DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ancunj

ancunj (an-cúnjĭŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – nchisescu un foc (di leamni) cu surtseali, palji, cãrtsã, etc.; cu surtseali (palji, suflari, etc.) l-tsãn yiu (sh-lu fac s-creascã, s-lja dinami) foclu tsi easti aproapea astes; (foclu aproapea astes) scoati mash fum sh-pira nu para s-veadi; ncunj, ancunjedz, ncunjedz;
(expr:
1: lu-ancunj = dau simasii la pãrearea-a lui; lj-dau di mãnear, l-saidisescu, l-sãldisescu;
2: lj-ancunj unã = lj-dau unã pliscutã; lj-ardu unã; lj-pãlescu unã; etc.;
3: ancunj = mi fac corcan (di-arcoari);
4: mi-ancunj (tu fatsã) = mi ntunic, niuredz, mi ncljid la fatsã)
{ro: aprinde, înfiripa (foc); arde fără flacăre}
{fr: allumer (feu); brûler sans flamme, faire de la fumée}
{en: ignite, kindle (fire); burn without flames}
ex: ancunjam (aprindeam, cu surtseali i palji) foclu; foclu ancunji (scoati fum, fãrã ca si s-veadã pirã); ancunjarã (apreasirã) cãti-unã tsigarã; soba-aestã ncunjadzã (scoati fum) cãndu bati vimtul; ancunji
(expr: si ntunicã, s-veadi ca fum) tu pãduri; nu lu-ancunji
(expr: nu-lj da di mãnear); nu lu-ancunjarã
(expr: nu-l saidisirã); lj-ancunjash unã
(expr: lj-deadish unã pliscutã); truplu-lj ancunje
(expr: s-featsi corcan); si ncunjarã
(expr: si niurarã, sã ntunicarã) muntsã sh-vãljuri; cãndu-avdzã aesti zboarã sã ncunje suratea
(expr: si ntunicã, niurã tu fatsã)

§ ancunjedz (an-cu-njĭédzŭ) vb I ancunjai (an-cu-njĭáĭ), ancunjam (an-cu-njĭámŭ), ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjari/ancunjare (an-cu-njĭá-ri) – (unã cu ancunj)

§ ancunjat (an-cu-njĭátŭ) adg ancunjatã (an-cu-njĭá-tã), ancunjats (an-cu-njĭátsĭ), ancunja-ti/ancunjate (an-cu-njĭá-ti) – tsi easti-apres; tsi easti tsãnut yiu, apres; tsi scoati mash fum sh-nu s-veadi dip pirã; ncunjat
{ro: aprins, înfiripat (foc); care arde fără flacăre}
{fr: (feu) allumé; brûlé sans flamme, qui fai de la fumée}
{en: ignited, kindled (fire); burned without flames}
ex: foclu eara ancunjat (apres); s-vidzurã ancunjats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bindisescu

bindisescu (bin-di-sés-cu) vb IV bindisii (bin-di-síĭ), bindiseam (bin-di-seámŭ), bindisitã (bin-di-sí-tã), bindisiri/bindisire (bin-di-sí-ri) – mi-arãseashti un lucru; lu-aflu pri cariva (tsiva) dupã gustul a meu; mi portu ghini, caldu cu cariva sh-lj-aspun uspitsãlji (filii) sh-tinjii; mi-arãseashti un lucru shi-l voi ma multu di-un altu; saidisescu, sãldisescu, l-dau di mãnear; l-dau di curauã, prutimsescu
{ro: plăcea; da atenţie; prefera}
{fr: plaire; avoir des attentions pour quelqu’un; préférer}
{en: like; prefer, show friendliness towards somebody}
ex: nu-nj bindisi (nu mi-arãsi) fustanea; u! laea, laea, nu mi bindisea (nu mi bãga di oarã, nu mi da di mãnear)

§ bindisit (bin-di-sítŭ) adg bindisitã (bin-di-sí-tã), bindisits (bin-di-sítsĭ), bindisiti/bindisite (bin-di-sí-ti) – tsi easti arãsit di cariva; tsi easti pri gustul a unui; tsi easti dat di mãnear; saidisit, sãldisit, prutimsit
{ro: plăcut, căruia i s-a dat atenţie; preferat}
{fr: plu; qui a reçu des attentions de quelqu’un; préféré}
{en: liked; preferred, who is shown friendliness}

§ bindisi-ri/bindisire (bin-di-sí-ri) sf bindisiri (bin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bindiseashti un lucru, cãndu s-poartã ghini shi caldu cu cariva; saidisiri, sãldisiri, prutimsiri
{ro: acţiunea de a plăcea; de a da atenţie; de a prefera}
{fr: action de plaire; d’avoir des attentions pour quelqu’un; de préférer}
{en: action of liking; of preferring, of showing friendliness towards somebody}

§ biindisescu (bi-in-di-sés-cu) vb IV biindisii (bi-in-di-síĭ), biindiseam (bi-in-di-seámŭ), biindisitã (bi-in-di-sí-tã), biindisi-ri/biindisire (bi-in-di-sí-ri) – (unã cu bindisescu)

§ biindisit (bi-in-di-sítŭ) adg biindisitã (bi-in-di-sí-tã), biindisits (bi-in-di-sítsĭ), biindisiti/biindisite (bi-in-di-sí-ti) – (unã cu bindisit)

§ biindisiri/biindisire (bi-in-di-sí-ri) sf biindisiri (bi-in-di-sírĭ) – (unã cu bindisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

binjisescu

binjisescu (bi-nji-sés-cu) (mi) vb IV binjisii (bi-nji-síĭ), binjiseam (bi-nji-seámŭ), binjisitã (bi-nji-sí-tã), binjisiri/binjisire (bi-nji-sí-ri) – mi-ariseashti s-fac tsiva cu vreari trã cariva (ma njic, ma slab, etc.); ascultu cu cãshtigã (tinjisescu, dau simasii la) atseali tsi mindueashti i dzãtsi cariva; dau di mãnear; cãtãdixescu, saidisescu, sãldisescu
{ro: binevoi, catadixi, lua în seamă}
{fr: bien vouloir; daigner}
{en: condescend to; be willing to; deign to}
ex: nu s-binjiseashti (nu para va, nu cãtãdixeashti) s-yinã la noi

§ binjisit (bi-nji-sítŭ) adg binjisitã (bi-nji-sí-tã), binjisits (bi-nji-sítsĭ), binjisiti/binjisite (bi-nji-sí-ti) – tsi-lj si featsi tsiva cu vreari; tsi easti loat di mãnear; cãtãdixit, saidisit, sãldisit
{ro: binevoit, catadixit, luat în seamă}
{fr: bien voulu; daigné}
{en: condescended to; been willing to; deigned to}

§ binjisi-ri/binjisire (bi-nji-sí-ri) sf binjisiri (bi-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-binjiseashti
{ro: acţiunea de a binevoi, de a catadixi, de a lua în seamă}
{fr: action de bien vouloir; de daigner}
{en: action of condescending to; of being willing to; of deigning to}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curauã

curauã (cu-rá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – fashi lungã shi strimtã di cheali (pãndzã, etc.) tsi sh-u bagã omlu di mesi, tra s-lj-u tsãnã shi s-nu-lj cadã pantalonea; fashi di cheali (pãndzã, spangu) tsi fatsi unã hãlati (aroatã) si s-anvãrteascã; cumatã di cheali argãsitã cu cari si struxescu xurãhili;
(expr:
1: dau xurafea di curauã = struxescu xurafea cu darea (fricarea) a ljei di curauã;
2: nu-l dau di curauã = nu-l saidisescu (sãldisescu); nu-l dau di mãnear; nu dau simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu-l fac mali; nu-l fac mãnicã di tãmbari;
3: nu mi (nj-u) tsãni curaua = nu cutedz; nj-easti fricã; nu nj-u tsãni; nu-nj tsãni curdeaua; nj-arãtseashti curlu (bishina); etc.;
4: nj-adunã curãili = nj-bagã frãnlu, mi nfãrneadzã, mi cãpistruseashti)
{ro: curea}
{fr: curroie}
{en: belt}
ex: tsi-i curauã njicã, aumtã, pri sum loc ascumtã? (angucitoari: sharpili); curcusura avea di mesi unã curauã largã cãt palma; bagã-li unã pristi alantã shi tsindzi-nj-li cu curãili; adu-nj dauãsprãdzatsi di curãi; paplu nu-l tsãnea curãili
(expr: nu lj-u tsãnea, s-avea mulja-tã); nu armãnlu, ma curaua; nu-l deadirã di curauã
(expr: nu-l saidisirã), nu-l cljimarã la numtã; iu da di curauã nã miliunarã di
(expr: iu s-u da di mãnear) aestã oarfãnã; s-l-adunã curãili
(expr: s-lã bagã frãnlu, s-lji cãpistruseascã)

§ cureauã (cu-reá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)

§ curoauã (cu-rŭá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)
ex: nu-l tsãni dip curoaua (lj-u fricã) s-ducã singur n hoarã

§ curdoni/curdone (cur-dó-ni) sf curdonj (cur-dónjĭ) – (unã cu curauã)

§ curilar (cu-ri-lárŭ) sm curilari (cu-ri-lárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi curãi
{ro: curelar}
{fr: bourrelier}
{en: belt maker or seller}

§ curilãrii (cu-ri-lã-rí-i) sf curilãrii (cu-ri-lã-ríĭ) – loclu iu s-fac i vindu curãi
{ro: curelărie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãbãrsescu

hãbãrsescu (hã-bãr-sés-cu) vb IV hãbãrsii (hã-bãr-síĭ), hãbãr-seam (hã-bãr-seámŭ), hãbãrsitã (hã-bãr-sí-tã), hãbãrsiri/hãbãrsire (hã-bãr-sí-ri) – ascultu cu cãshtigã (tinjisescu, nj-bag mintea, dau simasii la) atseali tsi mindueashti i tsi dzãtsi cariva; dau simasii la pãrearea-a unui; l-dau di mãnear; saidisescu, sãldisescu, lugursescu, ancunj, ncunj (fig:)
{ro: considera, lua în consideraţie}
{fr: considérer, tenir en considération}
{en: consider, take into account}
ex: nu-l hãbãrsescu ti tsiva (nu-l lugursescu, nu-l dau di mãnear, nu-l dau di curauã)

§ hãbãrsit (hã-bãr-sítŭ) adg hãbãrsitã (hã-bãr-sí-tã), hãbãrsits (hã-bãr-sítsĭ), hãbãrsiti/hãbãrsite (hã-bãr-sí-ti) – tsi easti ascultat cu cãshtigã, tsi-lj si da simasii la-atseali tsi dzãtsi, tsi mindueashti; tsi easti dat di mãnear; saidisit, sãldisit, ancunjat, ncunjat
{ro: considerat, care e luat în consideraţie}
{fr: avisé, considéré, tenu en considération}
{en: advised, considered, taken into account}

§ hãbãrsiri/hãbãrsire (hã-bãr-sí-ri) sf hãbãrsiri (hã-bãr-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi hãbãrseashti
{ro: acţiunea de a considera, de a lua în consideraţie}
{fr: action de considérer, de tenir en considération}
{en: action of considering, of taking into account}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãnã

mãnã (mắ-nã) sf mãnj (mắnjĭ) – unã di dauãli mãdulari (urgani) a omlui cu cari acatsã lucri (unã di-unã parti sh-alantã di-alantã parti a truplui, tsi nchisescu di la umir sh-bitisescu cu deadzitli); partea di nghios a aishtui mãdular (cu palma shi dzeadzitli);
(expr:
1: mãnã di dãmãljug = partea (mãnearea) dãmãljuglui tsi s-acatsã cu mãna;
2: nj-gioacã mãna, nj-acatsã mãna; nj-da di mãnã; nj-yini di mãnã = (i) ãnj lja ocljul, escu acshu (izoti, chischin, epitidhiu, icano, etc.) s-fac lucrili lishor sh-ghini; (ii) mi-arãseashti, nji sã ndreadzi lucrul;
3: nj-da mãna, lj-dau di mãnã = pot, cutedz;
4: l-duc (l-ljau) di mãnã = mi duc cu el tra s-lj-aspun calea, lj-spun di hir-hir cum s-facã, lj-escu cãlãuz;
5: unã mãnã di om = om shcurtu tu boi;
6: unã mãnã di oaminj = parei njicã di oaminj;
7: lj-dau (nã) mãnã di agiutor = lu-agiut niheamã;
8: l-fac un lucru cu mãna-a mea = l-fac lucrul mini singur, fãrã-agiutor di la altsã;
9: lj-bag mãnã = lu/u azvingu, lj-u pot;
10: l-bag tu mãnã = lu-acats;
11: bag mãna pri el = (i) dau di el, lu-agudescu, lu-ahulescu, l-cãrtescu; (ii) lu-acats;
12: lj-bag mãna tu ilji = l-fur, lu mprad;
13: lu am tu mãnã = am putearea (shtiu tsiva trã el, lu-am plãtitã, etc.) shi pot s-lji caftu s-facã tsi voi mini;
14: nj-am sh-mini mãna tu-aestu lucru = hiu sh-mini amisticat tu-aestã ipotisi;
15: (dau, ljau) pi sum mãnã = (i) (dau, ljau) pe-ascumta; (ii) (dau, ljau) arusfeti;
16: l-trec pri sum mãnã = lu-azvingu; l-cãtãfronisescu, lj-frãngu nãrli, ãlj ljau njirlu;
17: nu u dau di mãnã = nu dau nitsiunã simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu u dau di mãnear;
18: trag mãnã = mi-alas di-un lucru, astãmãtsescu sh-nu-l mata fac un lucru;
19: stau cu mãnjli n sin, n gepi, sumsoarã = stau sh-nu fac tsiva; nj-u leani sh-nu voi s-lucredz;
20: stau cu mãnjli n cheptu = nu pot s-fac tsiva, nu hiu icano s-dau nitsiun agiutor;
21: nu-acats lucru tu mãnã, nu bag mãna pi lucru = nu lucredz dip;
22: hiu cu (am) mãnjli acãtsati = am multu lucru, fac un altu lucru, nu-am chiro s-fac tsi-nj si caftã;
23: putearea easti tu alti mãnj = altsã va s-urseascã, altsã u au putearea;
24: nj-dau mãna cu cariva; ãlj ljau (di) mãna = nã uidisim multu; icã, lu-acats di mãnã sh-lj-u strãngu, multi ori ca semnu (i) di ghiunuiri (ii) di mbunari, icã (iii) ti-aduchirea, cundrata tsi-u featsim, etc.;
25: nj-lja durearea (lãngoarea) cu mãna = fatsi tsiva sh-dinapandiha nj-treatsi durearea (lãngoarea), mi isihãseashti;
26: bag mãna n foc (trã tsiva i cariva) = intru chifili (trã tsiva) cã easti dealihea i cã va si s-facã, icã tri cariva cã easti bun i tinjisit, cã va-sh tsãnã zborlu tsi deadi, etc.;
27: s-lja di mãnã cu cariva = suntu unã soi, s-uidisescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãnear

mãnear (mã-neárŭ) sn mãneari/mãneare (mã-neá-ri) – unã hãlati njicã cu cari pots s-aprindzi foclu (ti unã tsigari, bunãoarã, faptu dit unã cumatã di cilichi cari scoati unã scãntealji, cãndu agudeashti unã cumatã di sturnari, unã soi di cheatrã); amnear, amnari, cicmac;
(expr: nu-l dau di mãnear = nu-lj fac mali, nu-l saidisescu, nu-l sãldisescu, nu lu-ancunj, nu dau simasii la pãrearea-a lui; nu l-fac mãnicã di tãmbari; nu-l dau di curauã)
{ro: amnar}
{fr: briquet}
{en: flint steel}
ex: ascãpirãndalui cu mãnearlu ca si sh-aprindã tsigarea-lj; sh-adusi aminti cã agãrshi mãnearlu; pãnã s-nu aduts mãnearlu, nu vedz lunjina; aleptul ishi cu mãnearlu; easti njic shi nu-l dau di mãnear
(expr: nu-lj dau simasii; nu-l saidisescu, nu-am ananghi di pãrerli-a lui); cari u dãdea di mãnear?
(expr: cari u sãldisea? cari avea ananghi di ea); nu nã da vãr di mãnear
(expr: nu n-ancunjadzã vãr, nu da vãr simasii la-atseali tsi minduim noi)

§ amnari2/amnare (am-ná-ri) sf amnãri (am-nắrĭ) – (unã cu mãnear)
ex: scoati scãntealji cu amnarea

§ amnear (am-neárŭ) sn amneari/amneare (am-neá-ri) – (unã cu mãnear)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãrãtirsescu

pãrãtirsescu (pã-rã-tir-sés-cu) (mi) vb IV pãrãtirsii (pã-rã-tir-síĭ), pãrãtirseam (pã-rã-tir-seámŭ), pãrãtirsitã (pã-rã-tir-sí-tã), pãrãtirsi-ri/pãrãtirsire (pã-rã-tir-sí-ri) – lj-bag ghini oarã a unui lucru; mutrescu cu multu-angãtan un lucru (tra s-lu cunoscu, s-lu aduchescu ghini cum easti, tsi fatsi, etc.); bag oarã; nj-am cãshtigã; nj-bag mintea; nj-am mintea (patru); fac ocljilj patru; mutrescu, ved, saidisescu, sãldisescu
{ro: observa, băga de seamă}
{fr: observer, (s’)apercevoir, remarquer}
{en: observe, remark}

§ pãrãtirsit (pã-rã-tir-sítŭ) adg pãrãtirsitã (pã-rã-tir-sí-tã), pãrãtirsits (pã-rã-tir-sítsĭ), pãrãtirsiti/pãrãtirsite (pã-rã-tir-sí-ti) – tsi easti mutrit cu cãshtigã (tra s-hibã ghini vidzut, aduchit, etc.); tsi easti bãgat oarã; mutrit, vidzut, saidisit, sãldisit
{ro: observat}
{fr: observé, aperçu, remarqué}
{en: observed, remarked}

§ pãrãtirsiri/pãrãtirsire (pã-rã-tir-sí-ri) sf pãrãtirsiri (pã-rã-tir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãrãtirseashti (bagã oarã, sh-ari cãshtigã, fatsi ocljilj patru, etc.); paratirisi, paratirsi; saidisiri, sãldisiri
{ro: acţiunea de a observa}
{fr: action d’observer, de (s’)apercevoir, de remarquer}
{en: action of observing, of remarking}

§ paratirisi/paratirise (pa-ra-tí-ri-si) sf paratirisi (pa-ra-tí-risĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi pãrãtirseashti; atsea cu tsi-armãni atsel tsi pãrãtirseashti; paratirsi, pãrãtirsiri
{ro: observaţie, băgare de seamă}
{fr: observation, remarque}
{en: observation, remark}

§ paratirsi/paratirse (pa-ra-tír-si) sf paratirsi (pa-ra-tírsĭ) – (unã cu paratirisi)

§ nipãrãtirsit (ni-pã-rã-tir-sítŭ) adg nipãrãtirsitã (ni-pã-rã-tir-sí-tã), nipãrãtirsits (ni-pã-rã-tir-sítsĭ), nipãrãtirsiti/nipãrãtirsite (ni-pã-rã-tir-sí-ti) – tsi nu easti pãrãtirsit; tsi nu easti bãgat oarã
{ro: neobsevat}
{fr: inaperçu, inobservé}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

saidisescu

saidisescu (saĭ-di-sés-cu) vb IV saidisii (saĭ-di-síĭ), saidiseam (saĭ-di-seámŭ), saidisitã (saĭ-di-sí-tã), saidisiri/saidisire (saĭ-di-sí-ri) – ascultu cu cãshtigã (tinjisescu, nj-bag mintea, dau simasii la) atseali tsi mindueashti i dzãtsi cariva; dau di mãnear; bag oarã, sãldisescu, pãrãstisescu, ancunj
{ro: lua în seamă}
{fr: prendre en considération}
{en: take into consideration}
ex: cãtse nu saidiseats (nu-l dats di mãnear) cãsenlu?; sh-taha tunusirea a mea u saidiseashti (u sãldisea, u da di mãnear) Hristolu?; nu saidisea (nu u dãdea di mãnear, nu u tinjisea) dimãndãciunea-al Dumnidzã

§ saidisit (saĭ-di-sítŭ) adg saidisitã (saĭ-di-sí-tã), saidisits (saĭ-di-sítsĭ), saidisiti/saidisite (saĭ-di-sí-ti) – (zbor, pãreari, minduiri) tsi-lj s-ari datã simasii; a curi zbor easti ascultat; tsi lu-ari datã di mãnear; tsi-lj s-ari bãgatã oarã; pãrãstisit, sãldisit, ancunjat
{ro: luat în seamă}
{fr: pris en considération}
{en: taken into conside-ration}

§ saidisiri/saidisire (saĭ-di-sí-ri) sf saidisiri (saĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva saidiseashti tsiva i pri cariva; sãldisiri, bãgari oarã; pãrãstisiri, ancunjari
{ro: acţiunea de a lua în seamă}
{fr: action de prendre en considération}
{en: action of taking into consideration}

§ nisaidisit (ni-saĭ-di-sítŭ) adg nisaidisitã (ni-saĭ-di-sí-tã), nisaidisits (ni-saĭ-di-sítsĭ), nisaidisi-ti/nisaidisite (ni-saĭ-di-sí-ti) – tsi nu-lj si da simasii; a curi zbor nu easti ascultat; tsi nu-lj s-ari bãgatã oarã; tsi nu-lj si da di mãnear; nipãrãstisit, nisãldisit
{ro: neluat în seamă}
{fr: qui n’est pas pris en considération}
{en: not taken into consideration}
ex: a ocljilor nisaidisits; nisaidisit sãndzi

§ nisaidisiri/nisaidisire (ni-saĭ-di-sí-ri) sf nisaidisiri (ni-saĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu saidiseashti tsiva i pri cariva; nisãldisiri, nibãgari oarã; nipãrãstisiri
{ro: acţiunea de a nu lua în seamă}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn