DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

filj2

filj2 (fíljĭŭ) sm filj (fíljĭ) – numã datã la ma multsã arburits di boi njicã, cu trup tufos sh-lumãchitsã cu mãduã groasã, cu frãndzã mãri tsi da unã-anjurizmã urãtã, cu unã soi di arapuni di lilici albi adunati stog ca nã umbrelã, ufilisiti trã ceai, shi fructi njits ca mãrdzeali aroshi-lãi; usuc, usãc, soc, saug, suug, sug, sãuc, sãmbuc, zãmbuc, profcu, shtog
{ro: soc}
{fr: sureau}
{en: elder tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãlitsã

lãlitsã (lã-lí-tsã) sf lãlitsã (lã-lí-tsã) – lilici di soc (usuc, usãc, saugu, filj, suug, sug, sãuc, sãmbuc, zãmbuc, profcu, shtog), albi, adunati stog ca unã umbrelã; lalitsã, lilicã
{ro: floare de soc}
{fr: fleur de sureau}
{en: elder tree flower}

§ lalitsã (la-lí-tsã) sf lalitsã (la-lí-tsã) – (unã cu lãlitsã)

§ lilicã (li-lí-cã) sf lilitsi/lilitse (li-lí-tsi) – (unã cu lãlitsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mamã2

mamã2 (má-mã) sf fãrã pl – njedz; midua dit mesea di-alumãchi di la ndoi arburi (ca, bunãoarã, sãmbuclu, saltsea, etc.); njedzlu di pãni; carnea di yimishi; mãcarea scoasã dit gura-a mamãljei (papã) tra s-hibã datã a natlui, a njitslor tsi nu au ninga dintsã; (fig:
1: mamã = hranã ca ti sãrmãnitsã, tsiva dip; expr:
2: mamã n gurã = un tsi-ashteaptã sã-lj si da tuti fãrã s-lucreadzã (cã nu lu-ariseashti lucrul); linãvos, timbel)
{ro: miez}
{fr: moëlle du sureau, du saule, etc.; mie (pain), pulpe (fruits)}
{en: marrow (willow, elder tree, etc.); crumb of bread (as opposed to crust), pulp}
ex: vearga di saltsi ari mamã (miduã, njedz); sãuc cu mamã (miduã); mama (njedzlu dit mesea) a cuceanlui; u mãtrica cu mamã (cu papã, mãcari scoasã dit gurã); lu ntricã njiclu cu mamã (mãcari amisticatã ninti tu gura-a dadãljei); s-mãcã mamã n gurã
(expr: sã-lj si da s-mãcã fãrã s-lucreadzã); mamã (mãcari datã a njitslor) di pãni shi nuts; nu mi-arãdz cu mamã (fig: cu hranã putsãnã ca ti njits, ti sãrmãnitsã); cãndu-acasã lj-u dzãc, mamã! (fig: dip tsiva!; expr: cãndu nu-au tsiva s-mãcã acasã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

profcu

profcu (próf-cu) sm proftsi (próf-tsi) – numã datã la ma multsã arburits di boi njicã, cu trup tufos sh-lumãchitsã cu mãduã groasã, cu frãndzã mãri tsi da unã-anjurizmã urãtã, cu unã soi di arapuni di lilici albi adunati stog ca nã umbrelã, ufilisiti trã ceai, shi fructi njits ca mãrdzeali aroshi-lãi; usuc, usãc, soc, filj, saug, suug, sug, sãuc, sãmbuc, zãmbuc, shtog
{ro: soc}
{fr: sureau}
{en: elder tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

soc

soc (sócŭ) sm sots (sótsĭ) – numã datã la ma multsã arburits di boi njicã, cu trup tufos sh-lumãchitsã (tsi au mãduã groasã), cu frãndzã mãri tsi da unã-anjurizmã urãtã, cu unã soi di arapuni di lilici albi adunati stog ca nã umbrelã, ufilisiti trã ceai, shi fructi njits ca mãrdzeali aroshi-lãi; usuc, usãc, saugu, filj, suug, sug, sãuc, sãmbuc, zãmbuc, profcu, shtog
{ro: soc}
{fr: sureau}
{en: elder tree}

§ sãuc (sã-úcŭ) sm sãuts (sã-útsĭ) (unã cu soc)
ex: sãuclu ari floari albã

§ usãc3 (u-sắcŭ) sm usãts (u-sắtsĭ) – (unã cu soc)
ex: hershu lilici di usãc (soc)

§ usuc3 (u-súcŭ) sm usuts (u-sútsĭ) – (unã cu soc)
ex: aminam cu tupangi di usuc (soc)

§ sãmbuc (sãm-búcŭ) sm sãmbuts(?) – (unã cu soc)

§ zãmbuc (zãm-búcŭ) sm zãmbuts(?) (unã cu soc)

§ saugu (sa-ú-gu) sm saudz(?) (sa-údzĭ) – (unã cu soc)
ex: flori di saugu

§ sug2 (súgŭ) sm sudz(?) (súdzĭ) – (unã cu soc)

§ suug (su-úgŭ) sm suudz(?) (su-údzĭ) – (unã cu soc)

§ shtog (shtógŭ) sm shtodz (shtódzĭ) shi sn shtoadzi (shtŭá-dzi) – (unã cu soc)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã