|
|
sãnãtor
sãnãtor (sã-nã-tórŭ) sn sãnãtoari/sãnãtoare (sã-nã-tŭá-ri) – hãlati di pãndzã groasã di lãnã, tsi sh-u-adutsi cu un sac tsi ari un bair vãrtos la gurã, tu cari lumea poati s-bagã lucri shi poati s-u poartã cu el spindzuratã dinanumirea (bãgatã tu-amaxi, cu mãna, etc.); unã soi di ceantã di pãndzã groasã cu cari njitslji sh-poartã cãrtsãli la sculii; sãrãtor, tastru, trastu, trastir, trashtu, tãrastru, trãstic, tãstric
{ro: traistă; ghiozdan}
{fr: bourse, besace; bourse servant de serviette}
{en: bag, satchel, purse}
§ sãrãtor2 (sã-rã-tórŭ) sn sãrãtoari/sãrãtoare (sã-rã-tŭá-ri) – (unã cu sãnãtor)
(expr: ca nuca tu sãrãtor = multu vrut; zbor tsi-aspuni cãt vrut easti un lucru ca, bunãoarã, unã mamã tsi-sh va njiclu)
nuc
nuc (núcŭ) sm nuts (nutsĭ) – mari sh-fanumin pom, tsi yini dit Asii, shi creashti tu livãdz, bãhceadz, uboari, mardzina di cãljuri (ma sh-agru tu pãduri), cu-alumãchi multi sh-groasi tsi-alasã unã aumbrã ndisatã, cu frãndzãli mãri (fapti di ma multi frãndzã njits), cu un lemnu multu cãftat trã momila din casã, cu fructul mari nvãlit cu-unã cãlufi veardi, cãrnoasã, tu cari s-aflã simintsa (nuca, cucoasha) cu-unã coaji limnoasã tsi-acoapirã nuntru un njedz cãrnos, multu bun tu mãcari; cucosh
{ro: nuc}
{fr: noyer}
{en: walnut tree}
ex: tsi-i amar ca hearea shi dultsi ca njarea (angucitoari: nuclu); la groapa cu shapti nuts (cucosh); l-vãtãmarã la nuc; frãndzãli di nuc cãdzurã ascuturati di vimtu; s-teasi Yeani sum nuc si-lj tragã un somnu
§ nuc agru (nu-cŭá-ghru) sm nuts agri (nu-tsĭá-ghri) – arburi di pãduri, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã di 45-50m, cu truplu ndreptu, cu coaja vinitã sh-cripatã, cu frãndzã mãri, cu fructu ma mari ca nuca, ma cu coaja multu sãnãtoasã, ma groasã sh-sufrãsitã, tu cari s-aflã simintsãli tsi nu s-mãcã cã nu suntu buni; nuc amirican
{ro: nuc american}
{fr: noyer noir}
{en: black walnut tree}
§ nucã1 (nú-cã) sf nuts (nútsĭ) – yimisha (simintsa) a nuclui, stronghilã, cu coaji limnoasã, sãnãtoasã cari, dupã tsi easti aspartã, aspuni njedzlu cãrnos di nãuntru, multu bun tu mãcari; cucoashi;
(expr:
1: nucã costenlivã, nucã cuncavã = nucã trã cari njedzlu easti multu greu trã scuteari dit coaji;
2: ca nuca n sãnãtor = multu vrut; zbor tsi-aspuni cãt vrut easti un lucru ca, bunãoarã, unã mamã tsi-sh va njiclu)
{ro: nucă}
{fr: noix}
{en: walnut}
ex: patru frats tu-unã cãmeashi (angucitoari: nuca); patru frats dzeaminj criscuts, tu-unã cãmeashi nviscuts (angucitoari: nuca); un mãnãstir cu patru cãlugãri (angucitoari: nuca); s-featsirã estan nutsli; n-agiucãm cu nuts; nuclu-a nostru (pomlu nuc) nu-ari nuts (cucoashi); nuntru un mãrgãritar cãt nã nucã di mãrli; sh-eara bunã ca njelu, dultsi ca nuca sh-durutã ca-amalama; cãdea ca nuts (poamili) cãndu scuturi nutslji (ponjlji); nj-u am ca nuca n sãnãtor
(expr: nj-u am multu vrutã); sh-nuca sh-cheatra tu mãna-a lui easti
sãrãtor2
sãrãtor2 (sã-rã-tórŭ) sn – vedz tu sãnãtor
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sãnãtortastru
tastru (tás-tru) sn tastri/tastre (tás-tri) – hãlati di pãndzã groasã di lãnã i cãprinã, tsi sh-u-adutsi cu un sac (i unã pungã) tsi ari un bair vãrtos la gurã, tu cari lumea poati si sh-bagã lucri, tra s-u poartã cu mãna (spindzuratã dinanumirea, bãgatã tu-amaxi, etc.); unã soi di ceantã di pãndzã groasã cu cari njitslji sh-poartã cãrtsãli la sculii; tastru, trastu, trastir, trashtu, tãrastru, trãstic, tãstric, sãrãtor, sãnãtor, tãgãrgic, tãgãrgicã, tãgãrcicã, tashcã;
(expr:
1: l-bag tu tastru; lj-trec tastrul (di gushi) = l-fur, lu-arãd, lu-aplãnisescu, lu ncaltsu, lj-bag cãlupea (sãmarlu, shaua, cuvata, pirde la oclji, etc.); etc.;
2: nj-bag caplu tu tastru = intru tu-un mari piriclju, mi-agioc cu moartea;
3: am un tastru di mustãts sum nari = hiu multu mustãcios, am mustãts mãri sh-groasi sum nari;
4: lj-dau tastrul = l-scãrchescu, l-dau nafoarã di la lucru; lj-u scãrchescu dyeara, lj-usuc lingura, lj-dau tsãruhili (poarca), etc.;
5: shtiu tsi ai tu tastru = shtiu tsi fats, tsi-ai sum cãciulã, tsi-ts poati geanlu;
6: alagã cu pãnea tu tastru = bãneadzã fãrã scupo tu banã sh-alagã ca un vagabondu dit un loc tu altu;
7: ndreptu ca funea tu tastru = strãmbu, cum sta funea tu tastru, anapud;
8: iu avdzã gortsã multi, s-ljai un tastru njic = la gortsul avdzãt, nu ti du cu saclu mari; la merlu alãvdat s-nu ti duts cu saclu; cãndu lucrul easti multu alãvdat, s-nu ti-ashteptsã s-lu aflji totna, ashi cum tsã easti aspus; nu li pistipsea tuti, ashi cum tsã li dzãtsi dunjaea)
{ro: traistă}
{fr: bourse, besace, panetière}
{en: bag, satchel, purse}
ex: purtam cu-amaxea tastri di lãnã shi di cãprinã; umpli un tastru di flurii sh-a tali s-hibã; sh-bãgã nã cumatã di pãni tu tastru shi trapsi calea; umplurã tastrul cu pãni, cash, carni shi imnã sh-fudz; bagã nã cãrvealji tu tastru shi u-adunã sã-sh aflã cãsmetea; dupã tsi bitisirã pãnea dit tastri, nu-avea tsi s-mãcã; bãgã ordzu tu tastru; nu lu-aduchi dip cãndu-lj tricu tastrul di gushi
(expr: cãndu lu-arãsi); cum cutidzash, gioni-aleptu, s-tsã badz caplu tu tastru
(expr: s-ti-agiots cu moartea) shi s-intri aoatsi?; ti feci gugeamiti ficior mari, cu-un tastru di mustãts sum nari
(expr: multu mustãcios); nu lu-arãsea cum lucra sh-lji deadi tastrul
(expr: l-deadi nafoarã di la lucru)
§ trastu (trás-tu) sn trasti/traste (trás-ti) – (unã cu tastru)
ex: sh-lo trastul dinanumirea sh-fudzi; mizia adutsea nanumirea trastu mplin cu zairei; tats tini, shtii lupa tsi ari tu trastu