DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

sãmar

sãmar (sã-márŭ) sn sãmari/sãmare (sã-má-ri) – unã soi di shauã mari tsi s-bagã pi-un cal i gumar, tu cari s-bagã lucri tra s-hibã purtati dit-un loc tu altu; sumar;
(expr:
1: sãmar di broascã = casa di os tsi u poartã dinanumirea (sh-tu cari bãneadzã) unã cathã (broascã cu casã);
2: lu-aruc sãmarlu = chicusescu, am parapun, nj-pari arãu, mi cãrteashti un lucru, etc.;
3: nj-bagã sãmarlu = mi-arãdi, mi-aplãniseashti, mi ncaltsã, nj-bagã cãlupea (shaua, cuvata, pirde la oclji, etc.); mi bagã tu tastru, etc.;
4: va-lj cruescu un sãmar; va lj-umplu (va lj-umflu) sãmarlu = va-l bat, va-lj dau un shcop, va lj-umflu chealea, va-lj frãngu oasili, etc.;
5: n-arupem (nã mãcãm, n-aspãrdzem) sãmarili = nã bãtem, nã nciupãm [bãgats oarã cã zborlu yini di la gumarlji cari, cãndu sã ncaci, s-mãshcã pãnã sh-arup sumarili];
6: sãmar, la gioclu di cãrtsã i vãshclje = gioclu di cãrtsã i vãshclje cãndu-l cheari cariva cã, atsel tsi cheari easti lugursit ca un gumar tsi poartã sãmarlu; bij, bis, zdãrtã;
7: bati sumarlu s-aducheascã gumarlu = grea pri poartã s-avdã pãltirea; bats fireasta (firida) s-aducheascã usha; dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz)
{ro: samar}
{fr: bât}
{en: pack saddle}
ex: calu cu sãmar nidzea ninti; cu sãmarlu-arãsturnat; mulili atseali noauã pãnã nu li calcã sãmarlu nu s-ashtearnã; cu sãmarlu pots sã ncartsi shi scãnduri, cu shaua nu pots; lu-arcã sãmarlu
(expr: chicusi) sh-fudzi; sh-mãcarã sãmarili
(expr: si nciuparã) prota sh-deapoea si mbunarã; ma s-mi-acatsã, va nj-umflã sãmarlu
(expr: va-nj da un shcop, va-nj mi batã-arãu); lj-u intrã, lj-umflã sãmarlu
(expr: lj-deadi un shcop bun, l-bãtu ghini, lj-umflã chealea); bagã-lj sãmarlu
(expr: arãdi-l) sh-alasã-l

§ sumar (su-márŭ) sn sumari/sumare (su-má-ri) – (unã cu sãmar)
ex: coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); caprã nitsi gumar earam, coarni shi sumar aveam (angucitoari: zmelciul); am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); calu bun, bun i sh-cu sumar; tsi turlii ncalicã aeshti oaminj cu pãntica shi pri cal fãrã sumari, fãrã shelj?; shi-lj chicã di cutsachea di sumar tastrul cu flurii; trapsi s-umplã un sumar cu palji; ãlj crueashti un sumar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tiryeacliu

tiryeacliu (tir-yĭa-clíŭ) adg tiryeaclii/tiryeaclie (tir-yĭa-clí-i), tir-yeaclii (tir-yĭa-clí-i), tiryeaclii (tir-yĭa-clí-i) – (un) tsi ari orixi (tsi ari mirachi, tsi-lj si dishcljidi inima) s-adarã un lucru; (un) tsi ari mirachi tsi lu-arãseashti s-facã (shi fatsi) un lucru trã cari nu lj-ari nvitsatã tehnea s-lu facã; tiryeachiu, tiriachiu
{ro: amator, cari are poftă}
{fr: amateur, qui a envie de quelque chose}
{en: amateur, who desires something}

§ tiryeaclã (tir-yĭa-clắ) sm tiryeacladz (tir-yĭa-cládzĭ) – (unã cu tiryeacliu)

§ tiryeachiu (tir-yĭa-chíŭ) adg tiryeachii/tiryeachie (tir-yĭa-chí-i), tiryeachii (tir-yĭa-chí-i), tiryeachii (tir-yĭa-chí-i) – (unã cu tiryeacliu)

§ tiriachiu (ti-ri-ĭa-chíŭ) adg tiriachii/tiriachie (ti-ri-ĭa-chí-i), tiriachii (ti-ri-ĭa-chí-i), tiriachii (ti-ri-ĭa-chí-i) – (unã cu tiryeacliu)
ex: nu easti tiriachiu (nu-ari orixi) ni ti cafe ni ti tsigari; easti multu tiriachiu tu mãcari

§ tiriachilãchi/tiriachilãche (ti-ri-ĭa-chi-lắ-chi) sf tiriachilãchi (ti-ri-ĭa-chi-lắchĭ) – mirachi (orixi) mari trã fãtsearea-a unui lucru
{ro: dorinţă mare}
{fr: grande envie de faire quelque chose}
{en: great desire to do something}

§ tiryisescu (tir-yi-sés-cu) (mi) vb IV tiryisii (tir-yi-síĭ), tiryiseam (tir-yi-seámŭ), tiryisitã (tir-yi-sí-tã), tiryisiri/tiryisire (tir-yi-sí-ri) – bag un lucru tu-un loc tsi-lj si ndreadzi (tsi easti, tsi-lj yini ghini) tamam cum lipseashti; lj-aflu preaclja tsi-lj si uidiseashti; uidisescu, udisescu, idusescu, uidescu, sãmãrusescu
{ro: potrivi, adapta}
{fr: apparier, adapter}
{en: fit; adapt}

§ tiryisit (tir-yi-sítŭ) adg tiryisitã (tir-yi-sí-tã), tiryisits (tir-yi-sítsĭ), tiryisiti/tiryisite (tir-yi-sí-ti) – (lucru) tsi easti bãgat tu-un loc tsi-lj yini tamam ghini; tsi-lj si uidiseashti (undzeashti) ca unã preaclji; uidisit, udisit, idusit, uidit, sãmãrusit
{ro: potrivit, adaptat}
{fr: apparié, adapté}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsivicusescu

tsivicusescu (tsi-vi-cu-sés-cu) (mi) vb IV tsivicusii (tsi-vi-cu-síĭ), tsivicuseam (tsi-vi-cu-seámŭ), tsivicusitã (tsi-vi-cu-sí-tã), tsivi-cusiri/tsivicusire (tsi-vi-cu-sí-ri) – lu-alãxescu un lucru tra s-lu fac ashi cum mi-arãseashti s-hibã (tra sã-nj si ndreagã ma ghini huzmetea); l-fac un lucru si s-uidiseascã (tr-atseali tsi-am tu minti); mi nvets s-bãnedz cu-un lucru tu-unã nauã catastasi; mi nvets, mi mãlãxescu, ndreg, uidisescu, sãmãrusescu, tiryisescu
{ro: ajusta, adapta, potrivi, obişnui}
{fr: ajuster, adapter}
{en: adjust, adapt}

§ tsivicusit (tsi-vi-cu-sítŭ) adg tsivicusitã (tsi-vi-cu-sí-tã), tsivicusits (tsi-vi-cu-sítsĭ), tsivicusiti/tsivicusite (tsi-vi-cu-sí-ti) – tsi s-ari alãxitã tra si s-uidiseascã tu-unã nauã catandasi; tsi s-ari nvitsatã cu-unã banã tsi s-ari alãxitã; nvitsat, mãlãxit, ndreptu, uidisit, sãmãrusit, tiryisit
{ro: ajustat, adaptat}
{fr: ajusté, adapté}
{en: adjusted, adapted}

§ tsivicusiri/tsivicusire (tsi-vi-cu-sí-ri) sf tsivicusiri (tsi-vi-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) s-tsivicuseashti; nvitsari, mãlãxiri, ndridzeari, uidisiri, sãmãrusiri, tiryisiri
{ro: acţiunea de a ajusta, de a adapta; ajustare, adaptare}
{fr: action d’ajuster, d’adapter}
{en: action of adjusting, of adapting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

uidii/uidie

uidii/uidie (uĭ-dí-i) sf uidii (uĭ-díĭ) – harea tsi u au doi (i ma multsã) oaminj (lucri) tra si sh-undzeascã, si sh-u-aducã un cu-alantu (s-hibã unã soi); uidizmã, uidisiri, udisetsã, undziri, adu-tseari, aducã, eshã
{ro: asemănare}
{fr: ressemblance, pareil, egal}
{en: resemblance}
ex: aleadzi-ts di uidia-a ta (di soea-a ta, di un ca tini, tsi sh-u-adutsi cu tini); tu sots fãrã uidii (tsi nu-au preaclji); ma Gioga nu sh-ari uidia (nu sh-ari vãr s-lj-undzeascã; nu sh-ari preaclji); di-altã parti-lj vinji ghini, cã lj-aflã omlu sh-uidia

§ uidisescu (uĭ-di-sés-cu) (mi) vb IV uidisii (uĭ-di-síĭ), uidiseam (uĭ-di-seámŭ), uidisitã (uĭ-di-sí-tã), uidisiri/uidisire (uĭ-di-sí-ri) – fac ca hãrli (fatsa, boea, mushuteatsa, etc.) tsi li ari un, s-hibã unã soi (s-undzeascã) cu-atseali avuti di un altu; nj-u-aduc tu hãri (undzescu) cu cariva; bag un lucru tu-un loc tsi-lj si ndreadzi tamam (tsi easti, tsi-lj yini ghini, tsi-lj yini tamam); udisescu, idusescu, uidescu, undzescu, nj-u-aduc, tiryisescu, sãmãrusescu, ndreg
{ro: (se) asemăna; potrivi, (se) adapta}
{fr: ressembler, être pareil; arranger, (s’)adapter}
{en: resemble; arrange, fit, adapt}
ex: doilji nã uidisim (undzim); a vãrnui nu-lj si uidisea (nu-lj yinea ghini) stranjili; nu mi uidisescu cu tini (nu nj-u-aduc cu tini, nu hiu ca tini); uidisea dauãli capiti ghini (fã-li si sã ndreagã tamam un cu-alantu); doilji suntu uidisits (au idyili hãri), tiniri sh-avuts; dzã-nj ma s-pots, tsi ti uidiseashti (tsi tsã si ndreadzi) cu nãsã?; bagã cljiitsa tu cljai, nu s-uidiseashti; dupã tsi va s-li uidisescu (s-li ndreg) lucrili va sã nchisescu sh-mini; truoarã nãsã uidisi (ndreapsi) nã minciunã; ghini li uidisish (li ndreapsish)

§ uidisit (uĭ-di-sítŭ) adg uidisitã (uĭ-di-sí-tã), uidisits (uĭ-di-sítsĭ), uidisiti/uidisite (uĭ-di-sí-ti) – tsi sh-u-adutsi tu hãri cu-un altu; (lucru) tsi easti bãgat tu-un loc tsi-lj si ndreadzi ghini (tsi-lj yini tamam ghini); udisit, idusit, uidit, undzit, tsi sh-u-adutsi, tiryisit, sãmãrusit, ndreptu
{ro: asemănat; potrivit, adaptat}
{fr: ressemblé, qui est pareil; arrangé, adapté}
{en: resembled; arranged, fit, adapted}
ex: hits uidisits (vã undzits, hits unã soi)

§ uidisi-ri/uidisire (uĭ-di-sí-ri) sf uidisiri (uĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-uidiseashti tsiva icã un sh-undzeashti cu cariva; adutseari cu cariva; udisiri, idusiri, uidiri, undziri, undzeari, tiryisiri, sãmãrusiri, ndridzeari; uidii, uidizmã, udisetsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn