DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acumpãr

acumpãr (a-cúm-pãrŭ) (mi) vb I acumpãrai (a-cum-pã-ráĭ), acum-pãram (a-cum-pã-rámŭ), acumpãratã (a-cum-pã-rá-tã), acumpãra-ri/acumpãrare (a-cum-pã-rá-ri) – plãtescu (dau pãradz) tra s-ljau un lucru; acumpru, ancumpãr, ancupãr, cumpru, cumpãr, cupãr; (fig:
1: acumpãr = (i) aduchescu, ascultu; (ii) pistipsescu, nvets lucri; (iii) caftu s-aflu tsi shtii, lu shpiunedz; expr:
2: acumpãr multi sh-vindu putsãni = ascultu multu shi zburãscu putsãn;
3: (om) tsi ti vindi sh-ti-acumpãrã = (om) tsi poati s-ti-arãdã cu zboarãli;
4: zboarãli li ari acumpãrati = zburashti putsãn, cu putsãni zboarã; zboarãli-lj suntu scumpi, canda-lj suntu acum-pãrati)
{ro: cumpăra}
{fr: acheter}
{en: buy}
ex: acumpãrã doi sats di pãni; ca s-acumpãrã cari di cari; acumpãrai un cal; preftul lu-acumpãrã (fig: aduchi) cãts pãradz fatsi; acumpãrai (fig: aduchii) tuti cãti li zbura; acumpãrã-l (fig: caftã s-vedz, mutrea, aflã, aduchea) trã tsi vinji; tini nu zbura, acumpãrã (fig: ascultã)!; omlu cu minti acumpãrã (fig: nveatsã) di la altsã, nu vindi; vrea s-mi-acumpãrã (s-mi shpiuneadzã shi s-aflã di la mini) cum u dutsim, cum fatsim, tsi zburãm; acumpãrã cama multi sh-vindi putsãni
(expr: ma multu s-ascultsã dicãt si zburãshti)

§ acumpãrat (a-cum-pã-rátŭ) adg acumpãratã (a-cum-pã-rá-tã), acumpãrats (a-cum-pã-rátsĭ), acumpãrati/acumpãrate (a-cum-pã-rá-ti) – lucru loat tu loclu-a pãradzlor dats; acumprat, ancumpãrat, ancupãrat, cum-prat, cumpãrat, cupãrat
{ro: cumpărat}
{fr: acheté}
{en: bought}

§ acumpãrari/acumpãrare (a-cum-pã-rá-ri) sf acumpãrãri (a-cum-pã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acumpãrã; acumprari, ancumpãrari, ancupãrari, cumprari, cumpãrari, cupãrari, etc.
{ro: acţiunea de a cumpăra; cumpărare}
{fr: action d’acheter}
{en: action of buying}
ex: la acumpãrari dishcljidi-ts ocljilj

§ acumpru (a-cúm-pru) vb I acumprai (a-cum-práĭ), acumpram (a-cum-prámŭ), acumpratã (a-cum-prá-tã), acumprari/acumprare (a-cum-prá-ri) – (unã cu acumpãr)
ex: acumpru din hoarã un cal; li-acumpri
(expr: pistipseshti tsi tsã si spuni) sh-cama groasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Anglii/Anglie

Anglii/Anglie (An-glí-i) sf fãrã pl – crat mari dit Ivropea di Vestu (ditu-Ascãpitatã), tu Nordul a Frãntsiiljei
{ro: Anglia}
{fr: Angleterre}
{en: England}

§ inglez (in-glézŭ) sm, sf inglezã (in-glé-zã), ingleji (in-gléjĭ), inglezi/ingleze (in-glé-zi) – om tsi s-amintã, bãneadzã icã yini dit Anglii shi easti di sãndzili-a miletilei di-aclo
{ro: englez}
{fr: anglais}
{en: englishman}
ex: inglezlu-i ac

§ inglizescu (in-gli-zés-cu) adg inglizeascã (in-gli-zeás-cã), ingli-zeshtsã (in-gli-zésh-tsã), inglizeshti/inglizeshte (in-gli-zésh-ti) – tsi ari s-facã cu inglejlji i Anglia; di inglez
(expr: inglizeasca = limba inglizeascã, zburãtã di ingleji)
{ro: englezesc}
{fr: anglais}
{en: english}
ex: flambura inglizeascã (dit Anglii, a inglejlor)

§ ingli-zeashti/inglizeashte adv – ca inglejlji
{ro: englezeşte}
{fr: comme les anglais}
{en: as done by englishmen}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

calici1

calici1 (cã-lícĭŭ) sn calici/calice(?) (ca-lí-ci) – putir tsi easti ufilisit tu bisearicã tu ayisirea-a yinlui ti cumnicari (fãtsearea-a yinlui tu sãndzili-a Hristolui)
{ro: caliciu}
{fr: calice}
{en: chalice}

§ cãlici1 (cã-lícĭŭ) sn cãlici/cãlice(?) (cã-lí-ci) – (unã cu calici1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãmeashi/cãmeashe

cãmeashi/cãmeashe (cã-meá-shi) sf cãmesh (cã-méshĭ) – stranj suptsãri di pãndzã (lãnã, mitasi, ljin, etc.) cu cari sã nveashti partea di nsus a truplui (di-aradã di la gushi pãnã tu mesi, pristi cheali shi sum geachetã); rizã, cãmishitsã, cãmishotã, camisolã
(expr:
1: cãmeasha-a oului (a misurlui, a njelui, a favãljei, etc.) atsea (coaja, chealea, etc.) cu cari easti anvilit un lucru (oulu, misurlu, njelu, fava, etc.);
2: nu-am cãmeashi pri mini = hiu multu oarfãn, ftoh;
3: nji si cutreamburã cãmeasha di pri mini = mi-acatsã pãvria, lãhtãrsescu, ãnj si mutã perlu din cap, ãnj fudzi buriclu, etc.;
4: mi ncaci sh-cu cãmeasha di pri mini = hiu cãvgãgi, mi ncaci trã itsido sh-cu caritsido;
5: armasi (sh-easti) cu cãmeasha di la nuna = atsel tsi-armasi ninga cu mintea tsi u-avea cãndu fu pãtidzat, cãndu nuna lj-avea bãgatã nã cãmeashi nauã; cari easti ninga ageamit, cu mintea-lj di ficiuric; easti ninga cu mutsli-lj tu nari;
6: trec cãmeasha = mi nvescu cu cãmeasha);
7: l-trec prit cãmeashi = lu nhiljedz, ãl ljau ti fumealji (ti suflit) un njic tsi nu dipuni dit sãndzili-a meu;
8: sh-da sh-cãmeasha di pri nãs = (tu-unã ananghi mari sh-trã un tsi-l va), fatsi tut tsi poati, s-fatsi multu curbani shi da tut tsi ari, pãnã sh-cãmeasha di pri el, di-armãni dispuljat;
9: sh-bea sh-cãmeasha di pri el = lu-ariseashti multu di multu beara, shi sã mbeatã multu tut chirolu;
10: ascãpai mash cu cãmeasha di pri mini = ascãpai mash cu bana, nu putui s-ljau tsi-va cu mini;
11: pri-iu u scots cãmeasha? = cum va s-fats s-ascachi di mintitura tu cari ti-aflji?)
{ro: cămaşe}
{fr: chemise}
{en: shirt}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angucitoari: cãstãnja); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); aeri mi-alãxii di cãmeashi; mãni va s-lau cãmeshli; muljarea nu-i cãmeashi, s-u-alãxeshti cãndu vrei; muljerli atumtsea nvishtea cãmesh di ljin; ma-aproapea nj-easti cãmeasha di tuti stranjili; cari nu sh-va cãmeasha?; nu-ts vrei cãmeasha di pri tini!; cu cãmeasha di pri nãs ascãpã
(expr: fudzi sh-nu lo tsiva cu el); misurlu ari multi cãmesh
(expr: frãndzã tsi lu-acoapirã); curã fava di cãmeashi
(expr: di chealea di pisuprã tsi-acoapirã gãrnutslu); cãmeasha a njelui
(expr: shchepea, tsipa a njelui) easti multu greauã; cãmeasha di pri nãsã lji si cutrimburã
(expr: u-acãtsã pãvria, s-aspãre multu); sh-cu cãmeasha di pri nãsã si ncãcea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãpushi1/cãpushe

cãpushi1/cãpushe (cã-pú-shi) sf cãpushi/cãpushe (cã-pú-shi) – unã soi di bubulic (dit fumealja-a pangului) tsi s-hidzi cu caplu tu chealea-a prãvdzãlor (oilor, oaminjlor, etc.), tra s-lã sugã sãndzili cu cari bãneadzã (sh-cu sudzearea, poati s-alasã s-intrã tu sãndzili-a oaminjlor yets tsi pot s-lã da lãngori greali); cãpush, cãputs, cãrlej, cãcimor
{ro: căpuşă}
{fr: tique, pou des brebis}
{en: tick, cattle tick}
ex: cãpushili s-adunã pi oi; nã chirirã oili di cãpushi

§ cãpush1 (cã-púshĭŭ) sn cãpushi/cãpushe (cã-pú-shi) – (unã cu cãpushi1)

§ cãputs (cã-pútsŭ) sn pl(?) – (unã cu cãpushi1)

§ cãcimor (cã-ci-mórŭ) sm cãcimori (cã-ci-mórĭ) – unã soi di cãpushi mari (tsi sh-u-adutsi niheamã cu-unã cãrãvidã) cari s-hidzi tu chealea-a prãvdzãlor (oilor, oaminjlor, etc.) tra sh-lã sugã sãndzili; cãpushi, cãpush, cãputs, cãrlej
{ro: căpuşă mare}
{fr: grande tique ressemblant a une écrevisse}
{en: large cattle-tick}

§ cãrlej (cãr-léjĭŭ) sm pl(?) – (unã cu cãcimor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cortsã

cortsã (cór-tsã) sf cortsã (cór-tsã) – prici (bubulic, insectã) njicã, aroshi tsi bãneadzã prit cripãturli di lemnu (din casã, di la crivati, di momili, etc.), s-hrãneashti di-aradã cu sãndzili-a omlui (di lj-alasã dãmtsi-aroshi pri trup dupã tsi lu-ari pãscutã) shi anjurzeashti urut (ma multu cãndu pricea easti chisatã sh-vãtãmatã); tartabic, tãrtãbic, tahtabic, tartabichi
{ro: ploşniţă}
{fr: punaise}
{en: bed bug}
ex: tutã noaptea nu ncljish ocljilj cã mi mãcarã cortsãli (tartabitslji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzinuclju

dzinuclju (dzi-nú-cljĭu) sn dzinuclji/dzinuclje (dzi-nú-clji) – partea (carni shi cheali) di deavãrliga di prinodlu (clidusea) dit mesea-a ciciorlui (tsi agiutã la nduplicarea-a lui); dzãnuclju;
(expr:
1: cad pri dzinuclji dinintea-a unui = cad pri dzinuclji (i) ca semnu di tinjii, tãpinusiri, etc.; (ii) ta s-lu pãlãcãrsescu multu s-nj-agiutã cu tsiva;
2: nji sã talji dzinucljilj = lj-aduchescu cicioarli slabi shi-nj si pari cã va s-cad (di fricã, lãhtarã, ciudii, etc.);
3: besã pri dzinuclju = nu fatsi atsea trã tsi giurã;
4: easti di dzinucljul a meu = easti di sãndzili-a meu)
{ro: genunchi}
{fr: genou}
{en: knee}
ex: cãdzu pi dzinuclji; shidea (sta) pri dzinuclji (sã ncljina pri dzinuclji) n fatsa-a icoanãljei; pri dzinuclji nãdia sprigiurãm; arbineslu-i besã pri dzinuclju
(expr: nu fatsi atseali trã cari giurã cã va li facã); amirãlu sh-amirãroanja nu-alasã vãrnu di dzinucljul a lor
(expr: di sãndzili-a lor)

§ dzãnuclju (dzã-nú-cljĭu) sn dzãnuclji/dzãnuclje (dzã-nú-clji) – (unã cu dzinuclju)

§ ndzi-nucljedz (ndzi-nu-cljĭédzŭ) vb I ndzinucljai (ndzi-nu-cljĭáĭ), ndzinucljam (ndzi-nu-cljĭámŭ), ndzinucljatã (ndzi-nu-cljĭá-tã), ndzinucljari/ndzinucljare (ndzi-nu-cljĭá-ri) – cad (shed, stau) pri dzinuclji n fatsa-a unui (ca semnu di tinjii, tãpinusiri, etc.); ãndzinucljedz
{ro: îngenunchea}
{fr: (s’)agenouiller}
{en: kneel (down)}
ex: vru si ndzinucljadzã nintea-a lui shi s-lji caftã ljirtari; di diparti ndzinuclja; ndzinuclje nãintea-a icoanãljei shi sh-featsi crutsea di ma multi ori

§ ndzinuclju (ndzi-nú-cljĭu) vb I ndzinucljai (ndzi-nu-cljĭáĭ), ndzinucljam (ndzi-nu-cljĭámŭ), ndzinucljatã (ndzi-nu-cljĭá-tã), ndzinucljari/ndzinucljare (ndzi-nu-cljĭá-ri) – (unã cu ndzinucljedz)

§ ndzinucljat (ndzi-nu-cljĭátŭ) adg ndzinucljatã (ndzi-nu-cljĭá-tã), ndzinucljats (ndzi-nu-cljĭátsĭ), ndzinucljati/ndzinucljate (ndzi-nu-cljĭá-ti) – tsi ari cãdzutã (tsi shadi, sta) pri dzinuclji n fatsa-a unui om i lucru; ãndzinucljat
{ro: îngenuncheat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Frãntsii/Frãntsie

Frãntsii/Frãntsie (Frãn-tsí-i) sf fãrã pl – crat mari dit Ivropea di Vestu (ditu-Ascãpitatã), namisa di Ghirmanii shi Spanii
{ro: Franţa}
{fr: France}
{en: France}

§ frãncu (frắn-cu) sm, sf frãncã (frắn-cã), frãntsi (frắn-tsi), frãntsi/frãntse (frắn-tsi) – om tsi s-amintã, bãneadzã icã yini dit Frãntsii shi easti di sãndzili-a miletilei di-aclo; frãngu, frengu; (fig:
1: frãncu = (i) ivrupean; om tsi bãneadzã i yini dit Ivropi; om tsi easti di-arãzga-a miletslor ivrupeani; (ii) om arãu; expr:
2: ti featsish frãncu = ti-acatsã multu inatea, ti featsish om arãu)
{ro: francez}
{fr: français}
{en: French}
ex: mumã-nj, frãntsãlj vinjirã; eu va-nj ljau nã doamnã frãncã (fig: ivrupeanã); s-featsi frãncu
(expr: lu-acãtsã multu inatea)

§ frãngu2 (frắn-gu) sm, sf frãngã (frắn-gã), frãndzi (frắn-dzi), frãndzi/frãndze (frắn-dzi) – (unã cu frãncu)
ex: ved cã frãngu ti featsish
(expr: ti featsish arãu, ti-acãtsã multu inatea)

§ frengu (frén-gu) sm, sf frengã (frén-gã), frendzi (frén-dzi), frendzi/frendze (frén-dzi) – (unã cu frãncu)
ex: frengul shtia multã zãnati

§ frãntsescu (frãn-tsés-cu) adg frãntseascã (frãn-tseás-cã), frãntseshtsã (frãn-tsésh-tsã), frãntseshti/frãntseshte (frãn-tsésh-ti) – tsi ari s-facã cu Frantsa, Ivropea, frãntsilj i ivrupeanjlji; di frãncu; di ivrupean; frãndzescu, ivrupinescu;
(expr: frãntseshti = stranji ivrupineshti)
{ro: francez, franţuzesc, european}
{fr: français, européen}
{en: French, European}
ex: l-ved tu frãntseshti
(expr: stranji ivrupineshti)

§ frãndzescu (frãn-dzés-cu) adg frãndzeascã (frãn-dzeás-cã), frãndzeshtsã (frãn-dzésh-tsã), frãndzeshti/frãndzeshte (frãn-dzésh-ti) – (unã cu frãntsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Grãtsii

Grãtsii (Grã-tsí-i) sf fãrã pl – crat tsi sã ntindi tu partea dit Not (Sud) shi Datã a Ivropiljei, tu cari s-aflã sh-giumitatea dit Notlu-a Machiduniiljei; Gãrtsii
{ro: Grecia}
{fr: Grèce}
{en: Greece}

§ Gãrtsii (Gãr-tsí-i) sf fãrã pl – (unã cu Grãtsii)

§ grec (grécŭ) sm, sf greacã (greá-cã) grets (grétsĭ), greatsi/greatse (greá-tsi) – om tsi s-amintã, bãneadzã icã yini dit Grãtsii shi easti di sãndzili-a miletilei di-aclo; om tsi bãneadzã deadun cu-armãnjlji dit Machi-dunii shi easti di sãndzili shi miletea-a atsilor tsi bãneadzã tu Grãtsii; elin;
(expr: greclu u-ari stricãtoarea-aruptã = easti om tsi s-aspari lishor, tsi easti cu fricã)
{ro: grec}
{fr: grec}
{en: Greek}
ex: veadi greclu sh-tutã greaca; cripã armãnlu, strigã greaca; tu-armãni shi tu greatsi; tsintsi armãnj unã pãzari, dzatsi grets, unã gumarã; greclu-i lemnu putrid; vidzush dhicunjar? dzã-lj grec!; gumarlu tu gumarangati shi greclu tu grãdinã xeanã; greclu sh-arhundu, alj va mputã; ts-arãtsi curlu ca grec

§ gricami/gricame (gri-cá-mi) sf fãrã pl – multimi di grets; tuts gretslji di pri loc
{ro: număr de greci}
{fr: nombre de grecs; l’ensemble des grecs}
{en: number of Greeks; all Greks together}
ex: mandrã di turtsã shi gricami

§ gricuman (gri-cu-mánŭ) sm, sf, adg gricumanã (gri-cu-má-nã), gricumanj (gri-cu-mánjĭ), gricumani/gricumane (gri-cu-má-ni) – armãn tsi sh-alãsã pistea (limba) shi dzãtsi cã nu easti armãn ma grec
{ro: aromân care spune că este grec}
{fr: aroumain qui est partisan phanatique des grecs}
{en: Aromanian who believes that he is Greek}
ex: easti hilja-a unui gricuman

§ grãtsescu (grã-tsés-cu) adg grãtseascã (grã-tseás-cã), grãtseshtsã (grã-tsésh-tsã), grãtseshti/grãtseshte (grã-tsésh-ti) – tsi ari s-facã cu gretslji; di grets; gãrtsescu; gãrcu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

Hristo

Hristo (Hris-tó) sm fãrã pl – Hiljlu-al Dumnidzã; Dumnidzãlu-a crishtinjlor; unã di treili pãrtsã (Hiljlu) dit Ayiu-Triada; Hrishto;
(expr:
1: sãndzili-a Hristolu = yinlu cu cari s-cumãnicã crishtinlu;
2: lj-si fitã Hristolu n casã; canda-lj si featsi Hristolu n casã = ari iftihii, hãrãcupilji n casã, easti hãrios;
3: easti di soea-a Hristolui = easti ghiftu)
{ro: Iisus Hristos}
{fr: Christ}
{en: Christ}
ex: tu chirolu atsel imna Hristolu pri padi; trã Hristolu nãsh cãdzurã; Hriste-mu, dzãc aushlji; ts-u cãftash, Hriste-nj!; cã tsi-u-adusi Hristolu, cã tsi-u-adusi Stãmãria, tsi-ai faptã?; u-adusi muljarea mãcarea pri measã, sh-u vluyisi Hristolu

§ Hrishto (Hrish-tó) sm fãrã pl – (unã cu Hristo)
ex: ishirã cu Hrishtolu; mi pidipsii ca Hrishtolu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã