DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ciucurdecã

ciucurdecã (cĭu-cur-dé-cã) sf ciucurdetsi/ciucurdetse (cĭu-cur-dé-tsi) – partea durã tsi s-aflã tu mesea-a unei hearhicã (oasa, cocala, sãmburlu) cari, siminatã tu loc, fatsi s-creascã un hearhic
{ro: sămbure de piersică}
{fr: noyau de pêche}
{en: pit from a peach}
ex: s-agioacã cu ciucurdetsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cocalã

cocalã (có-ca-lã) sf cocali/cocale (có-ca-li) – partea dit unã yimishi (di-aradã tu mesi) cari easti durã (scliro, corcanã) sh-cari siminatã tu loc fatsi s-creascã un altu pom tsi fatsi idyea soi di yimishi; os, oasã, sãmbur, sãmburi, sãmburã, sumbur, sumbru, sumburi, simintsã
{ro: sămbure}
{fr: noyau, pépin}
{en: pit (of fruit), stone (of cherry, grape)}
ex: mãcarã prunili cu tuti coji shi cocali (oasi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzindzifchiu

dzindzifchiu (dzin-dzíf-chĭu) sm dzindzifchi (dzin-dzíf-chi) – arburic cu schinj, cu frãndzã cu hroma di asimi, lilici galbini pi dinãuntru cu njurizmã mushatã, fructi njits cu sãmburi ca di masin; agruljauã
{ro: măslin sălbatic}
{fr: olivier sauvage}
{en: wild olive tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãrulã

mãrulã (mã-rú-lã) sf mãruli/mãrule (mã-rú-li) – fructul di chin (brad, mãniclju, etc.), faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; cuculici, cucuci, bushulii, aroabulã, aroabã
{ro: con (de brad, pin, etc.)}
{fr: cône (de pin, sapin, etc.)}
{en: (pine, spruce, fir, etc.) cone}
ex: ca si scoatim pãnea a mãrulilor li ncãldzãm niheamã shi atumtsea frãndzãli s-disfac shi dit cati frãndzã cad cãti doi sãmburi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oasã

oasã (ŭá-sã) sf oasi/oase (ŭá-si) – partea dit unã yimishi a unui pom, di-aradã tu mesi, cari easti durã (scliro, corcanã) sh-cari siminatã tu loc fatsi s-creascã un altu pom tsi fatsi idyea soi di yimishi; partea di nãuntru di la nãscãnti fructi, cu anvãliturã limnoasã, tu cari s-aflã simintsa; os, cocalã, sãmbur, sãmburi, sãmburã, sumbur, sumbru, sumburi, simintsã, puponj
{ro: săm-bure}
{fr: noyau, pépin}
{en: pit (of fruit), stone (of cherry, grape)}
ex: nu tsãni oasa (sãmburile) di cireashi n gurã, ta s-nu tsiva di u-ascapits fãrã s-vrei

§ os2 (ósŭ) sn oasi/oase (ŭá-si) – (unã cu oasã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

puponj2

puponj2 (pu-pónjĭŭ) sm puponj (pu-pónjĭ) – partea (di-aradã tu mesi) dit unã yimishi tsi creashti pi-un pom, tsi easti durã (scliro, corcanã), sh-cari siminatã tu loc, fatsi s-creascã un altu pom tsi fatsi idyea soi di yimishi; os, oasã, cocalã, sãmbur, sãmburi, sãmburã, sumbur, sumbru, sumburi, simintsã
{ro: sămbure}
{fr: noyau, pépin}
{en: pit (of fruit), stone (of cherry, grape)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãmburi/sãmbure

sãmburi/sãmbure (sắm-bu-ri) sm sãmburi (sắm-burĭ) – partea dit unã yimishi (di-aradã tu mesi) cari easti durã (scliro, corcanã) sh-cari siminatã tu loc fatsi s-creascã un altu pom tsi fatsi idyea soi di yimishi; os, oasã, cocalã, sãmbur, sãmburã, sumbur, sumbru, sumburi, simintsã
{ro: sămbure}
{fr: noyau, pépin}
{en: pit (of fruit), stone (of cherry, grape)}
ex: ma tini n suflit portsã, ca sãmburi, tut tserlu

§ sãmbur (sắm-burŭ) sm sãmburi (sắm-burĭ) – (unã cu sãmburi)
ex: lj-fatsi-arãu si ngljitã sãmburlji

§ sãmburã (sắm-burŭ) sf sãmburi (sắm-burĭ) – (unã cu sãmburi)

§ sumbur (súm-burŭ) sm sumburi (súm-burĭ) – (unã cu sãmburi)
ex: ca di nucã sumburi

§ sumburi/sumbure (súm-bu-ri) sm sumburi (súm-burĭ) – (unã cu sãmburi)

§ sumbru (súm-bru) sm sumbri (súm-bri) – (unã cu sãmburi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã