DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

s4

s4 (-s shi s-)<span class="highlight_pvorb"> vb span>[forma shcurtã di la zborlu “suntu”, dirivata-a verbului hiu/escu] – suntu
<span class="highlight_ro">{ro: (ei, ele) sunt}span>
<span class="highlight_fran">{fr: (ils, elles) sont}span>
<span class="highlight_eng">{en: (they) are}span>
<span class="highlight_ex">ex:span> mash doi s-ahtãri (suntu-ahtãri) tu hoarã); ca mini nu-s (nu suntu); tsi-s (tsi suntu) dauãli surãri tsi nu pot si s-veadã? (angucitoari: dzua shi noaptea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sã4

sã4 (sã) inter – zbor cu cari s-pingu cãnjlji s-hiumuseascã pri tsiva i cariva (tra s-lu-asparã, s-lu mãshcã, s-lu-aguneascã); bura, o-bura, obura, oburani, sabura, o-dera, etc.
<span class="highlight_ro">{ro: interjecţie cu care aţâţăm câinii să sară pe cineva}span>
<span class="highlight_fran">{fr: cri par lequel on acharne les chiens}span>
<span class="highlight_eng">{en: shout by which we try to make the dogs jump on somebody}span>
<span class="highlight_ex">ex:span> adarã cãnili shi sã! s-sãrgljashti pri lup; sã! lã fatsi nãs nãoarã a cãnjlor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a1

a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
<span class="highlight_ro">{ro: la, a, ca pentru, etc.}span>
<span class="highlight_fran">{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}span>
<span class="highlight_eng">{en: at, as, etc.}span>
<span class="highlight_ex">ex:span> sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(<span class="highlight_expr">expr:span> pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; <span class="highlight_expr">expr:span> sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a2

a2 articul proclitic invar –
<span class="highlight_ex">ex:span> un oclju a meu, ocljilj a mei; perlu a luplui, doi peri a cãnilui; unã casã a voastrã, casili a voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintsãlj a luchilor, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-lù, a-li) tu zboarã ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, ungljili al cal; dintili ali eapã, dintsãlj ali eapã; narea ali eapã, nãrili ali eapã; grailu al Dumnidzã; calea al Dumnidzã; lailu ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blãsteamili ali mumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a3

a3 inter – bre, vre, me, etc.; aidi, aide, hai, haidi
<span class="highlight_ro">{ro: mă!, măi!, bă!, hei!, fă!; haide, etc.}span>
<span class="highlight_fran">{fr: hé!, hola!, etc.; allons, etc.}span>
<span class="highlight_eng">{en: heigh!, hey, you!, say!, look here!, etc.; let’s go!, etc.}span>
<span class="highlight_ex">ex:span> am tsi dzãtsi, a! (bre!) om?; a (bre!) om, nu fã siri; voi, a! (vre!) muntsã; a, voi sots, a, voi mãrats; a lea, nji nchisii; a (aidi), nã featã, trã surtseali (multi ori s-leagã cu lea, vea, tra s-facã zboarãli a-lea/alea, a-vea/avea, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a4

a4 – forma shcurtã a zborlui “va”, cu cari s-fatsi vinjitorlu-a ver-bului; va, vai
<span class="highlight_ro">{ro: forma scurtă de la particula “va” cu care se face viitorul}span>
<span class="highlight_fran">{fr: forme courte de la particule “va” qui sert à former le futur}span>
<span class="highlight_eng">{en: short form of the particle “va” used to make the future}span>
<span class="highlight_ex">ex:span> eu cu mortu-a s-mi mãrit; nu-a s-avdã-a lui fluearã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abã

abã (a-bắ)<span class="highlight_pvorb"> sm span>abadz (a-bádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; saric, gravanó, pustavi, shiac, bulubotsã
<span class="highlight_ro">{ro: aba}span>
<span class="highlight_fran">{fr: aba, bure, drap}span>
<span class="highlight_eng">{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}span>
<span class="highlight_ex">ex:span> abãlu s-acumpãrã; abã bãtut (abã ghini tsãsut); abã faptu (abã cãndu-i bãgat la drãshtealã); acumpãrã un cupãran di abã

<span class="highlight_similar">§span> abagi (a-ba-gí)<span class="highlight_pvorb"> sm span>abageadz (a-ba-gĭádzĭ) – un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu abãlu
<span class="highlight_ro">{ro: abagiu}span> {producteur ou marchand d’aba}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

abanozi

abanozi (a-ba-nó-zi)<span class="highlight_pvorb"> sf span>fãrã pl – lemnu greu, vãrtos, sãnãtos, sumulai, a unui arburi dit locurli caldi, dit cari s-fatsi mobilã di luxu; abãnos, banozi
<span class="highlight_ro">{ro: abanos}span>
<span class="highlight_fran">{fr: ébène}span>
<span class="highlight_eng">{en: ebony}span>
<span class="highlight_ex">ex:span> bãstuni di abanozi

<span class="highlight_similar">§span> abãnos (a-bã-nósŭ)<span class="highlight_pvorb"> sm span>abãnosh (a-bã-nóshĭ) – (unã cu abanozi)
<span class="highlight_ex">ex:span> u miscu cu-unã crutsi di abãnos

<span class="highlight_similar">§span> banozi (ba-nó-zi)<span class="highlight_pvorb"> sf span>fãrã pl – (unã cu abanozi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

acljem

acljem (a-cljĭémŭ) (mi)<span class="highlight_pvorb"> vb span>I acljimai (a-clji-máĭ), acljimam (a-clji-mámŭ), acljimatã (a-clji-má-tã), acljimari/acljimare (a-clji-má-ri) –
1: grescu a unui s-yinã; am/dau unã numã (a unui); ãlj grescu numa; cljem, grescu;
2: caftu a vãrnui tra s-facã tsiva; ursescu cariva sã-nj intrã n casã; acãlisescu, cãlisescu, acãljisescu, cãljisescu, ursescu, grescu (s-intrã, s-yinã, s-facã, etc.), cupusescu (fac copuslu trã, mi cãlisescu), cupãsescu;
3: tsi noimã ari; tsi va s-dzãcã; simneadzã, nsimneadzã
<span class="highlight_ro">{ro: chema, invita, însemna}span>
<span class="highlight_fran">{fr: appeler, convier, inviter, signifier}span>
<span class="highlight_eng">{en: call, invite, mean}span>
<span class="highlight_ex">ex:span> tsi-ari s-facã cum s-acljamã (cari lj-easti numa)?; cum tsã dzãc shi cum lu-acljamã; io-nj ti-acljimai (ti cãlisii) pri measã; bãgarã s-facã numtã dumneascã shi acljimarã (lj-ursirã) la numtã; lumea ntreagã tra si shtibã tsi s-acljamã (tsi va dzãcã) Fãrshirot!

Adãvgati di sca         ma multu/ptsãn

adavgu

adavgu (a-dáv-gu) (mi)<span class="highlight_pvorb"> vb span>III, II shi I adapshu (a-dáp-shĭu) shi adãvgai (a-dãv-gáĭ), adãvgam (a-dãv-gámŭ) shi adãvdzeam (a-dãv-dzeámŭ), adapsã (a-dáp-sã) shi adaptã (a-dáp-tã) shi adãvgatã (a-dãv-gá-tã), adavdziri/adavdzire (a-dáv-dzi-ri) shi adãvdzea-ri/adãvdzeare (a-dãv-dzeá-ri) shi adãvgari/adãvgare (a-dãv-gári) – alichescu un lucru di altu tra s-lu fac ma mari (ma bun, ma largu, etc.); l-fac s-creascã (l-mãrescu) un lucru; alichescu, mãrescu, crescu, avgãtsescu, avdag
<span class="highlight_ro">{ro: adăuga, creşte, multiplica}span>
<span class="highlight_fran">{fr: joindre, ajouter, accroître, augmenter, multiplier}span>
<span class="highlight_eng">{en: attach, add, grow, multiply}span>
<span class="highlight_ex">ex:span> macã easti ashitsi, adapsi (dzãsi sh-alti zboarã) picurarlu, mi duc; adapsi amirãlu; li-adãvgã lucrili; vrem s-nã adãvgãm (s-nã mãrim) avearea; adapsi (l-mãri) murlu nica un cot; Dumnidzã s-u adavgã pi chetri shi pi leamni [zbor tsi-l dzãtsi preftul a lumiljei cãndu bitiseashti bisearica tra s-lã si ducã tuti lucrili ambar]; lj-adapshu (lj-mãrii, lj-criscui) plata; s-adãvgarã ninga trei guri; Dumnidzã s-ts-adavgã dzãlili (s-ti facã s-bãnedz ma multu)

Adãvgati di PareiaSCA         ma multu/ptsãn

afoarã2

afoarã2 (a-fŭá-rã)<span class="highlight_pvorb"> sf span>fãrã pl – unã soi di tif (lãngoari); tif, njatsã buitsã
<span class="highlight_ro">{ro: un fel de tifos}span>
<span class="highlight_fran">{fr: une sorte de typhus}span>
<span class="highlight_eng">{en: a variety of typhus}span>
<span class="highlight_ex">ex:span> easti agudit di afoarã (fig: tifus, njatsã, buitsã)

<span class="highlight_similar">§span> nafoarã2 (na-fŭá-rã)<span class="highlight_pvorb"> sf span>fãrã pl – (unã cu afoarã2)
<span class="highlight_ex">ex:span> cãdzu di nafoarã (lãndzidzã di tif)

Adãvgati di PareiaSCA        

afurnjisescu

afurnjisescu (a-fur-nji-sés-cu) (mi)<span class="highlight_pvorb"> vb span>IV afurnjisii (a-fur-nji-síĭ), afurnjiseam (a-fur-nji-seámŭ), afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnji-siri/afurnjisire (a-fur-nji-sí-ri) – mi-acatsã niheamã ca inati; nj-easi tsiva pi cheali (pri nari, dit oclji, etc.) icã nj-arushashti chealea (nj-adunã, s-fatsi vinitã, scoati ndauã ca gãrnutsã, etc.) cãndu easti aguditã di tsiva (s-ari zgrãmatã, easti arsã di soari i pirã, easti lãndzitã, etc.); asplinsescu
<span class="highlight_ro">{ro: irita}span>
<span class="highlight_fran">{fr: irriter}span>
<span class="highlight_eng">{en: irritate}span>
<span class="highlight_ex">ex:span> narea s-afurnjiseashti (arushashti); ocljilj s-afurnjisescu (arushescu, lãcrimeadzã); aesti cuprii afurnjisescu (nj-arushirã, asparsirã, asplinsirã) chealea

Adãvgati di PareiaSCA         ma multu/ptsãn