: clocuti di apã

§ colcut (cól-cutŭ) sn colcuti/colcute (cól-cu-ti) – (unã cu clocut)
ex: hearbi n colcut apa

§ clucutescu (clu-cu-tés-cu) vb IV clucutii (clu-cu-tíĭ), clucuteam (clu-cu-teámŭ), clucutitã (clu-cu-tí-tã), clucutiri/clucutire (clu-cu-tí-ri) –
1: herbu apa cu clocuti; (apa di la-arãu) s-minã sh-fatsi bishits, cãndu curã agonja; clucutedz, culcutescu, hurhurescu, gruhtescu, gruhutescu;
2: trec prit apã curatã (limpidi), stranji (vasi) di-aradã, dupã tsi furã ninti lati cu sãpuni; aspel lishor cu apã stranji i vasi; nj-aspel gura (cu apã); clãtescu
{ro: clocoti (apa), clăti (vase)}
{fr: bouillir, rincer (linge)}
{en: bubble (boiling water), rince (clothes)}
ex: apa clucuteashti; sãndzili lj-alãga shi-lj clucutea tru vini; clucutea (hearbi cu clocuti) voza ca si s-la ma ghini

§ clucutit (clu-cu-títŭ) adg clucutitã (clu-cu-tí-tã), clucutits (clu-cu-títsĭ), clucutiti/clucutite (clu-cu-tí-ti) –
1: (apa) tsi ari faptã clocuti cãndu hearsi; (apa di la-arãu) tsi s-ari minatã sh-ari faptã bishits; clucutat, culcutit, hurhurit, gruhtit, gruhutit; tsi easti tricut prit apã curatã (stranji i vasi cari, di-aradã, furã ninti lati cu sãpuni); clãtit
{ro: clocotit (apa), clătit (vase, haine)}
{fr: bouilli, rincér (linge)}
{en: bubbled (boiling water), rinced (clothes)}

§ clucutiri/clucutire (clu-cu-tí-ri) sf clucutiri (clu-cu-tírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu apa tsi hearbi clucuteashti; clucutari, culcutiri, hurhuriri, gruhtiri, gruhutiri;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu s-clãtescu vasi i stranji
{ro: acţiunea de a clocoti; de a clăti (vase, haine); clocotire, clătire}
{fr: action de bouillir; de rincer (linge); bouillonement, rincement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãpuni/sãpune

sãpuni/sãpune (sã-pú-ni) sf sãpunj (sã-púnjĭ) – lugurii faptã dit grãsimi amisticatã sh-heartã cu-unã turlii di sodã (tsi ardi) cu cari omlu sh-aspealã truplu (stranjili, lucrili, etc.) di murdãrilji; cãlupi i muljiturã faptã dit aestã lugurii; cãlupi (di sãpuni); muscusapnã;
(expr:
1: funea shi sãpunea (ti-ashteaptã) = spindzurarea (ti-ashteaptã);
2: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu fatsi un lucru, unã exudã, ncot, cari nu lu-agiutã sã-sh agiungã scupolu)
{ro: săpun}
{fr: savon}
{en: soap}
ex: s-lã cu sãpunea; nj-deadi nã cãlupi di sãpuni s-mi lau; s-discarcã calu cu sãpunea; s-adrã un arãu di sãpuni largu-largu, cãt tradzi amarea; s-arachi diunãoarã taslu, sãpunea shi cheaptinili; shtii tsi ti-ashteaptã, funea sh-sãpunea!
(expr: spindzurarea!)

§ sãpunar (sã-pu-nárŭ) sm, sf sãpunarã (sã-pu-ná-rã), sãpunari (sã-pu-nárĭ), sãpunari/sãpunare (sã-pu-ná-ri) – atsel tsi fatsi i tsi vindi sãpuni; sãpungi, cãlupci
{ro: săpunar}
{fr: savonnier}
{en: soap maker, soap merchant}

§ sãpungi (sã-pun-gí) sm, sf sãpungioanji/sã-pungioanje (sã-pun-gĭŭá-nji), sãpungeadz (sã-pun-gĭádzĭ) sã-pungioanji/sãpungioanje (sã-pun-gĭŭá-nji) – (unã cu sãpunar)

§ sãpunãrii/sãpunãrie (sã-pu-nã-rí-i) sf sãpunãrii (sã-pu-nã-ríĭ) – loclu iu s-fatsi icã s-vindi sãpunea; sãpungirii
{ro: săpunărie}
{fr: place où on fait ou on vend du savon}
{en: place where the soap is made or sold}

§ sãpungirii/sãpungirie (sã-pun-gi-rí-i) sf sãpungirii (sã-pun-gi-ríĭ) – (unã cu sãpunãrii)

§ sãpunos (sã-pu-nósŭ) adg sãpunoasã (sã-pu-nŭá-sã), sãpunosh (sã-pu-nóshĭ), sãpunoasi/sãpunoase (sã-pu-nŭá-si) – tsi scoati (ari, fatsi) sãpuni (fig: sãpunos = tsi ari hãrli-ali sãpuni; tsi sh-u-adutsi cu sãpunea)
{ro: săpunos}
{fr: savonneux}
{en: soapy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn