DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

a1

a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
<span class="highlight_ro">{ro: la, a, ca pentru, etc.}span>
<span class="highlight_fran">{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}span>
<span class="highlight_eng">{en: at, as, etc.}span>
<span class="highlight_ex">ex:span> sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(<span class="highlight_expr">expr:span> pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; <span class="highlight_expr">expr:span> sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

a2

a2 articul proclitic invar –
<span class="highlight_ex">ex:span> un oclju a meu, ocljilj a mei; perlu a luplui, doi peri a cãnilui; unã casã a voastrã, casili a voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintsãlj a luchilor, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-lù, a-li) tu zboarã ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, ungljili al cal; dintili ali eapã, dintsãlj ali eapã; narea ali eapã, nãrili ali eapã; grailu al Dumnidzã; calea al Dumnidzã; lailu ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blãsteamili ali mumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

a3

a3 inter – bre, vre, me, etc.; aidi, aide, hai, haidi
<span class="highlight_ro">{ro: mă!, măi!, bă!, hei!, fă!; haide, etc.}span>
<span class="highlight_fran">{fr: hé!, hola!, etc.; allons, etc.}span>
<span class="highlight_eng">{en: heigh!, hey, you!, say!, look here!, etc.; let’s go!, etc.}span>
<span class="highlight_ex">ex:span> am tsi dzãtsi, a! (bre!) om?; a (bre!) om, nu fã siri; voi, a! (vre!) muntsã; a, voi sots, a, voi mãrats; a lea, nji nchisii; a (aidi), nã featã, trã surtseali (multi ori s-leagã cu lea, vea, tra s-facã zboarãli a-lea/alea, a-vea/avea, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

a4

a4 – forma shcurtã a zborlui “va”, cu cari s-fatsi vinjitorlu-a ver-bului; va, vai
<span class="highlight_ro">{ro: forma scurtă de la particula “va” cu care se face viitorul}span>
<span class="highlight_fran">{fr: forme courte de la particule “va” qui sert à former le futur}span>
<span class="highlight_eng">{en: short form of the particle “va” used to make the future}span>
<span class="highlight_ex">ex:span> eu cu mortu-a s-mi mãrit; nu-a s-avdã-a lui fluearã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

abã

abã (a-bắ)<span class="highlight_pvorb"> sm span>abadz (a-bádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; saric, gravanó, pustavi, shiac, bulubotsã
<span class="highlight_ro">{ro: aba}span>
<span class="highlight_fran">{fr: aba, bure, drap}span>
<span class="highlight_eng">{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}span>
<span class="highlight_ex">ex:span> abãlu s-acumpãrã; abã bãtut (abã ghini tsãsut); abã faptu (abã cãndu-i bãgat la drãshtealã); acumpãrã un cupãran di abã

<span class="highlight_similar">§span> abagi (a-ba-gí)<span class="highlight_pvorb"> sm span>abageadz (a-ba-gĭádzĭ) – un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu abãlu
<span class="highlight_ro">{ro: abagiu}span> {producteur ou marchand d’aba}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

abanozi

abanozi (a-ba-nó-zi)<span class="highlight_pvorb"> sf span>fãrã pl – lemnu greu, vãrtos, sãnãtos, sumulai, a unui arburi dit locurli caldi, dit cari s-fatsi mobilã di luxu; abãnos, banozi
<span class="highlight_ro">{ro: abanos}span>
<span class="highlight_fran">{fr: ébène}span>
<span class="highlight_eng">{en: ebony}span>
<span class="highlight_ex">ex:span> bãstuni di abanozi

<span class="highlight_similar">§span> abãnos (a-bã-nósŭ)<span class="highlight_pvorb"> sm span>abãnosh (a-bã-nóshĭ) – (unã cu abanozi)
<span class="highlight_ex">ex:span> u miscu cu-unã crutsi di abãnos

<span class="highlight_similar">§span> banozi (ba-nó-zi)<span class="highlight_pvorb"> sf span>fãrã pl – (unã cu abanozi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã