DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amar1

amar1 (a-márŭ) sm fãrã pl – dureari sufliteascã (un dor greu tu suflit); mãrazi, cãnjinã, amãrãciuni, cripari, etc.
{ro: amar, amărăciune}
{fr: amertume, chagrin}
{en: sadness}
ex: di tru a arniului amar (mãrazi, cãnjinã); amar di (multã shi greauã) neauã

§ amar2 (a-márŭ) adg amarã (a-má-rã), amari (a-márĭ), amari/amare (a-má-ri) – tsi ari gustul (lizetea) a hearãljei (a pilonjlui, a sulfat-lui/chininãljei); amãros, merahun
{ro: amar (gustul)}
{fr: amer, funeste}
{en: bitter}
ex: yitria tsi nj-ari scriatã easti amarã fãrmac; merlu tsi mãcai eara amar; amari lucri; cari nu gustã amarlu (un lucru amar) nu shtii tsi easti zahãrea; lãcrinj amari; lu-arsi amarlu (di moarti) gãgosh

§ amãros (a-mã-rósŭ) adg amãroasã (a-mã-rŭá-sã), amãrosh (a-mã-róshĭ), amãroasi/amãroase (a-mã-rŭá-si) – (unã cu amar2)
ex: pilonj amãros

§ amar3 (a-marŭ) adv – cu amãrãciuni
{ro: amar}
{fr: amèrement, péniblement}
{en: with sadness}
ex: si-nj lu cãntsã tini-amar

§ amãrãciuni1/amã-rãciune (a-mã-rã-cĭú-ni) sf amãrãciunj (a-mã-rã-cĭúnjĭ) – starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã, virin
{ro: amărăciune}
{fr: chagrin}
{en: sadness}
ex: aeshti doi anj avu, mãrata, multi amãrãciunj (cripãri, siclets)

§ amãreatsã1 (a-mã-reá-tsã) sf amãrets (a-mã-rétsĭ) shi amãretsuri (a-mã-ré-tsurĭ) – (unã cu amãrãciuni1)

§ amãrami1/amãrame (a-mã-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu amãrãciuni1)
ex: multã amãrami aduchescu

§ amãrari3/amãrare (a-mã-rá-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – (unã cu amãrãciuni1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

palj

palj (páljĭŭ) sn palji/palje (pá-lji) – truplu suptsãri di la multi soiuri di earbã analtã, tsi easti multi ori fãrã-alumãchi, nu-ari miduã, gol nuntru sh-cu noadi; atsea tsi-armãni dupã tsi si scot gãrnutsãli dit grãni (grãn, sicarã, ordzu, etc.);
(expr:
1: di palji = di tsiva dip, di lucri njits, di minutsalji, di lucri tsi nu-ahãrzescu multu;
2: om di palji = om di tsiva dip, tsi nu-ari pãrearea-a lui; tsi ari altu dupã el shi fatsi mash atsealj tsi-lj si dzãc, etc.;
3: foc di palji = foc tsi ardi agonja cu pirã mari; mirachi multu apreasã tsi nu tsãni multu;
4: astingu foclu cu palji = cu-atseali tsi fac, lucrili s-adarã ma-arãu di cum eara;
5: nu-lj voi un palj = nu-lj voi tsiva;
6: greu cãt un palj = nu ngreacã multu, easti multu lishor;
7: nj-aprindu palji n cap = nj-fac singur arãu, u pat cu cariva, nu pot s-ascap di cariva, dzãc zboarã tsi-nj fac arãu, mi cãrtescu, mi-aprindu, mi inãtusescu;
8: cap mplin di palji = om tsi nu-ari tsiva n cap, tsi easti glar, tsi nu-ari minti;
9: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
10: tsi ts-u-ai, cã mãc palji? = ts-u ai cã hiu ageamit?, cã hiu glar?;
11: easti palj ntr-oclju = om tsi ti cãrteashti cu purtarea-a lui, tsi ti bizirseashti, tsi ti plictiseashti, tsi tsã mãcã urecljili cu zburãrea tsi tsã fatsi, tsi nu ti-alasã isih;
12: di un palj nu fats malj = nu pots s-fats di itsido, un lucru bun tsi s-ahãrzeascã; trã (di) shilji, trã (di) palji = trã (di la) itsido lucru, trã (di la) itsi lucru njic fãrã nitsiunã simasii)
{ro: pai}
{fr: (tuyau de) paille, chaume}
{en: straw, thatch}
ex: un aush di Bucuva, poartã palji Tutuva (angucitoari: shoariclu); nu shtiu cum trapsi s-umplã un sumar cu palji shi lj-arupsi chealea; oaminjlji sitsira schicurli sh-aduna mãnuclji paljili; ncarcã nã furtii di palji; sãmãrãlu umpli sãmarlu cu palji; s-dusi di-arãspãndi paljili; si nhipsi tu palji sh-nu bãtu dip a yiu; cãlivushcã, fãrã ushi, fãrã geamuri, acupiritã cu nãshti palji; ãlj ded paljili tsi li mãcã gumarlu; tarlu mãcã palji; vindu paljili di pri loc; nafoarã ca pãpushi, sh-nãuntru sac di palji pãn di gushi; palji-nj deadish, bãlidz ãts ded!; aestu easti greu cãt un palj
(expr: easti multu lishor); ti curma njila s-lu vedz, cum nu shtea si mpartã palji la doi gumari!
(expr: s-lu vedz, cãt di glar easti); s-lã yinã di singuri tuti shi s-nu s-minã ma nclo, trã shilji sh-palji
(expr: trã tsiva dip); lãndzãtslji ashteaptã sãnãtatea di shilji, di palji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãmar

sãmar (sã-márŭ) sn sãmari/sãmare (sã-má-ri) – unã soi di shauã mari tsi s-bagã pi-un cal i gumar, tu cari s-bagã lucri tra s-hibã purtati dit-un loc tu altu; sumar;
(expr:
1: sãmar di broascã = casa di os tsi u poartã dinanumirea (sh-tu cari bãneadzã) unã cathã (broascã cu casã);
2: lu-aruc sãmarlu = chicusescu, am parapun, nj-pari arãu, mi cãrteashti un lucru, etc.;
3: nj-bagã sãmarlu = mi-arãdi, mi-aplãniseashti, mi ncaltsã, nj-bagã cãlupea (shaua, cuvata, pirde la oclji, etc.); mi bagã tu tastru, etc.;
4: va-lj cruescu un sãmar; va lj-umplu (va lj-umflu) sãmarlu = va-l bat, va-lj dau un shcop, va lj-umflu chealea, va-lj frãngu oasili, etc.;
5: n-arupem (nã mãcãm, n-aspãrdzem) sãmarili = nã bãtem, nã nciupãm [bãgats oarã cã zborlu yini di la gumarlji cari, cãndu sã ncaci, s-mãshcã pãnã sh-arup sumarili];
6: sãmar, la gioclu di cãrtsã i vãshclje = gioclu di cãrtsã i vãshclje cãndu-l cheari cariva cã, atsel tsi cheari easti lugursit ca un gumar tsi poartã sãmarlu; bij, bis, zdãrtã;
7: bati sumarlu s-aducheascã gumarlu = grea pri poartã s-avdã pãltirea; bats fireasta (firida) s-aducheascã usha; dzã-lj-u ca di pri diparti tra s-aducheascã, nu pri fatsã, cã va lu-arushinedz)
{ro: samar}
{fr: bât}
{en: pack saddle}
ex: calu cu sãmar nidzea ninti; cu sãmarlu-arãsturnat; mulili atseali noauã pãnã nu li calcã sãmarlu nu s-ashtearnã; cu sãmarlu pots sã ncartsi shi scãnduri, cu shaua nu pots; lu-arcã sãmarlu
(expr: chicusi) sh-fudzi; sh-mãcarã sãmarili
(expr: si nciuparã) prota sh-deapoea si mbunarã; ma s-mi-acatsã, va nj-umflã sãmarlu
(expr: va-nj da un shcop, va-nj mi batã-arãu); lj-u intrã, lj-umflã sãmarlu
(expr: lj-deadi un shcop bun, l-bãtu ghini, lj-umflã chealea); bagã-lj sãmarlu
(expr: arãdi-l) sh-alasã-l

§ sumar (su-márŭ) sn sumari/sumare (su-má-ri) – (unã cu sãmar)
ex: coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); caprã nitsi gumar earam, coarni shi sumar aveam (angucitoari: zmelciul); am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); calu bun, bun i sh-cu sumar; tsi turlii ncalicã aeshti oaminj cu pãntica shi pri cal fãrã sumari, fãrã shelj?; shi-lj chicã di cutsachea di sumar tastrul cu flurii; trapsi s-umplã un sumar cu palji; ãlj crueashti un sumar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn