|
|
ruzuescu
ruzuescu (ru-zu-ĭés-cu) (mi) vb IV – vedz tu arãvulsescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: arãvulsescuarãvulsescu
arãvulsescu (a-rã-vul-sés-cu) (mi) vb IV arãvulsii (a-rã-vul-síĭ), arãvulseam (a-rã-vul-seámŭ), arãvulsitã (a-rã-vul-sí-tã), arãvulsi-ri/arãvulsire (a-rã-vul-sí-ri) – fac tsiva s-cadã mpadi (surpu un lucru, casã, punti, etc.) cu puteari di nu-armãni tsiva mprostu; cad mpadi di-iuva di-analtu, pi dinapandiha sh-cu vrondu; mi nclin sh-mi-arãstornu (mi-arucutescu) mpadi; mi-aspargu sh-cad iuva ahãndusinda-mi; aruvulsescu, ruvulsescu, aruvursescu, aruvuescu, arãvuescu, arãvãescu, rãvãescu, arãzvuescu, survuljisescu, rãzuescu, surpu, dãrãm
{ro: nărui, (se) prăbuşi}
{fr: s’écrouler, s’effondrer, s’ébouler, s’abîmer}
{en: collapse, cave in, drop down}
ex: loclu s-arãvulsi (cãdzu, s-ahãndusi)
§ arãvulsit (a-rã-vul-sítŭ) adg arãvulsitã (a-rã-vul-sí-tã), arãvulsits (a-rã-vul-sítsĭ), arãvulsiti/arãvulsite (a-rã-vul-sí-ti) – tsi ari cãdzutã mpadi pi napandiha sh-cu vrondu; tsi s-ari aspartã sh-cãdzutã; aruvulsit, ruvulsit, aruvursit, aruvuit, arãvuit, arãvãit, rãvãit, arãzvuit, survuljisit, rãzuit, surpat, dãrãmat
{ro: năruit, prăbuşit}
{fr: écroulé, effondré, éboulé, abîmé}
{en: collapsed, caved in, dropped down}
§ arãvulsiri/arãvulsire (a-rã-vul-sí-ri) sf arãvulsiri (a-rã-vul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-arãvulseashti; aruvulsiri, ruvulsiri, aruvursiri, aruvuiri, arãvuiri, arãvãiri, rãvãiri, arãzvuiri, survuljisiri, rãzuiri, surpari, dãrãmari; survolj
{ro: acţiunea de a se nărui, de a se prăbuşi; năruire, prăbuşire}
{fr: action de s’écrouler, de s’effondrer, de s’ébouler, de s’abîmer}
{en: action of collapsing, of caving in, of dropping down}
§ aruvulsescu (a-ru-vul-sés-cu) (mi) vb IV aruvulsii (a-ru-vul-síĭ), aruvulseam (a-ru-vul-seámŭ), aruvulsitã (a-ru-vul-sí-tã), aruvulsiri/aruvulsire (a-ru-vul-sí-ri) – (unã cu arãvulsescu)
ex: aruvulsi murlu (cãdzu mpadi, s-surpã)
§ aruvulsit (a-ru-vul-sítŭ) adg aruvulsitã (a-ru-vul-sí-tã), aruvulsits (a-ru-vul-sítsĭ), aruvulsiti/aruvulsite (a-ru-vul-sí-ti) – (unã cu arãvulsit)
ex: citii aruvulsitã (surpatã)
§ aruvulsiri/aruvulsire (a-ru-vul-sí-ri) sf aruvulsiri (a-ru-vul-sírĭ) – (unã cu arãvulsiri)
arizusescu
arizusescu (a-ri-zu-sés-cu) vb IV arizusii (a-ri-zu-síĭ), arizuseam (a-ri-zu-seámŭ), arizusitã (a-ri-zu-sí-tã), arizusiri/arizusire (a-ri-zu-sí-ri) – acats (fac) arãdãtsinã; arizuescu, aruzuescu, aruzusescu
{ro: înrădăcina}
{fr: enraciner}
{en: root}
§ arizusit (a-ri-zu-sítŭ) adg arizusitã (a-ri-zu-sí-tã), arizusits (a-ri-zu-sítsĭ), arizusiti/arizusite (a-ri-zu-sí-ti) – tsi ari acãtsatã (faptã) arãdãtsinj; arizuit, aruzuit, aruzusit
{ro: înrădăcinat}
{fr: enraciné}
{en: rooted}
§ arizusiri/arizusire (a-ri-zu-sí-ri) sf arizusiri (a-ri-zu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acatsã arãdãtsinjli; arizuiri, aruzuiri, aruzusiri
{ro: acţiunea de a înrădăcina; înrădăcinare}
{fr: action d’enraciner}
{en: action of rooting}
§ aruzusescu1 (a-ru-zu-sés-cu) vb IV aruzusii (a-ru-zu-síĭ), aruzuseam (a-ru-zu-seámŭ), aruzusitã (a-ru-zu-sí-tã), aruzusiri/aruzusire (a-ru-zu-sí-ri) – (unã cu arizusescu)
ex: nji s-aruzusi (fig: acãtsã arãdãtsinã) merlu
§ aruzusit1 (a-ru-zu-sítŭ) adg aruzusitã (a-ru-zu-sí-tã), aruzusits (a-ru-zu-sítsĭ), aruzusiti/aruzusite (a-ru-zu-sí-ti) – (unã cu arizusit)
§ aruzusiri1/aruzusire (a-ru-zu-sí-ri) sf aruzusiri (a-ru-zu-sírĭ) – (unã cu arizusiri)
§ arizuescu (a-ri-zu-ĭés-cu) vb IV arizuii (a-ri-zu-íĭ), arizueam (a-ri-zu-ĭámŭ), arizuitã (a-ri-zu-í-tã), arizuiri/arizuire (a-ri-zu-í-ri) – (unã cu arizusescu)
§ arizuit (a-ri-zu-ítŭ) adg arizuitã (a-ri-zu-í-tã), arizuits (a-ri-zu-ítsĭ), arizuiti/arizuite (a-ri-zu-í-ti) – (unã cu arizusit)
§ arizu-iri/arizuire (a-ri-zu-í-ri) sf arizuiri (a-ri-zu-írĭ) – (unã cu arizu-siri)
§ aruzuescu1 (a-ru-zu-ĭés-cu) vb IV aruzuii (a-ru-zu-íĭ), aruzueam (a-ru-zu-ĭámŭ), aruzuitã (a-ru-zu-í-tã), aruzuiri/aruzuire (a-ru-zu-í-ri) – (unã cu arizusescu)
aroz2
aroz2 (a-rózŭ) sn aroazi/aroaze (a-rŭá-zi) – nod njic sh-arucutos dit un lemnu (scãndurã, grendã, etc.) tsi-aspuni loclu di-iu avea nchisitã s-creascã unã-alumachi dit truplu-a arburilui; nod, cluj, ciupor, jongu
{ro: nod de arbore}
{fr: noeud d’arbre}
{en: tree knot}
ex: grendã mplinã di aroazi (noadi)
§ roz2 (rózŭ) sn roazi/roaze (rŭá-zi) – (unã cu aroz2)
§ aruzuescu2 (a-ru-zu-ĭés-cu) vb IV aruzuii (a-ru-zu-íĭ), aruzueam (a-ru-zu-ĭámŭ), aruzuitã (a-ru-zu-í-tã), aruzuiri/aruzuire (a-ru-zu-í-ri) – (lemnul, arburli) fatsi aroazi (noadi, jondzi), s-fatsi aruzos
{ro: deveni noduros}
{fr: devenir noueux}
{en: become knotty}
§ aruzuit2 (a-ru-zu-ítŭ) adg aruzuitã (a-ru-zu-í-tã), aruzuits (a-ru-zu-ítsĭ), aruzuiti/aruzuite (a-ru-zu-í-ti) – tsi s-ari faptã s-hibã cu noadi; tsi easti cu multi noadi; aruzos, aruzearcu, amzarcu, noduros
{ro: care a devenit noduros}
{fr: qui est devenu noueux}
{en: that became knotty}
§ aru-zuiri2/aruzuire (a-ru-zu-í-ri) sf aruzuiri (a-ru-zu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu arburli aruzueashti
{ro: acţiunea de a deveni noduros}
{fr: action de devenir noueux}
{en: action of becoming knotty}
§ aruzusescu2 (a-ru-zu-sés-cu) vb IV aruzusii (a-ru-zu-síĭ), aruzuseam (a-ru-zu-seámŭ), aruzusitã (a-ru-zu-sí-tã), aruzusiri/aruzusire (a-ru-zu-sí-ri) – (unã cu aruzuescu2)
§ aruzusit2 (a-ru-zu-sítŭ) adg aruzusitã (a-ru-zu-sí-tã), aruzusits (a-ru-zu-sítsĭ), aruzusiti/aruzusite (a-ru-zu-sí-ti) – (unã cu aruzuit2)
§ aruzusiri2/aruzusire (a-ru-zu-sí-ri) sf aruzusiri (a-ru-zu-sírĭ) – (unã cu aruzuiri2)
§ aruzos (a-ru-zósŭ) adg aru-zoasã (a-ru-zŭá-sã), aruzosh (a-ru-zóshĭ), aruzoasi/aruzoase (a-ru-zŭá-si) – tsi easti cu multi noadi; cu aroazi; aruzearcu, aruzuit,aruzusit, amzarcu, noduros
aruzuescu1
aruzuescu1 (a-ru-zu-ĭés-cu) vb IV – vedz tu arizusescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: arizusescuaruzuescu2
aruzuescu2 (a-ru-zu-ĭés-cu) vb IV – vedz tu aroz2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: aroz2dãrãm
dãrãm (dã-rắmŭ) (mi) vb I dãrãmai (dã-rã-máĭ), dãrãmam (dã-rã-mámŭ), dãrãmatã (dã-rã-má-tã), dãrãmari/dãrãmare (dã-rã-má-ri) –
1: u surpu (u-aruc mpadi, u-aspargu, u dau di padi, u ruzuescu) unã binai (casã, punti, etc.) sh-u-alas (multi ori) si s-aspunã ca unã urvalã; lu-arãstornu (lu-arucutescu) sh-lu dau di padi; surpu, sãrup, surup, survuljisescu, rãzuescu, aspargu, arãzvuescu, arãvulsescu, arãvuescu, etc.; sutrupsescu, afãnsescu, cãtã-strãpsescu, prãpãdescu, etc.;
2: dinjic un lucru (pãni, cash, carni, etc.) di-l fac cumãts njits; aspargu un lucru shi-l fac cumãts; dinjic, arup, disic, cioamin, dizvoc, chisedz, etc. (fig: mi dãrãm trã cariva = hiu tu mari vreari cu cariva; mor sh-cher trã cariva)
{ro: dărâma, distruge; dumica}
{fr: ruiner, démolir, detruire; émietter}
{en: ruin, demolish, destroy; crumble}
ex: va s-li dãrãmã (surpã) casili; s-dãrãmã dupã nãsã (fig: easti tu mari vreari, moari sh-cheari); dãrãmã (dinjicã) niheamã pãni tu lapti
§ dãrãmat (dã-rã-mátŭ) adg dãrãmatã (dã-rã-má-tã), dãrãmats (dã-rã-mátsĭ), dãrãmati/dãrãmate (dã-rã-má-ti) –
1: (unã binai, casã, punti, etc.) tsi easti surpatã (aspartã, datã di padi, ruzuitã); arãsturnat (arucutit) sh-dat di padi; surpat, sãrupat, surupat, survuljisit, rãzuit, aspartu, arãzvuit, arãvulsit, arãvuit, etc.; sutrupsit, afãnsit, cãtãstrãpsit, prãpãdit, etc.;
2: tsi easti faptu njits cumãts (cu tãljarea, arupearea, disicarea, ciuminarea, etc.); dinjicat, aruptu, disicat, ciuminat, dizvucat, chisat, etc.
{ro: dărâmat, distrus; dumicat}
{fr: ruiné, démoli, detruit; émietté}
{en: ruined, demolished, destroyed; crumbled}
ex: cãndu eshti dãrãmat (fig: sutrupsit) di yin
§ dãrãmari/dãrãmare (dã-rã-má-ri) sf dãrãmãri (dã-rã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva s-dãrãmã; surpari, sãrupari, surupari, survuljisiri, rãzuiri, aspãrdzeari, arãzvuiri, arãvulsiri, arãvuiri, etc.; sutrupsiri, afãnsiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, etc.; dinjicari, arupeari, disicari, ciuminari, dizvucari, chisari, etc.
{ro: acţiunea de a dărâma, de a distruge; de a dumica; dărâmare, distrugere; dumicare}
{fr: action de ruiner, de démolir, de detruire; d’émietter}
{en: action of ruining, of demolishing, of destroying; of crumbling}
surpu1
surpu1 (súr-pu) (mi) vb I surpai (sur-páĭ), surpam (sur-pámŭ), surpatã (sur-pá-tã), surpari/surpare (sur-pá-ri) – u-aruc mpadi (u-aspargu, u dau di padi, u ruzuescu) unã binai (casã, punti, etc.) sh-u-alas (multi ori) si s-aspunã ca unã urvalã; lu-arãstornu (lu-arucutescu) sh-lu dau di padi; fac s-cadã tsiva; sãrup, surup, survuljisescu, rãzuescu, dãrãm, aspargu, arãzvuescu, arãvulsescu, arãvuescu, etc.; arustornu, alãstornu, alustornu, rãstornu, ristor; arucutescu, etc.;
(expr:
1: surpu (tu-alumtã) = azvingu, vatãm;
2: surpã-ti di-aoa (di-atsia) = fudz di-aoa, lja-ts zverca di-atsia, etc.;
3: surpã-ti di pi mini (nu ti tsãni dupã mini, fudz di ningã mini, alasã-mi isih)
{ro: dărâma, surpa, doborî}
{fr: renverser, écrouler, ébouler}
{en: throw (knock) down, demolish, overthrow}
ex: mi surpã (mi-arcã) nghios; surpai casa (u ruzuii, u-asparshu, u ded di padi); si surpã (cãdzu, s-asparsi) casa; surparã amirãlu (l-dipusirã di pi scamnu); surpã (featsi s-cadã) cirici di pi cirici; di pi cal ma ti surparã (ti-arãsturnarã, ti-arucutirã, ti deadirã di padi); vombira acãtsã cu dintsãlj sã-l surpã pluplu-atsel (s-lu da di padi); cãsli si surparã (cãdzurã mpadi); lj-trapsi cu sclotsa unã shi-lj surpã cãciula; surpã un plup, surpã doi, aproapi s-lji surpã tuts; tradzi cu cheatra shi surpã unã poalã di meari; el surpã (ascuturã merlu sh-adunã) unã poalã di meari; el surpã
(expr: azvimsi, vãtãmã) tu-un alumtatic dzatsi gionj; multsã purindzã surpãm
(expr: vãtãmãm)
§ surpat1 (sur-pátŭ) adg surpatã (sur-pá-tã), surpats (sur-pátsĭ), surpati/surpate (sur-pá-ti) – unã binai (casã, punti, etc.) tsi easti arcatã mpadi (aspartã, datã di padi, ruzuitã) sh-alãsatã s-aspunã ca unã urvalã; arãsturnat (arucutit) sh-dat di padi; faptu s-cadã; sãrupat, surupat, survuljisit, rãzuit, dãrãmat, aspartu, arãzvuit, arãvulsit, arãvuit, etc.; arãsturnat, alãsturnat, alusturnat, rãsturnat, arucutit, etc.; (fig: surpat = un tsi ari faptã multi amãrtii)
{ro: dărâmat, surpat, doborât, răsturnat}
{fr: renversé, écroulé, éboulé}
{en: thrown (knocked) down, demolished, overthrown}
ex: nu pot s-mi mut, tu-unã casã surpatã (aspartã, cãdzutã mpadi); Domnul scoalã surpatslji (fig: atselj cu-amãrtii)
§ surpari1/surpare (sur-pá-ri) sf surpãri (sur-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva easti surpat; sãrupari, surupari, survuljisiri, rãzuiri, dãrãmari, aspãrdzeari, arãzvuiri, arãvulsiri, arãvuiri, etc.; arãsturnari, alãsturnari, alusturnari, rãsturnari, arucutiri, etc.