DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

armãn2

armãn2 (ar-mắnŭ) vb II armash (ar-máshĭŭ), armãneam (ar-mã-neámŭ), armasã (ar-má-sã), armãneari/armãneare (ar-mã-neá-ri) –
1: stau tu loclu iu mi aflu fãrã tra s-caftu s-mi duc tu altu loc; alas un lucru aclo iu s-aflã fãrã s-lu min dit loclu-a lui; arãmãn, alas;
2: ãnj si njicshureadzã multu putearea (trupeascã icã atsea sufliteascã) dupã tsi fac un copus mari; mi curmu, apustusescu, avursescu, avrusescu, lãvrusescu, cãpãescu;
(expr:
1: armãn cu gura hãscatã = armãn ciudusit di tsi ved i avdu;
2: armãn cu fatsa lai = armãn arushinat)
{ro: rămâne; obosi}
{fr: rester; rendre, laisser; (se) fatiguer}
{en: remain, be left; tire}
ex: s-nu nj-armãn (s-nu mi aflu) fãr tini n hoarã; armash (un lucru mi featsi si stau) ca chirut di minti; u-armasi (u-alãsã) greauã; armasi di cu njic fãrã dadã sh-fãrã tatã; armasi di (nu s-dusi) la agru; nu armasi di nãsh nitsi cinushi; muljarea armasi cu truplu ncãrcat; armasi s-adarã mãcarea; lj-armasi mintea pri mushuteatsa-a featãljei; nu-armasi (nu tricu) searã di la Dumnidzã s-nu s-ducã s-lu veadã

§ armas1 (ar-másŭ) adg armasã (ar-má-sã), armash (ar-máshĭ), armasi/armase (ar-má-si) –
1: tsi sta tu loclu iu s-aflã fãrã tra s-caftã s-fugã; (lucru) tsi easti alãsat aclo iu s-aflã; arãmas, alãsat;
2: tsi-lj s-ari njicshuratã multu putearea di itia-a copuslui tsi-l featsi; curmat, apustusit, avursit, avrusit, lãvrusit, cãpãit;
(expr: (featã) armasã = (featã) armasã nimãrtatã)
{ro: rămas; obosit}
{fr: resté; demeuré, laissé, dépassé, quitté; fatigué}
{en: remained, left over; tired}
ex: hoara armasã singurã; easti armasã di strãpãpãnj ca s-tinjisim oaspili; adunãm nãinti oili armasi shi va li-adutsem s-lji ncljidem tu ahuri; draclu armas, eara fãrã pãputsã

§ ar-mãneari/armãneare (ar-mã-neá-ri) sf armãneri (ar-mã-nérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) armãni tu-un loc; arãmãneari, alãsari, curmari, apustusiri, avursiri, avrusiri, lãvrusiri, cãpãiri
{ro: acţiunea de a rămâne; de a obosi; rămânere, oboseală}
{fr: action de rester; de demeurer, de laisser; de (se) fatiguer}
{en: action of remaining; of being left over; of tiring}

§ mãn2 (mắnŭ) vb II mash (máshĭŭ), mãneam (mã-neámŭ), masã (má-sã), mãneari/mãneare (mã-neá-ri) – (unã cu armãn2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãtãlãmã

bãtãlãmã (bã-tã-lã-mắ) sm bãtãlãmadz (bã-tã-lã-mádzĭ) – atsea tsi-armãni (armãsãturi, resturi) dupã tsi s-vindu unã (parti dit) pãrmãtii; pãtãlãmã, sãvurã, sãburã, armãsãturã, arãmãsãturã, arestu, restu
{ro: rest de mărfuri}
{fr: restes de marchandise}
{en: merchandise remnants}

§ pãtãlãmã (pã-tã-lã-mắ) sm pãtãlãmadz (pã-tã-lã-mádzĭ) – (unã cu bãtãlãmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bura!

bura! (bú-ra) inter – zbor cu cari s-pingu cãnjlji s-hiumuseascã pri tsiva i cariva (tra s-lu-asparã, s-lu mãshcã, s-lu-aguneascã); o-bura, obura, oburani, sabura, o-dera, sã, etc.
{ro: interjecţie cu care se aţâţă câinii să sară pe cineva}
{fr: cri par lequel on excite les chiens}
{en: shout by which we try to make the dogs jump on somebody}

§ o-bura! (o-bú-ra) inter (scriat shi obura) – (unã cu bura)
ex: obura! gionj!

§ o-burani! (o-bú-ra-ni) inter – (unã cu bura)

§ o-dera! (o-dé-ra) inter (scriat shi odera) – (unã cu bura)

§ sabura! (sa-bú-ra) inter – (unã cu bura)

§ saburane! (sa-bú-ra-ne) inter – (unã cu bura)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

restu

restu (rés-tu) sn resturi (rés-turĭ) shi resti/reste (rés-ti) – atsea tsi-armãni dupã tsi si mparti tsiva (s-ari mãcatã, s-ari loatã unã parti, etc.); atsea tsi-armãni dupã tsi s-ari vindutã unã pãrmãtii; arestu, sãvurã, sãburã, armãsãturã, arãmãsãturã, bãtãlãmã, pãtãlãmã
{ro: rest}
{fr: reste, arrérages}
{en: rest, remainder}
ex: cãftãndalui prit spumi vãr rest’ di murtãciuni

§ arestu (a-rés-tu) sn aresturi (a-rés-turĭ) shi aresti/areste (a-rés-ti) – (unã cu restu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sã4

sã4 (sã) inter – zbor cu cari s-pingu cãnjlji s-hiumuseascã pri tsiva i cariva (tra s-lu-asparã, s-lu mãshcã, s-lu-aguneascã); bura, o-bura, obura, oburani, sabura, o-dera, etc.
{ro: interjecţie cu care aţâţăm câinii să sară pe cineva}
{fr: cri par lequel on acharne les chiens}
{en: shout by which we try to make the dogs jump on somebody}
ex: adarã cãnili shi sã! s-sãrgljashti pri lup; sã! lã fatsi nãs nãoarã a cãnjlor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãvurã

sãvurã (sã-vú-rã) sf sãvuri (sã-vúrĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi s-ari vindutã unã pãrmãtii; atsea tsi-armãni dupã tsi si mparti tsiva (s-ari mãcatã tsiva, s-ari loatã unã parti, etc.); sãburã, armãsãturã, arãmãsãturã, arestu, restu, bãtãlãmã, pãtãlãmã
{ro: rămăsătură, rămăşiţă}
{fr: reste}
{en: rest}

§ sãburã (sã-bú-rã) sf sãburi (sã-búrĭ) – (unã cu sãvurã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã