DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

angur

angur (an-gúrŭ) sm anguri (an-gúrĭ) – plantã criscutã di om tu bãhce i bustani, cu truplu acupirit di peri ascuri, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di alti planti, cu frãndzã lãrdzi sh-piroasi, cu lilici njits, galbini, cari da un fructu suptsãri shi lungu (di vãrã 5-25 cm), cu peaja veardi, tsi s-mãcã (cu simintsã cu tut), di-aradã, proaspit tu salatã, i faptu turshii trã earnã; cãstrãvets, castravets, cãstrãvec
{ro: castravete}
{fr: concombre}
{en: cucumber}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arinde

arinde (a-rin-dé) sm arindedz (a-rin-dédzĭ) – hãlati tsi ari un i dauã cãtsuti astãsiti pi-unã cumatã di lemnu, cu cari omlu (ma-rangolu) aradi (arindiseashti) unã fatsã di scãndurã tra s-u facã ischi; rinde, rindeauã, strug, rucani, arucani
{ro: rindea}
{fr: rabot}
{en: (bench) plane}

§ rinde (rin-dé) sm rindedz (rin-dédzĭ) – (unã cu arinde)

§ rindeauã (rin-deá-ŭã) sf rindei (rin-déĭ) – (unã cu arinde)

§ arindisescu (a-rin-di-sés-cu) vb IV arindisii (a-rin-di-síĭ), arindiseam (a-rin-di-seámŭ), arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) – omlu (marangolu) tsi lucreadzã (da) cu-arindelu tra s-ischeadzã scãndurili; arãndisescu, arundisescu, struguescu, aruncãsescu, arucãnsescu
{ro: struji}
{fr: raboter}
{en: plane}

§ arindisit (a-rin-di-sítŭ) adg arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisits (a-rin-di-sítsĭ), arindisiti/arindisite (a-rin-di-sí-ti) – (fatsã, lemnu, scãndurã) tsi easti datã (ischeatã) cu arindelu; arãndisit, arundisit, struguit, aruncãsit, arucãnsit
{ro: strujit}
{fr: raboté}
{en: planed}

§ arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) sf arindisiri (a-rin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arindiseashti tsiva; arãndisiri, arundisiri, struguiri, aruncãsiri, arucãnsiri
{ro: acţiunea de a struji; strujire}
{fr: action de raboter}
{en: action of planing}

§ arãndisescu (a-rãn-di-sés-cu) vb IV arãndisii (a-rãn-di-síĭ), arãndiseam (a-rãn-di-seámŭ), arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) – (unã cu arindisescu)

§ arãndisit (a-rãn-di-sítŭ) adg arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisits (a-rãn-di-sítsĭ), arãndisiti/arãndisite (a-rãn-di-sí-ti) – (unã cu arindisit)

§ arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) sf arãndisiri (a-rãn-di-sírĭ) – (unã cu arindisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arivitclju

arivitclju (a-ri-vít-cljĭu) sm arivitclji (a-ri-vít-clji) – plantã tsi sh-u-adutsi cu fisuljlu i madzãrea, cu frãndzã piroasi, cu lilici di hromã albã-njirlã-vinitã, tsi fatsi pãstãlj cu-unã soi di simintsã (gãrnutsã) nuntru ca madzãrea, ma cama mãri; gãrnutsãli di la-aestã plantã tsi s-bagã tu mãcari, sãlatã icã s-mãcã fripti shi nsãrati; tseatsiri, niblibii, nibilbii, nibirbii, nibirbilj
{ro: năut}
{fr: pois chiche}
{en: chick pea}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãstrãvets

cãstrãvets (cãs-trã-vétsŭ) sm cãstrãvets (cãs-trã-vétsĭ) – plantã criscutã di om tu bãhce i bustani, cu truplu acupirit di peri ascuri, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di alti planti, cu frãndzã lãrdzi sh-piroasi, cu lilici njits, galbini, cari da un fructu suptsãri shi lungu (di vãrã 5-25 cm), cu peaja veardi, tsi s-mãcã (cu simintsã cu tut), di-aradã, proaspit tu salatã, i faptu turshii trã earnã; castravets, cãstrãvec, angur
{ro: castravete}
{fr: concombre}
{en: cucumber}
ex: sots, sots… cãstrãvets… tsi s-am s-tsã dau tsi s-ai s-nji dai [zbor tsi sh-alãxescu doi tiniri cãndu s-fac fãrtats]

§ castravets (cas-tra-vétsŭ) sm castravets (cas-tra-vétsĭ) – (unã cu cãstrãvets)
ex: bãgai castravets tu-armirã

§ cãstrãvec (cãs-trã-vécŭ) sm cãstrãvets (cãs-trã-vétsĭ) – (unã cu cãstrãvets)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cucean1

cucean1 (cu-cĭánŭ) sm cuceanj (cu-cĭánjĭ) – plantã (zãrzãvati) criscutã di om tu bãhce, cari bãneadzã doi anj, iu, tu protlu an creashti mash truplu sh-tu defturlu an crescu lilicili di hromã albã icã galbinã, cu frãndzã mãri, groasi shi undati i cãtsãroasi, tsi si-anvilescu unã pristi-alantã tra s-facã unã soi di topã mari cãt caplu di om, bunã trã mãcari proaspitã (salatã), heartã (cu carni, tu sãrmadz, etc.) icã fapti turshii (moari) tra s-hibã mãcatã earna; verdzu, verdzu di moari; geahtu
{ro: varză}
{fr: chou}
{en: cabbage}
ex: truplu sh-caplu nj-u tut una, pri-un cicior stau tut-deauna, cãmesh am ninumirati, sh-li portu nviscuti toati (angucitoari: cuceanlu); tsi-i un aush adunat bush? (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); dada featsi mãcari di carni cu cucean

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumbostrã

cumbostrã (cum-bós-trã) sf cumbostri/cumbostre (cum-bós-tri) – amisticãturã di zãrzãvãts, adratã di-aradã cu untulemnu shi puscã ca unã mãcari (salatã); cumbostã
{ro: salată}
{fr: mélange de légumes en guise de salade}
{en: salad made of various vegetables}

§ cumbostã (cum-bós-tã) sf cumbosti/cumboste (cum-bós-ti) – (unã cu cumbostrã)
ex: cumbostrã di moari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dumatã

dumatã (du-má-tã) sf dumati/dumate (du-má-ti) – unã zãrzãvati tsi yini dit Amirichii, criscutã di om tu ntreaga lumi, cu trup tsi si ngãrlimã (di multi ori di dãrmi), cu frãndzã mãri (fapte di ma multi frãndzã ma njits) shi lilici galbini, tsi da unã yimishi mari cãt un mer, aroshi, dzãmoasã, cu gustu acru-dultsi tsi s-mãcã multu, proaspitã tu sãlãts icã bãgatã tu mãcãruri; tumatã, frangominã, pãtrãgeanã, pitligeanã-aroshi
{ro: tomată, roşie}
{fr: tomate}
{en: tomato}
ex: mãcãm la measã sãlatã di dumãts shi ghelã di carni cu dumãts

§ tumatã (tu-má-tã) sf tumati/tumate (tu-má-ti) – (unã cu dumatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

geahtu

geahtu (gĭáh-tu) sn geahti/geahte (gĭáh-ti) – plantã (zãrzãvati) criscutã di om tu bãhce, cari bãneadzã doi anj, iu, tu protlu an creashti mash truplu sh-tu defturlu an crescu lilicili di hromã albã icã galbinã, cu frãndzã mãri, groasi shi undati i cãtsãroasi, tsi si-anvilescu unã pristi-alantã tra s-facã unã soi di topã mari cãt caplu di om, bunã trã mãcari proaspitã (salatã), heartã (cu carni, tu sãrmadz, etc.) icã fapti turshii (moari) tra s-hibã mãcatã earna; verdzu, verdzu di moari; cucean
{ro: varză}
{fr: chou}
{en: cabbage}
ex: frãndzãli di geahtu suntu buni sh-trã mãcari sh-trã yitrii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãptucã2

lãptucã2 (lãp-tú-cã) sf lãptuts (lãp-tútsĭ) –
1: ma multi turlii di earbã (zãrzãvãts, ndauã di eali suntu buni ti mãcari ca saladã) a curi frãndzã suntu lãrdzi shi adunati stog (ca la verdzu);
2: unã soi di earbã (jumearã) cu lilici galbini, cari scoati unã soi di dzamã tsi sh-u-adutsi cu laptili, cãndu easti aruptã; sãlatã, mãrulji, gãlãtsidhã
{ro: lăptucă; susai}
{fr: laitue; laiteron}
{en: lettuce; sow-thistle, milk-weed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãrulji/mãrulje

mãrulji/mãrulje (mã-rú-lji) sf mãrulji/mãrulje (mã-rú-lji) – numã tsi s-da la ma multi soiuri di planti (erghi), criscuti di-aradã tu grãdinã, cu frãndzãli mãri tsi s-mãcã freshchi (ca sãlatã) amisticati cu untulemnu shi puscã; mãrulj, sãlatã
{ro: marulă, lăptucă}
{fr: laitue romaine, salade}
{en: lettuce}
ex: acumpãrã mãrulji m pãzari di featsi sãlatã trã tsinã; featsim sãlatã dit mãrulji uvreascã

§ mãrulj (mã-rúljĭŭ) sn mãrulji/mãrulje (mã-rú-lji) – (unã cu mãrulji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã