DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

canã1

canã1 (cá-nã) sf cãnj (cắnjĭ) – lãnã dit cari s-ari scoasã lãna lungã shi ascurã; hir suptsãri shi shcurtu tsi easi dit unã tsãsãturã; soi di lãnã cu cari, multi ori, s-umplu cãpitãnjili, dushecurli, etc.; scamã, shilji, frumã, drashtolinã, drashtomal, shtim, tãlaci, tãlmaci; (fig: canã = pãndzinã adratã di pangu)
{ro: scamă}
{fr: charpie (provenant, par example, de la laine sérancée); sorte de duvet}
{en: lint}
ex: ti umplush di cãnj (shilji); di tãvani aspindzurã unã canã (pãndzinã)

§ scamã (scá-mã) sf scami/scame (scá-mi) shi scãnj (scắnjĭ) – shilja di per tsi easi dit lucrili adrati di lãnã i cãprinã; hir njic shi suptsãri, tsi s-dizbairã i s-acatsã di stranji; shilji, salmã, frumã, drashtolinã, drashtomal, tãlaci, tãlmaci, canã, shtim, etc.
{ro: scamă}
{fr: charpie}
{en: lint}
ex: ti umplush di scãnj

§ salmã (sál-mã) sf sãlnj (sắlnjĭ) – cumatã njicã di cuprii (earbã, per, palji, plevã, peanã, puh, etc.); sãlmã, shilji, shulji, shulj, scamã, cuprii, etc.
{ro: fulg, bagatelă, firicel (de păr, iarbă, paie, etc.)}
{fr: brin, vétilles; bagatelle}
{en: trifle; fragment (hair, grass, etc.)}

§ sãlmã (sắl-mã) sf sãlnj (sắlnjĭ) – (unã cu salmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

psaltu1

psaltu1 (psál-tu) sm psaltsã (psál-tsã) – atsel tsi cãntã dit astãsida-a bisearicãljei (apandisea tsi-u da el a preftului cãndu aestu lituryiseashti, dyivãseashti, sã ncljinã-al Dumnidzã); psaut, saltu, anagnosti
{ro: dascăl (la biserică), psalt}
{fr: chantre, lécteur a l’église}
{en: psalm reader (church), cantor}
ex: tu bisearicã cãntã doi psaltsã

§ psaut (psáŭt) sm psauts (psáŭtsĭ) – (unã cu psaltu1)

§ saltu1 (sál-tu) sm saltsã (sál-tsã) – (unã cu psaltu1)
ex: avem la bisearica din dzeanã doi saltsã bunj

§ psãltisescu (psãl-ti-sés-cu) vb IV psãltisii (psãl-ti-síĭ), psãltiseam (psãl-ti-seámŭ), psãltisitã (psãl-ti-sí-tã), psãltisiri/psãltisire (psãl-ti-sí-ri) – (preftu) dyivãsescu tu bisearicã lituryia; (preftu, psaltu) dzãc zboarã (cãntitsi) di urãciuni al Dumnidzã; lituryisescu, sãltisescu, psãlsescu, psulisescu
{ro: a face liturghia; psălmui}
{fr: dire la messe; chanter (des chant religieux) dans l’église}
{en: perform the mass; sing religious songs in the church}

§ psãltisit (psãl-ti-sítŭ) adg psãltisitã (psãl-ti-sí-tã), psãltisits (psãl-ti-sítsĭ), psãltisi-ti/psãltisite (psãl-ti-sí-ti) – (lituryia, urãciunea) tsi easti cãntatã tu bisearicã; lituryisit, sãltisit, psãlsit, psulisit
{ro: psălmuit}
{fr: (messe, chant religieux) chanté dans l’église}
{en: (mass, religious songs) sang in the church}

§ psãltisiri/psãltisire (psãl-ti-sí-ri) sf psãltisiri (psãl-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu preftul (psaltul) psãltiseashti; lituryisiri, sãltisiri, psãlsiri, psulisiri
{ro: acţiunea de a a face liturghia; de a psălmui}
{fr: action de faire la messe; de chanter (des chant religieux) dans l’église}
{en: action of performing the mass; of singing religious songs in the church}

§ psulisescu (psu-li-sés-cu) vb IV psulisii (psu-li-síĭ), psuliseam (psu-li-seámŭ), psulisitã (psu-li-sí-tã), psulisiri/psulisire (psu-li-sí-ri) – (unã cu psãltisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shilji/shilje

shilji/shilje (shí-lji) sf shilji/shilje (shí-lji) – cumatã njicã di per (earbã, palji, plevã, peanã, puh, etc.); cumatã njicã di cuprii; shulji, shulj, salmã, sãlmã, scamã, canã, frumã, cuprii; (fig:
1: shilji = lucru njic tsi nu-axizeashti tsiva; expr:
2: di shilji-palji; di shilji, di palji = di lucri njits, di chirãturi, di lucri fãrã simasii, tsi nu-axizescu multu;
3: nitsiunã shilji = tsiva dip;
4: shilea nu s-plãndzi = nu s-plãndzi vãrnu, cãt njic sh-fãrã simasii s-hibã;
5: li dzãc pãnã la shilji = di dzãc di hir-hir, unã cãti unã, cu minutsami;
6: lu-am shilji ntr-oclji = nu-l voi dip, nu pot s-lu ved dininti, nu lu-am tu stumahi)
{ro: firicel de păr, iarbă, paie, etc.}
{fr: brin, vétilles}
{en: fragment (hair, grass, etc.); dirt}
ex: ti umplush di shilji; ari cãdzutã shili (cuprii) tu lapti, lipseashti s-lu stricori; laptili s-virsã, s-adunã cu shilji; aflã nã fãntãnã mplinã di shilji shi di cuprii; lj-intrã nã shilji (tsiva, nã cuprii) ntr-oclji; mini nu tsã voi nitsiunã shilji
(expr: nu tsã voi tsiva); nu alãsã nitsi unã shilji
(expr: dip tsiva) di tuti cãti avea faptã zurlul; iuva nu aflarã nitsi shilji
(expr: tsiva dip) di semnu; pãnã tu minuta-aestã nitsi nã shilji (tsiva dip) nu nj-ai adusã trã adutseari-aminti; s-aplicã nãoarã sh-lu mutã mash cu dzidziticlu, canda mutã vãrã shilji, vãrã palj
(expr: canda mutã nai ma njiclu lucri); lji spuni lãcrimata shi plãmta tuti pãn la shilji (pãnã la nai ma njitsli lucri); ahãntsã anj nu s-plãmsi shilja
(expr: vãrnu) di nãs; s-apleacã pri groapã shi greashti agalea, tsi necã shilja (vãrnu) di ningã tini s-nu-avdã; shilea
(expr: vãrnu) nu s-plãndzea di nãs, ahãntu bun tsi eara; lji spuni tuti, pãnã la shilji
(expr: cu minutsami); sã s-ascapã di njiclu, tsi lu-avea shilji ntr-oclji
(expr: expr: tsi nu poati s-lu veadã dininti); di shilji, di palji
(expr: cu chirãturi, lucri njits) tsãni casã; ashteaptã sãnãtati di shilji di palji
(expr: di la nai ma njiclu lucru); s-lã yinã di singuri tuti shi s-nu s-minã ma nclo, trã shilji sh-palji
(expr: trã nai ma njitsli lucri); ma nclo nu s-minã trã nã shilji-lucru

§ shulji/shulje (shĭú-lji) sf shulji/shulje (shĭú-lji) – (unã cu shilji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn