|
|
sãcol
sãcol (sã-cólŭ) sm sãcolj (sã-cólj) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ahmageai, yirãchinã, hirãchinã, ghirãchinã, sifter, xifter, ubish, pitrit, shain, sfrindzel, fiturishchi
{ro: şoim}
{fr: faucon}
{en: falcon}
ex: acatsã un buf shi un sãcol
ahmageai/ahmageae
ahmageai/ahmageae (ah-ma-gĭá-i) sf ahmagei (ah-ma-gĭéĭ) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; acmageai, eacmageai, ghirãchinã, yirãchinã, hirãchinã, hutã, hutcã, fiturishchi, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, ubish, pitrit
{ro: şoim}
{fr: épervier}
{en: falcon}
ex: ocljilj a ljei ca di ahmageai
§ acmageai/acmageae (ac-ma-gĭá-i) sf acmagei (ac-ma-gĭéĭ) – (unã cu ahmageai)
§ eacmageai1/eacmageae (ĭac-ma-gĭá-i) sf eacmagei (ĭac-ma-gĭéĭ) – (unã cu ahmageai)
fiturishchi/fiturishche
fiturishchi/fiturishche (fi-tu-rísh-chi) sf fiturishchi/fiturishche (fi-tu-rísh-chi) – pulj (ma njic di ornji i vultur) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ahmageai, yirãchinã, hirãchinã, ghirãchinã, hutã, hutcã, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, ubish, pitrit
{ro: şoim}
{fr: épervier}
{en: falcon}
ex: apoi vulturlu la fiturishchi s-dusi
pitrit1
pitrit1 (pi-trítŭ) sm pitrits (pi-trítsĭ) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ahmageai, yirãchinã, hirãchinã, ghirãchinã, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, ubish, fiturishchi
{ro: erete}
{fr: faucon}
{en: falcon}
ex: pitritslji nj-au mãncatã multsã purunghi
sãlãghescu1
sãlãghescu1 (sã-lã-ghĭés-cu) (mi) vb IV sãlãghii (sã-lã-ghíĭ), sãlã-gheam (sã-lã-ghĭámŭ), sãlãghitã (sã-lã-ghí-tã), sãlãghiri/sãlãghire (sã-lã-ghí-ri) – alas cariva s-easã di-aclo iu s-aflã ncljis (s-hibã ileftir, si s-ducã iutsido va, etc.); sãlghescu, sãrgljescu, sãr-ghescu, dau cali, eleftirusescu, apulsescu
{ro: slobozi, elibera}
{fr: lâcher, libérer}
{en: release, liberate, set free}
ex: a si-lj sãlãghim (s-lj-alãsãm ileftiri); lamnja nu sãlãghea apa (nu u-alãsa s-curã); lipseashti di cati dzuã s-mãcã cãti un om sh-ashi s-u sãlãgheascã apa (s-u-alasã apa ileftirã s-curã); sãlãghea mushata-a loclui (alasã-u, dã-lj cali); lu sãlãghii puljlu (lu-alãsai s-fugã, s-azboairã ileftir); lu sãlãghirã (lu-alãsarã s-easã, lj-deadirã cali) dit hãpsani; mãna stãngã-lj sãlãghea; mi strãndzea cu vãrtuti di mãnã sh-nu vru s-mi sãlãgheascã (s-nj-alasã mãna); feata nu pot s-u sãlãghescu (s-u-alas, s-lji dau dira), cã nu-i tu mãna-a mea aistã; striga dipriunã aushlu, nu pot s-u sãlãghescu (sã-lj dau cali); acatsã un buf shi un sãcol shi sãlãghea-lj (bagã-lj, fã-lj, alasã-lj s-yinã) cãtrã la mini; tu-alinari sãlãghirã (lu-alãsarã s-cadã) bãrnul ãnghios sh-lu-alãsarã aclo ficiorlu tu puts; saclu aistu s-lu ncartsã pi un cal shi s-lu sãlãgheshti calu (s-lji dai cali)
§ sãlãghit1 (sã-lã-ghítŭ) adg sãlãghitã (sã-lã-ghí-tã), sãlãghits (sã-lã-ghítsĭ), sãlãghiti/sãlãghite (sã-lã-ghí-ti) – alãsat ileftir s-facã tsi va; sãlghit, sãrgljit, sãrghit, dat cali, eleftirusit, apulsit
{ro: slobozit, eliberat}
{fr: lâché, libéré}
{en: released, liberated, set free}
ex: caljlji suntu sãlãghits (eleftirusits); cãnjlji eara sãlãghits (cãrtits); picurar cu percea sãlãghitã (perlu alãsat s-cadã nghios)
§ sãlãghiri1/sãlãghire (sã-lã-ghí-ri) sf sãlãghiri (sã-lã-ghírĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu sãlãgheashti pri cariva; sãlghiri, sãrgljiri, sãrghiri, dari cali, eleftirusiri, apulsiri
{ro: acţiunea de a slobozi, de a elibera; slobozire, eliberare}
{fr: action de lâcher, de libérer}
{en: action of releasing, liberating, setting free}
ex: va s-lja sãlãghiri (va nchiseascã) tru arauã bãnari; sãlãghirea-a caljlor
schifter
schifter (schif-térŭ) sm schifteri (schif-térĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; sifter, xifter, schiponj, shchiponj, schipoanji, shchipoanji, sfrindzel, ahmageai, yirãchinã, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, utã, hutã, hutcã, sãcol, ubish, pitrit, shain, ornji, vultur, aito, atsirã, stavrait, ljipurar;
(expr:
1: (gioni) ca schifter = un tsi easti multu gioni, ca un schifter;
2: oclju di schifter = oclju multu bun tsi veadi di diparti, ca schifterlu)
{ro: vultur}
{fr: aigle impériale}
{en: eagle}
ex: schifterlu easti un pulj di mpradã; ari ocljul di schifter; lu-ari ficiorlu ca schifterlu
(expr: multu gioni); o voi hute shi schifteri; Niclu, atsel schifterlu!
(expr: gionili-atsel!)
§ schiponj (schi-pónjĭŭ) sm, sf schipoanji/schipoanje (schi-pŭá-nji), schiponj (schi-pónjĭ), schipoanji/schipoanje (schi-pŭá-nji) – (unã cu schifter)
ex: un schiponj arãchi un njel
§ shchiponj (shchi-pónjĭŭ) sm, sf shchipoanji/shchipoanje (shchi-pŭá-nji), shchiponj (shchi-pónjĭ), shchipoanji/shchipoanje (shchi-pŭá-nji) – (unã cu schifter)
§ sifter (sif-térŭ) sm sifteri (sif-térĭ) – pulj (ma njic di schifter) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã shi pulj ma njits; xifter, schifter, ahmageai, yirãchinã, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, hutã, hutcã, shain, sãcol, sfrindzel, pitrit;
(expr:
1: (gioni) ca sifter = un tsi easti multu gioni, ca un sifter;
2: oclju di sifter = oclju multu bun tsi veadi di diparti, ca sifterlu)
{ro: şoim}
{fr: faucon}
{en: falcon}
ex: gionili-a meu, sifterlu-a meu
§ xifter (csif-térŭ) sm xifteri (csif-térĭ) – (unã cu sifter)
ex: xifteri mushats; eara un tinir, un xifter (fig: un gioni om)
§ sfrindzel (sfrin-dzélŭ) sm sfrindzelj (sfrin-dzéljĭ) – pulj tsi s-hrãneashti cu pulj shi prici ma njits shi sh-u-adutsi multu cu shainlu sh-cu schifterlu (mash cã easti ma njic); sfrãntealj, sfrãm-tealj, chirchinec, yirac, yerac
shain
shain (shĭa-ínŭ) sm shainj (shĭa-ínjĭ) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; ahmageai, yirãchinã, yirac, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, hutã, hutcã, sifter, xifter, sãcol, sfrindzel, ubish, pitrit (fig: shain = om (mu-ljari) tsi easti ca un shain, multu gioni, tsi s-minã yii, cu-agunjii, etc.)
{ro: şoim}
{fr: faucon}
{en: falcon, hawk}
ex: shain (yirac), tsi stai stri cheatrã nsus?; lai shain, lai pulj marat; atsel poati s-cunoascã, cã s-fatsi shain (yirac, yirãchinã), cãndu va, sh-ari alãgatã loc multu shainã (fig: gioni) muljari, nãsã-anvãrteashti tutã casa; ca shainã (fig: cu-agunjii, ayii) la sinlu-a lui si sãlãghi
ubish
ubish (u-bíshĭŭ) sm ubish (u-bíshĭ) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; pitrit, ahmageai, yirãchinã, hirãchinã, ghirãchinã, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, fiturishchi
{ro: erete}
{fr: autour, épervier}
{en: sparrow hawk, goshawk, falcon}
yearachin
yearachin (yĭa-ra-chín) sm, sf yearachinã (yĭa-ra-chí-nã), yeara-chinj (yĭa-ra-chínjĭ), yearachini/yearachine (yĭa-ra-chí-ni) – pulj (ma njic di ornji) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) ma njits; ahmageai, yirãchin, yirachin, hirãchin, ghirãchin, gãrãchin, fitu-rishchi, hutã, hutcã, sifter, xifter, sãcol, shain, sfrindzel, pitrit; (fig: yearachin = (i) gambro i nveastã nauã (ii) un tsi easti gioni ca un yearachin; (iii) un tsi easti niheamã ca glar)
{ro: şoim}
{fr: faucon}
{en: falcon}
ex: gusha ca di yearachinã
§ yerãchin (ye-rã-chín) sm, sf, adg yerãchinã (ye-rã-chí-nã), yerãchinj (ye-rã-chínjĭ), yerãchini/yerãchine (ye-rã-chí-ni) – (unã cu yearachin)
§ yirachin (yi-ra-chín) sm, sf yirachinã (yi-ra-chí-nã), yirachinj (yi-ra-chínjĭ), yirachini/yirachine (yi-ra-chí-ni) – (unã cu yearachin)
ex: ari nari di yirachinã
§ yirãchin (yi-rã-chín) sm, sf yirãchinã (yi-rã-chí-nã), yirãchinj (yi-rã-chínjĭ), yirãchini/yi-rãchine (yi-rã-chí-ni) – (unã cu yearachin)
ex: nã vinji yirãchina (fig: nveasta-atsea naua) n casã
§ hirãchinã (hi-rã-chí-nã) sf hirãchinj (hi-rã-chínjĭ) – (unã cu yearachin)
ex: cã-nj ts-adutsi hirãchinã, hirãchinã (fig: nveastã nauã), casã mplinã
§ ghirãchin (ghi-rã-chín) sm, sf ghirãchinã (ghi-rã-chí-nã) sf ghirãchinj (ghi-rã-chínjĭ) ghirãchini/ghirãchine (ghi-rã-chí-ni) – (unã cu yeara-chin)
ex: si-lj cãntã nã ghirãchinã; nveasta nauã, ghirãchina; l-vidzush ghirãchinlu? (fig: glarecicul?)
§ gãrãchin (gã-rã-chínŭ) sm, sf gãrãchinã (gã-rã-chí-nã), gãrãchinj (gã-rã-chínjĭ) shi gãrãchini/gãrãchine (gã-rã-chí-ni) – (unã cu yearachin)
ex: mori, oclju di gãrãchinã!
§ yearacumit (yĭa-ra-cu-mítŭ) adg yea-racumitã (yĭa-ra-cu-mí-tã), yearacumits (yĭa-ra-cu-mítsĭ), yea-racumiti/yearacumite (yĭa-ra-cu-mí-ti) – tsi ari unã nari ca di shain, ca di yirãchinã; (fig: yearacumit = tsi easti lemargu, guli-man, sh-caftã s-lja cãt poati di la tutã dunjaea)