DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

firã

firã (fí-rã) sf firi/fire (fí-ri) – atsea tsi s-cheari dit-unã muljiturã cu aburarea (ca apa bunãoarã tsi hearbi, tsi sta la soari, etc.); atsea tsi scadi dit un lucru cu njicshurarea-a lui; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat; lipsitã, cusuri, xichi, ihtizai, herã
{ro: pierdere, lipsă}
{fr: déchet; coulage; discale, manque}
{en: loss; leak; lack, shortage}

§ herã (hĭé-rã) sf fãrã pl – atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat sh-cã ari tsiva tsi-lj lipseashti; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; lipsitã, mãhãnã, cusuri, smãrdã, catmeri, xichi;
(expr: escu herã = nj-lipseashti tsiva, nu hiu cu tutã mintea, escu glar)
{ro: lipsă, defect}
{fr: tare, manque, défaut}
{en: fault, shortage, deficiency}
ex: pute vãrnãoarã herã (xichi) di tsiva nu armãsesh; tsi ts-u hera (tsi tsã lipseashti; cari tsã easti lipsita), cãsidoase? kiliposh di mãrgãritari; nu s-fãtsea xichi shi herã (catmeri); nj-deadi herã (nu cãt lipsea); tini eshti herã
(expr: eshti glar), nu li ai tuti mintsãli

§ firisescu (fi-ri-sés-cu) vb IV firisii (fi-ri-síĭ), firiseam (fi-ri-seámŭ), firisitã (fi-ri-sí-tã), firisiri/firisire (fi-ri-sí-ri) – fac unã muljiturã sã scadã cu aburarea (cu chicarea i curarea prit unã guvã, etc.); fac tsiva si scadã (si s-chearã, si s-njicshureadzã, etc.); afirisescu, hirisescu, aburedz, cur, chic, cher, scot, njicshuredz, scad, dipun, apun, discrescu, mputsãnedz, psãnedz; (fig:
1: firisescu = mi cher cu mintea tu-altã parti; expr:
2: firisescu guvojdi = treambur di (nj-easti) fricã, treambur di (nj-easti) arcoari)
{ro: pierde, lipsi, scădea, reduce, împuţina}
{fr: éprouver du déchet; subir du coulage; diminuer, discaler, réduire, déduire, rabattre}
{en: lose, reduce, diminish}
ex: patru njelj nã firisirã (nã s-chirurã, murirã)

§ firisit (fi-ri-sítŭ) adg firisitã (fi-ri-sí-tã), firisits (fi-ri-sítsĭ), firisiti/firisite (fi-ri-sí-ti) – tsi ari scãdzutã; tsi s-ari njicshuratã; afirisit, hirisit, aburat, chicat, curat, chirut, scos, njicshurat, scãdzut, dipus, apus, discriscut, mputsãnat, psãnat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ljau

ljau (ljĭáŭ) (mi) vb I loai (lŭáĭ), loam (lŭámŭ), loatã (lŭá-tã), loa-ri/loare (lŭá-ri) –
1: acats tsiva tu mãnã (tsi s-aflã iuva icã nj-u da cariva) tra s-lu tsãn tu mãnã (s-lu bag tu altu loc icã s-lu dau la cariva);
2: aprochi atsea tsi-nj si da (pitreatsi) di cariva; aprochi, adixescu, dixescu, etc.;
3: acats s-fac tsiva, ahiursescu, nchisescu, apuc, etc.;
(expr:
1: u ljau = mi duc, fug, nchisescu;
2: u ljau; lu ljau; nã lom, mi ljau, ti ljai, s-lja, etc. = mi nsor cu ea; mi mãrit cu el; nã ncrunãm, bãgãm curunã, etc.;
3: ti ljai = dãmluseshti, ti-agudeashti chicuta;
4: ljau mãna = lj-acats mãna sh-lj-u strãngu (multi ori ca semnu di ghiunuiri);
5: mi ljau di mãnã cu el = avem doilji idyili hãri i hui;
6: ljau di ureaclji = (i) nj-bag ureaclja, ascultu; (ii) aduchescu, achicãsescu;
7: ljau di oclju = diucljedz;
8: nj-lja ocljul = (i) aduchescu, achicãsescu; (ii) mi urgheashti, nji ntunicã ocljilj;
9: ãnj si lja ocljilj = nj-acatsã ocljilj pãndzinã, cicãrdãsescu;
10: lj-ljau ocljilj = lu-arãd, l-ciudusescu, lj-aruc mãyi;
11: ljau pri zvercã; ljau pri gushi = lj-aduc mari ghideri, l-stuhinedz, l-curbisescu, l-chisusescu, lj-fac bana amarã, lu am pi suflit, l-vatãm; etc.;
12: lj-ljau caplu = l-talj caplu;
13: sã-lj ljai caplu (shi s-fudz) = easti multu mushatã;
14: ãnj (si) lja mintea = glãrescu, mi glãreashti, cicãrdãsescu;
15: nj-ljau mintea la cicioari = fug ca naljurea fãrã sã shtiu cãtrã iu s-mi duc;
16: nj-ljau mintea di la… = nu mata mi minduescu la…; trag mãnã di la...;
17: nj-ljau perlu, nj-ljau ocljilj, nj-ljau zverca = fug, u cãrtsãnescu, u cãlescu, nj-arup zverca (gusha), u-angan cãtsaua, etc.;
18: mi ljau (mi-acats) di peri = mi-alumtu, mi ncaci, mi-anciup;
19: lj-ljau bana = l-vatãm;
20: nj-ljau sãnãtati (di iuva, di la cariva) = mi dispartu di cariva, fug (di iuva, di la cariva);
21: l-ljau tu inimã = lj-agudescu, lj-pliguescu inima;
22: nj-lo nã cheatrã di pi inimã = mi ljishurã multu, mi isihãsi;
23: nj-lja (durearea) cu mãna = fatsi tsiva di-nj fudzi durearea unãshunã;
24: iu ljau pãni = (i) iu acumpãr pãni sh-alti lucri ti mãcari; (ii) iu bãnedz, iu lucredz, iu stau cu casa;
25: ljau cu nichi = anichisescu;
26: oaea s-lja di lapti = oaea astrãcheashti, astãmãtseashti s-da lapti;
27: ljau anasã = (i) adilj, trag vimtu tu cheptu; (ii) dizvursescu, mi discurmu;
28: ljau vimtu = adilj vimtu curat, avredz;
29: lja foc = (i) s-aprindi (un lucru); (ii) s-discarcã (tufechea);
30: ljau di hãbari = aflu, nvets, ãnj si dzãtsi unã hãbari;
31: si-lj ljau (ljai, lja) fumlu = fudzi, li cãrtsãneashti, li cãleashti, u-anganã cãtsaua;
32: lj-ljau torlu, l-ljau ãn cicioari = mi duc dupã el, fac ca el;
33: nj-ljau cãshtiga; nj-ljau curatili = nj-cher nãdia, umutea;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mprostu1

mprostu1 (mprós-tu) adg mproastã (mprŭás-tã), mproshtsã (mprósh-tsã) shi mproshti (mprósh-ti), mproasti/mproaste (mprŭás-ti) – (omlu) tsi nu shadi mpadi (pi scamnu i culcat) ma sta ndreptu sh-pri cicioari; (lucru) tsi sta ndreptu ca omlu tsi sta n cicioari; ãmprostu, n cicioari; (fig:
1: (om) mprostu = (om) aplo, ageamit, prostu; expr:
2: oauã mproasti = oauã fapti tu tigani (tu apã i grãsimi) cu gãlbinushlu moali tsi-armãni ntreg, neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga;
3: nj-apir mprostu = nu durnjii tutã noaptã, nu shidzui mpadi, shidzui di lucrai sh-ashi mi-acãtsã hãryia;
4: va ti beau mprostu = va ti-arãd, va ti aspargu, va ti vatãm;
5: nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã = easti tut surpat, survuljusit, azvãrnuit;
6: mi scol mprostu dinintea-a unui = lj-aspun multã tinjii; l-tinjisescu multu;
7: doarmi (di) mprostu = (i) doarmi pi cicioari; (ii) lj-easti multu somnu, cã nu-ari durnjitã di multu chiro)
{ro: în picioari, drept}
{fr: debout, droit}
{en: standing, straight}
ex: mprostu (ndreptu, pi cicioari) ti-alãsãm; om mprostu (ndreptu, pri cicioari); si-ts shadã mproshti (pri cicioari) tuts anghiljlji; ti videai prit nãsã, cu di-ayia s-tsãnea mproastã! (pri cicioari); nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã
(expr: easti tut surpatã); s-mãrmurisi di mprostu (ashi cum sta pi cicioari); shidea mproastã (pi cicioari, ndreaptã) unã nveastã; bãgã doauã dedz shi mproasti; di mprostu doarmi, ca palju-cal; di mproasti (di cum shed pi cicioari) s-tuchescu; dzua tutã pri cicior, sh-noaptea nj-apir mproastã
(expr: nu-nj dormu tutã noaptea, lucredz); shidzui mprostu (pi cicioari) dauã dzãli; scoalã-ti mprostu
(expr: aspuni-lj tinjii) cãndu treatsi un aush; oauã mproasti
(expr: oauã tu tigani cu gãlbinuslu neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga), s-nu ti saturi!; l-bag mprostu (sã sta ndreptu, nsus), ma cadi; bufa di ursã, frate, s-ti-aflã aoa, va ti bea di mprostu
(expr: va ti mãcã), cã-lj cãlcash loclu

§ ãmprostu (ãm-prós-tu) adg ãmproastã (ãm-prŭás-tã), ãmproshtsã (ãm-prósh-tsã) shi ãmproshti (ãm-prósh-ti), ãmproasti/ãmproaste (ãm-prŭás-ti) – (unã cu mprostu)
ex: hãngilu arsãri ãmprostu (pri cicioari); nã njilji di tiniri, tuts ãmproshtsã (ndreptsã, pri cicioari); nj-apir ãmproastã
(expr: mi-acãtsã hãryia dupã unã noapti nidurnjitã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ngiulnedz

ngiulnedz (ngĭul-nédzŭ) vb I ngiulnai (ngĭul-náĭ), ngiulnam (ngĭul-námŭ), ngiulnatã (ngĭul-ná-tã), ngiulnari/ngiulnare (ngĭul-ná-ri) – di-iu earam lãndzit mi fac diznou sãnãtos; mprustedz, nsãnedz, sãnedz, nsãnãtushescu, sãnãtushescu, nsãnãtushedz, sãnãtushedz
{ro: (se) întrema, (se) însănătoşi}
{fr: retrouver la santé}
{en: recover from sickness}
ex: el avea ngiulnatã (avea nsãnatã, s-avea mprustatã); nu ngiulnã (nu s-featsi ghini) nica; dupã cum vedz, ngiulnai (mi mprustai) tora

§ ngiulnat (ngĭul-nátŭ) adg ngiulnatã (ngĭul-ná-tã), ngiulnats (ngĭul-nátsĭ), ngiulnati/ngiulnate (ngĭul-ná-ti) – tsi s-ari faptã ghini dupã unã lãngoari; mprustat, nsãnat, sãnat, nsãnãtushit, sãnãtushit, nsãnãtushat, sãnãtushat
{ro: întremat, însănătoşit}
{fr: qui a retrouvé la santé}
{en: recovered from sickness}

§ ngiulnari/ngiulnare (ngĭul-ná-ri) sf ngiulnãri (ngĭul-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu ngiulneadzã cariva; mprustari, nsãnari, sãnari, nsãnãtushiri, sãnãtushiri, nsãnãtushari, sãnãtushari
{ro: acţiunea de a (se) întrema, de a (se) însănătoşi; întremare însănătoşire}
{fr: action de retrouver la santé}
{en: action of recovering from sickness}

§ ngiulnami/ngiulname (ngĭul-ná-mi) sf fãrã pl – mprustarea tsi u fatsi cariva dupã unã lãngoari
{ro: însănătoşire}
{fr: rétablissement de la santé}
{en: recovery from sickness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

njic1

njic1 (njícŭ) adg njicã (njí-cã), njits (njítsĭ), njits (njítsĭ) – tsi easti ma minut di unã boi nolgicã (di-aradã); tsi nu easti mari sh-necã di mesi; minut, shcurtu, apus, scundu
(expr:
1: njic ma drac = s-veadi ca njic, ma easti sarpit, irbapi, gioni, lj-u poati multu;
2: mi fac ma njic = mi-aspun tapin, u-adun coada, mi fac ma bunlu, mi-alas azvimtu, trag mãna)
{ro: mic}
{fr: petit}
{en: small, little}
ex: arãulu easti njic (strimtu, cu putsãnã apã); calea mari, calea njicã (shcurtã shi strimtã); cãsi njits (minuti) trã oaminj njits (shcurtsã); alasã-l s-creascã cã easti ninga njic (tinir); vidzui un om njic (shcurtu di boi); lj-armasi giuplu njic (strimtu, tsi nu lu ncapi); armasi njicã (shcurtã), nu creashti; s-dusi la neavutlu shi s-featsi nãs cama njic (trapsi mãna, s-aspusi ma bunlu, s-alãsã azvimtu) shi si mbunã sh-nu pãtsã cama lãili; vrei s-trets cu alantu? fã-ti ma njic totna; s-featsi cama njicã
(expr: trapsi mãna) shi-lj dzãsi a ljei; nitsiun nu s-fãtsea cama njic
(expr: nu trãdzea mãna, nu s-alãsa azvimtu) shi nu vrea s-armãnã sum grailu-a alãntui

§ njic2 (njícŭ) sm, sf njicã (njí-cã), njits (njítsĭ), njits (njítsĭ) – ficior (featã), dupã tsi s-amintã shi easti ninga njic; nat, njat, njac, tirnjac, sãrmãnitsã, beb, pupul, pup, ciuci, copan, niphiu, gad, gat, njitsico, poci, tsup, ficior, ficiuric, featã, fiticã, mincu, tecnon, cochil, cochilush, hurhutulash
{ro: copil (mic), prunc}
{fr: (petit) enfant, nourrisson}
{en: (little) child, baby}
ex: di cu njicã (fiticã) s-duchea cã lj-aprindi caplu; am un njic (nat) di doi mesh; njica (fitica) tsi u caftu mini; cãndu s-mãrtã dadã-mea eara njicã (featã-ageamitã), ludeatsã

§ njitsico (nji-tsi-có) sm njitsicadz (nji-tsi-cádzĭ) – (unã cu njic2)
ex: nani, nani, njitsico (njiclu-a meu)

§ njicuts (nji-cútsŭ) sm, sf, adg njicutsã (nji-cú-tsã), njicuts (nji-cútsĭ), njicutsi/njicutse (nji-cú-tsi) – tsi easti niheamã ca njic; tsi easti ma njic di njiclu di-aradã; dip njic; ficiuric (fiticã), ciuflic, njicshor, njicãz, njicãzan, njicãzic, njicuz, njicuzan, njicuzancu, njicuzot, njiczot, njiczu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn