DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bravã

bravã (brá-vã) sf bravi/brave (brá-vi) – hãlati astãsitã (tsi s-bagã) tu-unã ushi tra s-poatã s-hibã ncljisã cu cljaea;
(expr: tsãn sum bravã = tsãn un lucru ncljis cu-unã bravã)
{ro: broască de uşe}
{fr: serrure}
{en: lock}
ex: ncljidi poarta cu brava; li tsãni tuti sum bravã; s-duchea cã brava di la ushi eara sãlnãitã

§ mbrãvedz (mbrã-védzŭ) vb I mbrãvai (mbrã-váĭ), mbrãvam (mbrã-vámŭ), mbrãvatã (mbrã-vá-tã), mbrãvari/mbrãvare (mbrã-vá-ri) – ncljid cu cljaea di la bravã; ncljiedz
{ro: încuia, închide cu cheia de la broască}
{fr: fermer a clé}
{en: lock}
ex: nu es din casã fãrã s-nu u mbrãvedz (s-nu u ncljid cu cljaea)

§ mbrãvat (mbrã-vátŭ) adg mbrãvatã (mbrã-vá-tã), mbrãvats (mbrã-vátsĭ), mbrãvati/mbrãvate (mbrã-vá-ti) – ncljis cu cljaea di la bravã; ncljiat
{ro: încuiat, închis cu cheia}
{fr: fermé a clé}
{en: locked}

§ mbrãva-ri/mbrãvare (mbrã-vá-ri) sf mbrãvãri (mbrã-vắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncljidi tsiva cu cljaea di la bravã; ncljiari
{ro: acţiunea de a încuia, de a închide cu cheia}
{fr: action de fermer a clé}
{en: action of locking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fortsã

fortsã (fór-tsã) sf fortsã (fór-tsã) – harea (putearea) tsi u ari omlu tra s-poatã s-lu facã un lucru; furtsatã, dinami, puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, vãrtushami, fuchii, tãcati, vlagã, cuveti, cuvet, silã
{ro: forţă}
{fr: force, puissance}
{en: force, power}
ex: mari fortsã ari; s-deadirã cu ahãntã fortsã, cã shi muntsã s-cutrimburarã; intrã cu fortsa (silã) n casã; cu fortsa (sila) vrea s-nj-u-arapã; cu fortsa lu-adush aoatsi; bagã-ts tutã fortsa

§ furtsatã1 (fur-tsá-tã) sf furtsati/furtsate (fur-tsá-ti) – (unã cu fortsã)
ex: ploaea tsi yini cu furtsati (fortsã) nu tsãni multu

§ furtsedz (fur-tsédzŭ) (mi) vb I furtsai (fur-tsáĭ), furtsam (fur-tsámŭ), furtsatã (fur-tsá-tã), furtsa-ri/furtsare (fur-tsá-ri) – l-bag cu zorea (cu fortsa) pri cariva s-adarã un lucru; caftu cu multã silã, zori sh-pidimo tra s-lu fac un lucru; sãlnãescu
{ro: forţa}
{fr: forcer}
{en: force}
ex: cãtse-l furtsedz (lj-badz zori) cãndu nu va; mi furtsarã (nj-bãgarã zori, mi sãlnãirã) si scriu aestã pusulã; s-cunoashti cã lj-avea furtsatã cicmigeea

§ furtsat (fur-tsátŭ) adg furtsatã (fur-tsá-tã), furtsats (fur-tsátsĭ), furtsati/furtsate (fur-tsá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã zori s-facã un lucru; sãlnãit
{ro: forţat}
{fr: forcé}
{en: forced}
ex: brava s-videa cã easti furtsatã (dishcljisã cu zorea)

§ furtsari/furtsare (fur-tsá-ri) sf furtsãri (fur-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãnu cariva easti furtsat
{ro: acţiunea de a forţa}
{fr: action de forcer}
{en: action of forcing}
ex: di multã furtsari lj-amurtsãrã bratsãli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

silã

silã (sí-lã) sf sili/sile (si-li) – atsea tsi aducheashti cariva cãndu-lj si bagã zori tra s-facã un lucru; simtsãmintu di nivreari (agnos, etc.) fatsã di-unã lugurii i di fãtseari-a unui lucru tsi nu va omlu s-lu facã; putearea tsi lipseashti s-bagã un om tra s-facã un lucru greu trã fãtseari; forţã, puteari, pãrdunã, zorba, zorca
{ro: silă, forţă}
{fr: contrainte, force}
{en: coercion, force}
ex: foclu ari silã (puteari); nu cu silã (zorba) sh-cu puteari; sh-u fãtsea silã cu noi (nã bãgã multã zori); fac lucrul cu silã (cu puteari)

§ sãluescu (sã-lu-ĭés-cu) (mi) vb IV sãluii (sã-lu-íĭ), sãlueam (sã-lu-ĭámŭ), sãluitã (sã-lu-í-tã), sãluiri/sãluire (sã-lu-í-ri) – pingu pri cariva cu zorea (sh-cu multã fortsã ma s-hibã ananghi) tra s-facã un lucru (tsi el nu va s-lu facã); mi fac preshcav cãndu ipuhriusescu pri cariva s-adarã cu sila un lucru; sãlnãescu, ipuhriusescu, apuhriusescu; mi nvãrtushedz, vãrtushescu
{ro: sili, silui, deveni silnic}
{fr: forcer, devenir violent}
{en: force, become violent}
ex: foclu eara s-sãluea (si nvãrtusha)

§ sãluit (sã-lu-ítŭ) adg sãluitã (sã-lu-í-tã), sãluits (sã-lu-ítsĭ), sãluiti/sãluite (sã-lu-í-ti) – tsi easti bãgat cu sila s-facã un lucru; sãlnãit, ipuhriusit, apuhriusit; ãnvãrtushat, nvãrtushat, vãrtushit
{ro: silit, siluit, devenit silnic}
{fr: forcé, devenu violent}
{en: forced, who became violent}

§ sãluiri/sãluire (sã-lu-í-ri) sf sãluiri (sã-lu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti bãgat cu sila s-facã un lucru; sãlnãiri, ipuhriusiri, apuhriusiri; ãnvãrtushari, nvãrtushari, vãrtushiri
{ro: acţiunea de a silui, de a deveni silnic; siluire}
{fr: action de forcer, de devenir violent}
{en: action of forcing, of becoming violent}

§ sãlnãescu (sãl-nã-ĭés-cu) (mi) vb IV sãlnãii (sãl-nã-íĭ), sãlnãeam (sãl-nã-ĭámŭ), sãlnãitã (sãl-nã-í-tã), sãlnãiri/sãlnãire (sãl-nã-í-ri) – (unã cu sãluescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn