DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fortsã

fortsã (fór-tsã) sf fortsã (fór-tsã) – harea (putearea) tsi u ari omlu tra s-poatã s-lu facã un lucru; furtsatã, dinami, puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, vãrtushami, fuchii, tãcati, vlagã, cuveti, cuvet, silã
{ro: forţă}
{fr: force, puissance}
{en: force, power}
ex: mari fortsã ari; s-deadirã cu ahãntã fortsã, cã shi muntsã s-cutrimburarã; intrã cu fortsa (silã) n casã; cu fortsa (sila) vrea s-nj-u-arapã; cu fortsa lu-adush aoatsi; bagã-ts tutã fortsa

§ furtsatã1 (fur-tsá-tã) sf furtsati/furtsate (fur-tsá-ti) – (unã cu fortsã)
ex: ploaea tsi yini cu furtsati (fortsã) nu tsãni multu

§ furtsedz (fur-tsédzŭ) (mi) vb I furtsai (fur-tsáĭ), furtsam (fur-tsámŭ), furtsatã (fur-tsá-tã), furtsa-ri/furtsare (fur-tsá-ri) – l-bag cu zorea (cu fortsa) pri cariva s-adarã un lucru; caftu cu multã silã, zori sh-pidimo tra s-lu fac un lucru; sãlnãescu
{ro: forţa}
{fr: forcer}
{en: force}
ex: cãtse-l furtsedz (lj-badz zori) cãndu nu va; mi furtsarã (nj-bãgarã zori, mi sãlnãirã) si scriu aestã pusulã; s-cunoashti cã lj-avea furtsatã cicmigeea

§ furtsat (fur-tsátŭ) adg furtsatã (fur-tsá-tã), furtsats (fur-tsátsĭ), furtsati/furtsate (fur-tsá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã zori s-facã un lucru; sãlnãit
{ro: forţat}
{fr: forcé}
{en: forced}
ex: brava s-videa cã easti furtsatã (dishcljisã cu zorea)

§ furtsari/furtsare (fur-tsá-ri) sf furtsãri (fur-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãnu cariva easti furtsat
{ro: acţiunea de a forţa}
{fr: action de forcer}
{en: action of forcing}
ex: di multã furtsari lj-amurtsãrã bratsãli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

silã

silã (sí-lã) sf sili/sile (si-li) – atsea tsi aducheashti cariva cãndu-lj si bagã zori tra s-facã un lucru; simtsãmintu di nivreari (agnos, etc.) fatsã di-unã lugurii i di fãtseari-a unui lucru tsi nu va omlu s-lu facã; putearea tsi lipseashti s-bagã un om tra s-facã un lucru greu trã fãtseari; forţã, puteari, pãrdunã, zorba, zorca
{ro: silă, forţă}
{fr: contrainte, force}
{en: coercion, force}
ex: foclu ari silã (puteari); nu cu silã (zorba) sh-cu puteari; sh-u fãtsea silã cu noi (nã bãgã multã zori); fac lucrul cu silã (cu puteari)

§ sãluescu (sã-lu-ĭés-cu) (mi) vb IV sãluii (sã-lu-íĭ), sãlueam (sã-lu-ĭámŭ), sãluitã (sã-lu-í-tã), sãluiri/sãluire (sã-lu-í-ri) – pingu pri cariva cu zorea (sh-cu multã fortsã ma s-hibã ananghi) tra s-facã un lucru (tsi el nu va s-lu facã); mi fac preshcav cãndu ipuhriusescu pri cariva s-adarã cu sila un lucru; sãlnãescu, ipuhriusescu, apuhriusescu; mi nvãrtushedz, vãrtushescu
{ro: sili, silui, deveni silnic}
{fr: forcer, devenir violent}
{en: force, become violent}
ex: foclu eara s-sãluea (si nvãrtusha)

§ sãluit (sã-lu-ítŭ) adg sãluitã (sã-lu-í-tã), sãluits (sã-lu-ítsĭ), sãluiti/sãluite (sã-lu-í-ti) – tsi easti bãgat cu sila s-facã un lucru; sãlnãit, ipuhriusit, apuhriusit; ãnvãrtushat, nvãrtushat, vãrtushit
{ro: silit, siluit, devenit silnic}
{fr: forcé, devenu violent}
{en: forced, who became violent}

§ sãluiri/sãluire (sã-lu-í-ri) sf sãluiri (sã-lu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti bãgat cu sila s-facã un lucru; sãlnãiri, ipuhriusiri, apuhriusiri; ãnvãrtushari, nvãrtushari, vãrtushiri
{ro: acţiunea de a silui, de a deveni silnic; siluire}
{fr: action de forcer, de devenir violent}
{en: action of forcing, of becoming violent}

§ sãlnãescu (sãl-nã-ĭés-cu) (mi) vb IV sãlnãii (sãl-nã-íĭ), sãlnãeam (sãl-nã-ĭámŭ), sãlnãitã (sãl-nã-í-tã), sãlnãiri/sãlnãire (sãl-nã-í-ri) – (unã cu sãluescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stringu

stringu (strín-gu) (mi) vb III shi II stresh (stréshĭŭ) shi strimshu (strím-shĭu), strindzeam (strin-dzeámŭ), streasã (streá-sã) shi strimtã (strím-tã), strindziri/strindzire (strín-dzi-ri) shi strindzea-ri/strindzeare (strin-dzeá-ri) – trag vãrtos di dauãli capiti, unã cioarã (spangu, funi, curauã, etc.) tsi s-aflã bãgatã deavãrliga di-un lucru (cioara di la pãputsã, curaua di mesi, etc.) faptã i nifaptã nod; ncljid vãrtos un lucru deavãrliga di-un altu lucru (mãna deavãrliga di-unã altã mãnã, bratsãli deavãrliga-a unui om vrut, dzeaditli cãndu s-acatsã di-un lucru, etc.); (fig:
1: mi stringu = mi fac multu shcljinciu, mi shcljinciuescu;
2: mi stringu (dupã cariva) = alag, mi duc iurushi dupã cariva;
3: lu stringu (s-facã tsiva) = ãlj bag zori, l-pingu, l-sãlnãescu, ãlj bag sula n coasti; expr:
4: nj-stringu inima cu dintsãlj = nj-fac gãireti, nj-ljau curailu, nj-ljau inima tu dintsã;
5: strindzi-ti draclu = zbor tsi va s-aspunã cãt agonja poati s-alagã cariva, agonja cum poati s-alagã mash draclu!;
6: hiu stres = (i) hiu strimturat; (ii) hiu scljinciu)
{ro: strânge, îmbrăţişa, forţa, obliga, constrânge, deveni zgârcit}
{fr: serrer, étreindre; tendre; faire des efforts; contreindre; devenir avare}
{en: tighten, embrace, hug; stretch; force; become avaricious (miserly, stingy)}
ex: si strimsi cu curaua (sh-trapsi curaua vãrtos di mesi) di mizi adilja; nu-apucã sã stringã dzeaditli; sã sh-u stringã mbratsã (mbrãtsiteadzã vãrtos); lu strimsi (mbrãtsitã, adunã) la sinlu-a ljei; leagã-l shi strindzi-l vãrtos; mi stringu curdeljili; nã streasim (fig: alãgãm ampatrulea) s-agiundzem domnjilj; si strimsirã sh-elj tu-apalã (fig: nchisirã s-alagã iurushi) tra s-lj-agiungã; fudzi feata cu ficiorlu, strindzi-ti draclu
(expr: sh-alagã draclu!); lu streasirã dip nãs (fig: (i) apãrnjirã s-alagã iurushi dupã nãs; icã (ii) lj-bãgarã multã zori); lu strimshu (fig: lj-bãgai zori, lj-bãgai sula n coasti) s-aspunã cai li ari furatã shi cai li ari ascumtã; cara u streasi (fig: cara-lj bãgã zori) multu foamea; streasi un frig shi un dzer (fig: s-alãsã unã arcoari) di s-alichea mãna di her; lu streasi (fig: lj-bãgã zori, l-sãlnui) cãroarea; amirãlu lji streasi (fig: lã bãgã zori, lã bãgã sula n coasti, lj-pimsi) picurarlji s-aspunã alihea; mi stresh ahãt multu (fig: avui ahãtã zori, cilãstisii ahãt), cã vrea nj-ansarã ocljilj; multu si streasi (fig: s-featsi multu shcljinciu): cã nitsi pãni nu mãca; strãndzi-ts inima cu dintsãlj
(expr: fã-ts gãireti, lja curai, lja-ts inima tu dintsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tufechi/tufeche

tufechi/tufeche (tu-fé-chi) sf tufechi (tu-féchĭ) – armã di foc di multi turlii (tsi omlu poati s-u poartã cu el), cari ari un pat (cundachi) di lemnu sh-un glup (sulinar) lungu prit cari treatsi curshumea cãndu omlu u-aminã (u tradzi, u-arucã) tra si s-apãrã di dushmanj i s-lji vatãmã; tufechi, dugrã, grã, martinã, sinauer, carofilã, carupilã, cifte, manliherã;
(expr:
1: tsãtsa di tufechi = partea di la tufechi iu s-bagã capsa;
2: u sãndzinedz tufechea = ahiursescu ghini;
3: u-aruc tufechea = mi isusescu; cã la isozmati s-aminã tufechili;
4: alas s-greascã tufechea = ti fac cu zorea, ti sãlnãescu cu tufechea s-lu fats un lucru;
5: lu-avinã parãlu cu tufechea = l-va parãlu multu, caftã s-adunã cu itsi trop cãt ma multsã paradz, easti multu scljinciu;
6: nu s-dutsi la avinari cu tufechea goalã = nu ti-acats di-un lucru cãndu nu ai tuti hãlãtsli tsi tsã lipsescu)
{ro: puşcă}
{fr: fusil}
{en: rifle}
ex: boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); suflit nu-ari, suflit lja (angucitoari: tufechea); boatsi leanga nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); nã featã cãnd tushadzã, tut loclu bumbuneadzã (angucitoari: tufechea); muljarea, calu sh-tufechea nu si mprumutã; avea cãdzutã el tu tufechi; nu ti-agioacã cu tufechea; sh-lo tufechea nanumirea shi s-dusi avinatic; s-loarã avinãtorlji cu tufechili mplini dupã avinatic; cãdea tufechili ca grindinea; trag elj cu tufechili, ma nu u-agudirã; la tufechi, la-apãlj sh-la cutsuti trãdzea; sh-lo nã tufechi, nã turtã caldã shi nã ploscã cu yin; u sãndzinã tufechea
(expr: nchisi ghini); u-arcã tufechea
(expr: s-isusi); cara s-nu vrei ashi, a s-greascã tufechea
(expr: va ti sãlnãescu s-u fats cu tufechea, cu zorea)

§ tufichisescu (tu-fi-chi-sés-cu) vb IV tufichisii (tu-fi-chi-síĭ), tufichiseam (tu-fi-chi-seámŭ), tufichisitã (tu-fi-chi-sí-tã), tufichisi-ri/tufichisire (tu-fi-chi-sí-ri) – amin tufechea (tra s-agudescu tsiva i pri cariva); agudescu (pliguescu, vatãm) cu tufechea; fac vrondu cu aminarea di tufechi; curshumedz
{ro: trage cu puşca, împuşca}
{fr: tirer un coup de fusil; fusiller (blesser ou tuer) par des balles de fusil}
{en: shoot a rifle; shoot someone (wound or kill) with a rifle}
ex: lj-tufichisirã (lj-vãtãmarã cu tufechea) tuts cãts lj-aflarã cã ascundu armi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn