DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anangasi/anangase

anangasi/anangase (a-nán-ga-si) sf fãrã pl – atsea tsi-l tradzi pri cariva (tsi-l fatsi, tsi-l pindzi) tra s-facã tsiva; shtiuri, parachinisi, mucaeti
{ro: îndemn, stimulant, impuls}
{fr: stimulant, impulsion}
{en: stimulant, impulse}
ex: chinsirã fãrã multã anangasi (pindzeari, shtiuri)

§ anãngãsãescu (a-nãn-gã-sã-ĭés-cu) vb IV anãngãsãii (a-nãn-gã-sã-íĭ), anãngãsãeam (a-nãn-gã-sã-ĭámŭ), anãngãsãitã (a-nãn-gã-sã-í-tã), anãngãsãiri/anãngãsãire (a-nãn-gã-sã-í-ri) – lj-dzãc a unui (l-pingu, l-fac, l-cljem, l-cãndãrsescu, l-vãryescu, etc. pri cariva) tra s-facã un lucru; mi fac mucaeti (dupã anangasea tsi nj-u fatsi cariva) tra s-lu fac un lucru; anãngãsescu, ngãsãescu, parachinisescu, pãrãchinisescu, pãrãchinsescu, pãrãnchisescu; fac, pingu, cãndãrsescu, ipuhriusescu, vãryescu, urnimsescu, etc.
{ro: îndemna, stimula, forţa}
{fr: inciter, stimuler, contraindre, forcer}
{en: incite, stimulate, force, oblige}
ex: bãrbatslji anãngãsãea caljlji (lj-pindzea, lj-avina, lj-fãtsea s-minã ma-agonja); mi anãngãsãeashti (mi fatsi, mi pindzi, mi ipu-hriuseashti) s-fug noaptea

§ anãngãsãit (a-nãn-gã-sã-ítŭ) adg anãngãsãitã (a-nãn-gã-sã-í-tã), anãngãsãits (a-nãn-gã-sã-ítsĭ), anãngãsãiti/anãngãsãite (a-nãn-gã-sã-í-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (tsi easti pimtu, faptu, cãndãrsit, ipuhriusit) s-facã tsiva; tsi s-ari faptã mucaeti; anãngãsit, ngãsãit, parachinisit, pãrãchinisit, pãrãchinsit, pãrãnchisit; faptu, pimtu, cãndãrsit, ipuhriusit, vãryit, urnimsit, etc.
{ro: îndemnat, stimulat, forţat}
{fr: incité, stimulé, contraint, forcé}
{en: incited, stimulated, forced, obliged}

§ anãngãsãi-ri/anãngãsãire (a-nãn-gã-sã-í-ri) sf anãngãsãiri (a-nãn-gã-sã-írĭ) – atsea tsi fatsi un cari anãngãsãeashti pri cariva; anãngãsiri, ngãsãiri, parachinisiri, pãrãchinisiri, pãrãchinsiri, pãrãnchisiri; fãtseari, pindzeari, cãndãrsiri, ipuhriusiri, vãryiri, urnimsiri, etc.; anangasi, mucaeti, shtiuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

antiri

antiri (an-ti-rí) sm antiradz (an-ti-rádzĭ) – unã soi di stranj lungu (unã robã) tsi cadi lishor (nistres) pri trup, di-aradã purtat di preftsã; andiri, giup, sãe; arasã, rasã, razi
{ro: anteriu}
{fr: sorte de robe, surplis}
{en: surplice}

§ andiri (an-di-rí) sm andiradz (an-di-rádzĭ) – (unã cu antiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arasã

arasã (a-rá-sã) sf arasi/arase (a-rá-si) – stranj (di pustavi) lungu pãnã di padi, tsi-l poartã preftsãlj shi cãlugãrlji pristi-alanti stranji; rasã, razi; antiri, andiri, giup, sãe
(expr: cruescu arasã = bat ghini, dau bun shcop)
{ro: rasă (haină)}
{fr: froc (du prêtre, du moine)}
{en: (priest’s, monk’s) frock, gown}
ex: cãlugãrashlu shi scoasi arasa; oaminj ligat tu lundz arasi; dininti-lj sta atsel cu-arasã

§ rasã (rá-sã) sf rasi/rase (rá-si) – (unã cu arasã)
ex: shtiu s-cruescu rasã
(expr: shtiu s-bat ghini)

§ razi/raze (rá-zi) sf razi/raze (rá-zi) – (unã cu arasã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

avin

avin (a-vínŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – alag dupã agru-prãvdzã i agru-pulj tra s-lj-acats tu pãyidã (batsã, lats, princã, etc.) i s-lji vatãm cu tufechea (cu arcul, cu duxarlu); mi duc s-fac chiniyi; alag dupã cariva shi voi s-lu-acats; alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi, lu spiunedz; lu-agunescu (l-surghiunipsescu) pri cariva tra s-fugã dit un loc; lj-pingu (lj-anãngãsãescu) caljlji s-alagã ma-agonja; vinedz, anãngãsãescu, anãngãsescu, pingu, agunescu, azgunescu, aznjescu, agunjisescu, surghiunipsescu, etc.;
(expr:
1: nj-avin lucrul, huzmetea = (i) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucruli-a altor; (ii) nj-mutrescu ghini lucrul tra s-fac hãiri, s-fac prucuchii;
2: mi-avinã sãndzili = voi s-mi-arãzgãnsescu; voi s-nji scot ahtea pri cariva; voi s-lj-u plãtescu ti-arãulu tsi-nj featsi)
{ro: vâna, goni, alerga după, urmări}
{fr: chasser, pourchasser, courir après, poursuivre}
{en: hunt, run after, chase}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpãltiri); el avinã ljepuri; lu-avinai (lu-agunii) dit loclu-a nostru; lu-avinai (mi tsãnui, imnai dupã el) doauã ori di chiro; trei stãmãnj axiti avinam tu curii; adusirã ascherea s-avinã (s-aguneascã, s-lj-acatsã, s-lji vatãmã) furlji; lu-avinarã (alãgarã dupã el) trei mesh noapti sh-dzuã shi nu puturã s-lu-acatsã; ea avinã-l (du-ti dupã el, shpiuneadzã-l) shi vedz tsi fatsi; luplu nu s-avinã lishor; lu-avinã (alagã s-lu-acatsã) furlji; chiragilu avinã (lj-agunjiseashti, lj-anãngãsãeashti) caljlji; s-avinã (s-agunjiseascã) cama multu; avinam ma nyii; tsi zori ti-avinã?

§ avinedz (a-vi-nédzŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – (unã cu avin)

§ avinat (a-vi-nátŭ) adg avinatã (a-vi-ná-tã), avinats (a-vi-nátsĭ), avina-ti/avinate (a-vi-ná-ti) – (agru-pravda) tsi easti cãftatã tra s-hibã vãtãmatã tu-unã chiniyi; tsi easti acãtsat i vãtãmat tu chiniyi; atsel dupã cari alagã cariva tra s-lu-acatsã i s-lu shpiuneadzã; tsi easti agunit dit un loc; tsi easti anãngãsãit (pimtu) s-alagã ma-agonja; vinat, anãngãsãit, anãngãsit, pimtu, agunit, azgunit, aznjit, etc.
{ro: vânat, gonit, urmărit}
{fr: chassé, pourchassé, poursuivi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

azmuts

azmuts (az-mútsŭ) vb IV shi I azmutsãi (az-mu-tsắĭ) shi azmutsai (az-mu-tsáĭ), azmutsam (az-mu-tsámŭ), azmutsãtã (az-mu-tsắ-tã) shi azmutsatã (az-mu-tsá-tã), azmutsãri/azmutsãre (az-mu-tsắ-ri) shi azmutsari/azmutsare (az-mu-tsá-ri) – l-pingu (lu-anãngãsãescu) un cãni cu zboarã s-ansarã (si s-hiumuseascã) pri cariva; asplinsescu un cãni; (fig: azmuts = l-pingu, lu-anãngãsãescu, lu cãndãrsescu pri cariva tra s-facã tsiva)
{ro: asmuţi}
{fr: acharner, exciter}
{en: set on, urge on, hound at}
ex: cum intrarã n ubor, lj-azmutsãi (lj-hiumusii) cãnjlji s-ansarã pri elj

§ azmutsãt (az-mu-tsắtŭ) adg azmutsãtã (az-mu-tsắ-tã), azmutsãts (az-mu-tsắtsĭ), azmutsãti/azmutsãte (az-mu-tsắ-ti) – (cãni) tsi easti pimtu cu zboarã s-ansarã pri cariva
{ro: asmuţit}
{fr: acharné, excité}
{en: set on, urged on, hounded at}
ex: cãnjlji azmutsãts ansãrirã pri mini

§ azmutsat (az-mu-tsátŭ) adg azmutsatã (az-mu-tsá-tã), azmutsats (az-mu-tsátsĭ), azmutsati/azmutsate (az-mu-tsá-ti) – (unã cu azmutsãt)

§ az-mutsãri/azmutsãre (az-mu-tsắ-ri) sf azmutsãri (az-mu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cãni easti azmutsãt
{ro: acţiunea de a asmuţi; asmuţire}
{fr: action d’acharner, d’exciter}
{en: action of setting on, of urging on, of hounding at}

§ azmutsari/az-mutsare (az-mu-tsá-ri) sf azmutsãri (az-mu-tsắrĭ) – (unã cu azmutsãri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãmcichi/cãmciche

cãmcichi/cãmciche (cãm-cí-chi) sf cãmcichi (cãm-cíchĭ) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari (i) s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã (ii) s-agudescu ficiorlji tsi nu-ascultã, icã dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji; zvici, vurdal, gãrbaci, cãrbatsã, tombul, tombu
{ro: bici}
{fr: fouet}
{en: whip, lash}
ex: l-bãtea cu cãmcichili

§ camgicã (cam-gí-cã) sf pl(?) – (unã cu cãmcichi)
ex: adzã-l bãtu tatã-su cu camgica (zvicilu)

§ cãmgicã (cãm-gí-cã) sf pl(?) – (unã cu cãmcichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãrbaci1

gãrbaci1 (gãr-bá-cĭŭ) sn gãrbaci/gãrbace (gãr-bá-ci) – hãlati faptã di-unã curauã ma groasã (icã ma multi curãi i ciori di cãnipã shutsãti unã tu-altã) ligatã di-un mãnar (un shcop shcurtu trã tsãneari cu mãna), cu cari s-agudescu (s-pingu, s-anãngãsãescu) prãvdzãli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si s-minã, icã s-agudescu dusmanjlji tu-unã alumtã; unã veargã di lemnu lungã shi suptsãri (shcop, ciumagã, etc.) cu cari s-agudescu prãvdzãli i ficiorlji tsi nu-ascultã; cãrbatsã, zvici, vurdal, cãmcichi, tombul, tombu
{ro: bici}
{fr: fouet, gourdin, cravache}
{en: whip, lash}
ex: anãltsã gãrbacilu (zvicilu, shcoplu) shi-l bãtu; tu loc di cal, gãrbaci s-lji dats; l-bãtu ghini cu gãrbacilu, cã lj-avea multã inati

§ gãrba-ci2/gãrbace (gãr-bá-ci) sf gãrbaci/gãrbace (gãr-bá-ci) – (unã cu gãrbaci1)
ex: trãtse lu-agudeshti cu gãrbacea? (cãmcichea?)

§ cãrbatsã (cãr-bá-tsã) sf cãrbãts (cãr-bắtsĭ) – (unã cu gãrbaci1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãrgãredz2

gãrgãredz2 (ghãr-ghã-rédzŭ) vb I gãrgãridzai (ghãr-ghã-ri-dzáĭ), gãrgãridzam (ghãr-ghã-ri-dzámŭ), gãrgãridzatã (ghãr-ghã-ri-dzá-tã), gãrgãridzari/gãrgãridzare (ghãr-ghã-ri-dzá-ri) – l-fac un lucru cã mi-arãseashti s-lu fac, cã-nj da unã ifhãrãstisiri sufliteascã; lj-dzãc a unui (l-pingu, lu ntsap) pri cariva (om, pravdã) tra s-facã un lucru; mi pingu, mi-arãseashti, am mirachi, ngãsãescu, pãrãchi-nisescu, etc.
{ro: se complace, boldi, îndemna; gâdila}
{fr: plaire, piquer, chatouiller}
{en: take pleasure in; urge, spur; be tickled (to death in)}
ex: mi gãrgãreadzã (mi-arãseashti, am mirachi) s-mi priimnu

§ gãrgãridzat2 (ghãr-ghã-ri-dzátŭ) adg gãrgãridzatã (ghãr-ghã-ri-dzá-tã), gãrgãridzats (ghãr-ghã-ri-dzátsĭ), gãrgãridza-ti/gãrgãridzate (ghãr-ghã-ri-dzá-ti) – tsi lu-ariseashti (easti pimtu) s-facã un lucru; tsi s-pindzi tra s-facã tsiva; ngãsãit, pãrãchinisit, etc.
{ro: care se complace, boldit, îndemnat; gâdilat}
{fr: qui a un plaisir, qui est piqué, chatouillé}
{en: who takes pleasure in; urged, spured; tickled (to death)}

§ gãrgãridza-ri2/gãrgãridzare (ghãr-ghã-ri-dzá-ri) sf gãrgãridzãri (ghãr-ghã-ri-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti gãrgãridzat tra s-facã tsiva; pindzeari, arãsiri, ngãsãiri, pãrãchinisiri, etc.
{ro: acţiunea de a se complace, de a boldi, de a îndemna; de a gâdila}
{fr: action de plaire, de piquer, de chatouiller}
{en: action of taking pleasure in; of urging, of spurring; of being tickled (to death)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giupã

giupã (gĭú-pã) sf giupi/giupe (gĭú-pi) – stranj di muljari tsi s-poartã di la mesi shi nghios sh-cari, deadun cu bluza (cãmeasha) di pisuprã s-poartã tu loc di fustani; unã soi di stranj lungu di muljari (di-aradã di pãndzã) tsi s-poartã sum fustani; jupã, fustã, bãcã, fustani
{ro: jupon; rochie}
{fr: jupe, jupon; robe}
{en: woman’s skirt, underskirt; gown}
ex: tsal Yiurgachi tu giupã goalã

§ jupã (jĭú-pã) sf jupi/jupe (jĭú-pi) – (unã cu giupã)
ex: nviscutã tu jupã (fustani) veaclji; jupa-lj cum azboairã

§ giup (gĭúpŭ) sn giupi/giupe (gĭú-pi) – unã soi di stranj lungu tsi cadi lishor (nistres) pri trup, di-aradã purtat di preftsã; antiri, andiri, sãe; arasã, rasã, razi
{ro: anteriu}
{fr: sorte de robe, surplis}
{en: surplice}
ex: ts-bãgash giuplu (antirilu) shi mãruna; acãtsai giuplu di-unã pendurã shi lu-arupshu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã